1,048 matches
-
și nonliterare abstracte: • înțelegerea glumelor și a aluziilor, dintr-un discurs pe teme abstracte și complexe • extragerea unor informații specifice din orice tip de discurs transmis direct sau înregistrat, articulat într-un ritm natural • identificarea implicațiilor socioculturale din majoritatea conversațiilor colocviale, articulate într-un ritm natural • înțelegerea prelegerilor și a prezentărilor în care se utilizează diferite tipuri de limbaje: specializat, colocvial, regional sau a corespondenței formale specializate, pe o temă complexă 1.4. Analiza trăsăturilor specifice diferitelor tipare textuale/tipuri de discurs: • stabilirea
ANEXE din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266784]
-
din orice tip de discurs transmis direct sau înregistrat, articulat într-un ritm natural • identificarea implicațiilor socioculturale din majoritatea conversațiilor colocviale, articulate într-un ritm natural • înțelegerea prelegerilor și a prezentărilor în care se utilizează diferite tipuri de limbaje: specializat, colocvial, regional sau a corespondenței formale specializate, pe o temă complexă 1.4. Analiza trăsăturilor specifice diferitelor tipare textuale/tipuri de discurs: • stabilirea unor corelații între mesajul textului literar și experiențele sau cunoștințele anterioare ale receptorului • analiza și compararea unor texte literare, privind
ANEXE din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266784]
-
cultural în care a apărut aceasta 1.5. Realizarea lecturii unor texte literare/nonliterare abstracte, ca activitate independentă: • realizarea de inferențe sau de supoziții, pornind de la titlul textelor literare și nonliterare abstracte; • înțelegerea oricărui tip de text, inclusiv a textelor nonliterare colocviale și a celor literare clasice, aparținând unor genuri literare diferite, și recunoașterea variațiilor subtile de stil, precum și a sensurilor implicite și explicite • lectura integrală a unor opere reprezentative/semnificative pentru diferite tipuri de discurs/specii/curente literare 2. Producerea mesajului oral și
ANEXE din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266784]
-
de o problemă complexă, prin punerea în evidență a exemplelor relevante și a unei concluzii adecvate, legate de texte nonliterare și literare > construirea precisă a unor serii de argumente justificate, prin utilizarea eficientă și cu naturalețe a expresiilor idiomatice și colocviale 2.2. Susținerea unui discurs public, pornind de la texte nonliterare și literare abstracte: anunțul și expunerea adresate unui auditoriu: • formularea de anunțuri clare, fluente și spontane, aproape fără efort, pentru a transmite nuanțele fine de sens pe teme complexe/despre diferite
ANEXE din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266784]
-
3.1. Participare la interacțiuni orale, pe subiecte din diverse sfere de interes sau pornind de la texte literare și nonliterare pe teme abstracte: • participarea la conversații informale și formale pe teme complexe și abstracte, utilizând cu naturalețe expresii idiomatice și colocviale • participarea la discuții informale și formale abstracte, prin compararea diferitelor informații și opțiuni • reformularea spontană și aproape insesizabilă în cazul unor dificultăți apărute în exprimare • comentarea spontană a opiniilor interlocutorului, în situații nefamiliare de comunicare, formulând întrebări/explicații/argumente clare, exacte și
ANEXE din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266784]
-
în limba nematernă. Astfel, și în cazul RLNM, cresc semnificativ viteza și capacitatea de procesare a informației dintr-o gamă largă de texte orale sau scrise, cu o structură complexă, cu un număr mare de noțiuni abstracte sau de expresii colocviale și/sau idiomatice. Elevul poate să facă diferite tipuri de inferențe pentru a identifica sensurile implicite dintr-un text, inclusiv sensul metaforic al cuvintelor și al expresiilor idiomatice. De asemenea, poate să recunoască și să exprime nuanțe fine de sens, fiind
ANEXE din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266784]
-
a înregistrării sau distorsionate (audio si/sau vizual), de exemplu dintr-o stație, pe un stadion sau dintr-o înregistrare veche • identificarea atitudinii fiecărui vorbitor, într-o discuție animată, articulată într-un ritm natural și caracterizată prin întreruperi, digresiuni și exprimări colocviale, într-un stil familiar (ironie, ezitare, nesiguranță etc.) • înțelegerea unei game largi de materiale înregistrate sau transmise în direct, inclusiv într-un limbaj nonstandard și identificarea unor detalii subtile, de exemplu atitudini sau relații interpersonale. 1.4. Identificarea trăsăturilor specifice diferitelor
ANEXE din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266784]
-
de producere orală și scrisă: • planificarea mesajului oral sau scris, pe teme complexe, în acord cu scopul și cu contextul comunicării, având în vedere posibilitatea apariției unor situații/reacții neașteptate • utilizarea strategiilor compensatorii în diferite situații de comunicare, apelând la expresii/sintagme colocviale sau la termeni de specialitate • monitorizarea conștientă a erorilor, în vederea asigurării acurateței propriului mesaj 3. Interacțiunea orală și scrisă 3.1. Participare la interacțiuni orale, pe subiecte abstracte și complexe, din diverse sfere de interes sau pornind de la texte
ANEXE din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266784]
-
de comunicare în mesajul audiat/citit • compararea informațiilor care formează imaginea de ansamblu a textului literar și nonliterar abstract • înțelegerea ideilor principale din texte literare și nonliterare abstracte, cu o structură complexă și cu un număr mare de expresii și exprimări colocviale 1.2. Identificarea unor informații esențiale dintr-un discurs oral sau scris extins, pe teme abstracte și complexe: • deducerea din context a înțelesului unor elemente necunoscute dintr-un mesaj oral sau scris • evidențierea elementelor cu ajutorul cărora se asigură coeziunea și
ANEXE din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266784]
-
și nonliterare abstracte: • înțelegerea glumelor și a aluziilor, dintr-un discurs pe teme abstracte și complexe • extragerea unor informații specifice din orice tip de discurs transmis direct sau înregistrat, articulat într-un ritm natural • identificarea implicațiilor socioculturale din majoritatea conversațiilor colocviale, articulate într-un ritm natural • înțelegerea prelegerilor și a prezentărilor în care se utilizează diferite tipuri de limbaje: specializat, colocvial, regional sau a corespondenței formale specializate, pe o temă complexă 1.4. Analiza trăsăturilor specifice diferitelor tipare textuale/tipuri de discurs: • stabilirea
ANEXE din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266784]
-
din orice tip de discurs transmis direct sau înregistrat, articulat într-un ritm natural • identificarea implicațiilor socioculturale din majoritatea conversațiilor colocviale, articulate într-un ritm natural • înțelegerea prelegerilor și a prezentărilor în care se utilizează diferite tipuri de limbaje: specializat, colocvial, regional sau a corespondenței formale specializate, pe o temă complexă 1.4. Analiza trăsăturilor specifice diferitelor tipare textuale/tipuri de discurs: • stabilirea unor corelații între mesajul textului literar și experiențele sau cunoștințele anterioare ale receptorului • analiza și compararea unor texte literare, privind
ANEXE din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266784]
-
cultural în care a apărut aceasta 1.5. Realizarea lecturii unor texte literare/nonliterare abstracte, ca activitate independentă: • realizarea de inferențe sau de supoziții, pornind de la titlul textelor literare și nonliterare abstracte • înțelegerea oricărui tip de text, inclusiv a textelor nonliterare colocviale și a celor literare clasice, aparținând unor genuri literare diferite, și recunoasterea sensurilor implicite și explicite • lectura integrală sau fragmentară a unor opere reprezentative/semnificative pentru diferite tipuri de discurs/specii/curente literare 2. Producerea mesajului oral și scris, în diferite situații de
ANEXE din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266784]
-
complexitate • argumentarea unui punct de vedere: > dezvoltarea sistematică a unor argumente, contraargumente și explicații clare, referitoare la diferite teme complexe și abstracte > construirea precisă a unor serii de argumente justificate, prin utilizarea eficientă și cu naturalețe a expresiilor idiomatice și colocviale 2.2. Susținerea unui discurs public, pornind de la texte nonliterare și literare abstracte: anunțul și expunerea adresate unui auditoriu: • formularea de anunțuri clare, fluente și spontane, aproape fără efort, pe teme complexe/ despre diferite evenimente: lansare de carte, premiere cinematografice/teatrale
ANEXE din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266784]
-
3.1. Participare la interacțiuni orale, pe subiecte din diverse sfere de interes sau pornind de la texte literare si/sau nonliterare pe teme abstracte: • participarea la conversații informale și formale pe teme complexe și abstracte, utilizând cu naturalețe expresii idiomatice și colocviale • participarea la discuții informale și formale abstracte, prin compararea diferitelor informații și opțiuni • reformularea spontană și aproape insesizabilă în cazul unor dificultăți apărute în exprimare • comentarea spontană a opiniilor interlocutorului, în situații nefamiliare de comunicare, formulând întrebări/explicații/argumente clare, exacte și
ANEXE din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266784]
-
în alte cazuri şi în media. Copiii trebuie încurajaţi să se exprime în mai multe variante decât cea proprie, depăşind eventualul complex de inferioritate al celui care nu stăpâneşte încă limba literară. Dintre straturile stilistice cel mai important este stratul colocvial (conversaţional) şi cel formal (oficial). În cadrul şcolii, în general, este folosit stratul colocvial, sunt mai rare cazurile în care în şcoală se solicită elevilor utilizarea limbii formale. Totodată, fiecare elev este expus şi stratului formal (de exemplu, discursul oficial
ANEXE din 23 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260326]
-
multe variante decât cea proprie, depăşind eventualul complex de inferioritate al celui care nu stăpâneşte încă limba literară. Dintre straturile stilistice cel mai important este stratul colocvial (conversaţional) şi cel formal (oficial). În cadrul şcolii, în general, este folosit stratul colocvial, sunt mai rare cazurile în care în şcoală se solicită elevilor utilizarea limbii formale. Totodată, fiecare elev este expus şi stratului formal (de exemplu, discursul oficial al directorului, ştirile TV). In privinţa registrelor de limbă, este important pentru elevul de
ANEXE din 23 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260326]
-
paronimice, pleonasmul. Variaţie stilistică Limba standard; normă și abatere; limba vorbită şi limba scrisă (selecţia lexicală, construcţia frazei); istoria cuvintelor – variații ale formei și ale sensului în timp; limbaj popular, variaţie regională a limbii, variații de registru, jargonul, argoul; limbaj colocvial, limbaj cultivat (familiarizare); termeni ştiinţifici; valori stilistice ale diminutivelor; organizarea coerentă a textului: succesiunea ideilor, folosirea corectă a timpurilor verbale şi a anaforelor. Elemente de interculturalitate Identitate personală – identitate națională – diversitate culturală și lingvistică; elemente de mitologie românească; carte românească
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
contradictorii în raport cu concluziile și opiniile formulate; ... e) utilizează un limbaj accesibil persoanelor fără pregătire de specialitate și evită jargonul; ... f) acordă atenție calității redactării raportului, corectitudinii exprimării sub raport gramatical și stilistic, evitând exprimările tendențioase, peiorative, neglijente sau colocviale și erorile de tehnoredactare. ... Articolul 5 În redactarea raportului de evaluare psihologică privind evaluarea dizabilității psihosociale în vederea stabilirii statusului mental prezent și al competenței, psihologul respectă următoarele cerințe: a) utilizează o structură logică și ușor de urmărit a raportului
METODOLOGIE din 11 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261629]
-
Rodica Zafiu Unele expresii colocviale sunt relativ transparente: nu par să creeze dificultăți de înțelegere, dar se pot transforma în adevărate capcane pentru traducători, în măsura în care aceștia riscă să nu le descopere, în context, sensul figurat. Expresia de amorul artei e destul de cunoscută în registrul familiar
Amorul artei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4917_a_6242]
-
că DSP face controale «de amorul artei»” (ziare.com); „cei care habar nu aveau care era «tema» protestului, ci se aflau acolo doar de amorul artei” (korinams.ro). În asemenea cazuri, de amorul artei este un sinonim pentru și mai colocvialele formule ale gestului arbitrar, ale refuzului de a furniza explicații suplimentare, de tipul de chestie: „în amestec poți să pui și 2-3 linguri de ulei, așa, de amorul artei” (forum.softpedia.com)
Amorul artei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4917_a_6242]
-
Pe internet termenul apare des ca denumire a unor jocuri on-line: bulgăreala, marea bulgăreală etc. (ca echivalente pentru snowballing, snow fight: situație fericită în care nu se preiau termenii sau tiparul lexical din engleză, ci se preferă resursa tradițională, popular colocvială, din română). În descrierea jocurilor intervine, desigur, și verbul: „acumulează puncte bulgărindu-i pe ceilalți copii” (jocuri.woow.ro). Site-urile de știri și ziarele au preluat în ultimii ani termenul bulgăreală: „Două tinere din Cluj s-au hotărât să
Bulgăreală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4953_a_6278]
-
unui secret rușinos, care te împiedică oarecum să-i mai folosești spontan și inocent. Pentru că, de fapt, etimologia nu e indiferentă, și nu e comod să știi că în cuvântul de alint se ascunde, uitată, insulta. Cuvântul puști este astăzi colocvial și mai curând neutru din punctul de vedere al conotațiilor afective, pozitive sau negative: „un puști cu skateboard din Parcul Eroilor” (Dilema veche, 18.08.2005); „vine cineva și roagă pe puștiul de 15 ani să ajute în gospodărie” (cdep
Puști by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5946_a_7271]
-
cu ambivalența ei emoțională) se pot încărca în context cu valori pozitive (derivate din afecțiunea pentru cei mici și inofensivi) sau negative (provenite din disprețul pentru cei imaturi și slabi). De la puști s-au format și diminutive, încă mai marcate colocvial: puștiulică („Câți ani ai tu, puștiulică?”, ceimici.ro) și puștiulache („Un puștiulache agresiv iese de pe o străduță lăturalnică și mă izbește lateral...”, forum.softpedia.com, 29.07.2008). Nu există o limită foarte clară de aplicare a termenului puști și
Puști by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5946_a_7271]
-
actuale (DEXI „tânăr corupt, desfrânat”, tânăr care practică sodomia”) corespunde sensului din turcă al etimonului pușt („passive male homosexual”, Redhouse 1998). Cuvântul puști este un împrumut intrat în circulație mai ales ca insultă, pentru a ajunge în final un termen colocvial neutru, uneori vag depreciativ, alteori chiar afectuos. Etapa intermediară de evoluție e foarte bine atestată în teatrul lui Alecsandri, în care pușchi (varianta în pronunție moldovenească, palatalizată) apare de mai multe ori: „Auzi, pușchiu, pe unde-i bat gândurile!”; „Dar
Puști by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5946_a_7271]
-
apare de mai multe ori: „Auzi, pușchiu, pe unde-i bat gândurile!”; „Dar acum, fără sfială,/ Ne fac pușchii de dârvală!” etc. De parcă n-ar fi fost suficient puști , o evoluție semantică asemănătoare s-a petrecut cu un alt termen colocvial de desemnare a copilului: pici. Și acesta este de origine turcească - din piç, „bastard”, dar și termen peiorativ pentru copil (tradus în engleză prin „brat” de Redhouse 1998). Cuvântul e atestat la Creangă, în Acul și barosul: „Ia ascultă, te
Puști by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5946_a_7271]