505 matches
-
Robert (1984), La Tradition sociologique, trad. fr., Paris, PUF (prima ediție americană: 1966). PARLEBAS Pierre (1992), Sociométrie, réseaux et communications, Paris, PUF. Φ Atitudine, Castă, Clan, Comunitate, Instituție Guvernanțătc "GuvernanȚĂ" Φ Asociație, CULTURĂ ȘI DEZVOLTARE Htc "H" Hegemonietc "Hegemonie" Φ COLONIALISM, DOMINAȚIE Hibriditatetc "Hibriditate" În limbajul curent, considerăm cel mai adesea hibridul drept o ființă degenerată, care și-a pierdut, „din vina părinților”, caracterele originare și nobile ale „rasei pure”. Două alunecări de sens par să ducă la aceste concepții. Mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
deficitul de solidaritate. Reorganizarea industrială din anii ’80 se va face sub semnul dereglementării, al flexibilității și al dezafilierii. Chestiunea imigrației va deveni din ce În ce mai importantă, penuria de mână de lucru incitând tot mai multe state să-și deschidă granițele. Sfârșitul colonialismului politic și menținerea subdezvoltării vor accentua fluxul migrator dinspre Sud Înspre Nord. Ceea ce fusese o caracteristică a „societăților noi” (create În urma unor emigrări de dată recentă: Australia, Statele Unite, Canada etc.) ă adică eterogenitatea, pe baze etnice și culturale, a spațiului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
decât de cel științific. În acest sens, un număr triplu al revistei Les Temps modernes (nr. 324-325-326, august-septembrie 1972), coordonat de Jean-Paul Sartre, a prezentat, În toată profunzimea sa istorică, chestiunea „minorităților naționale din Franța” ca pe o problemă a colonialismului și imperialismului lingvistic față de ceea ce Henri Giordan numea „națiuni interzise”. În același sens, François Mitterand, la momentul respectiv candidat la președinția Republicii, declara solemn În Discursul de la Lorient, rostit la 14 martie 1981: „A aduce atingere limbii și culturii unui
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
concepțiile care Îi sunt asociate merită nuanțate În funcție de scriitorii adepți ai doctrinei. Este necesar, În primul rând, să vedem care sunt elementele comune. Pentru Început, cu toții sunt de acord că negritudinea este o nouă grilă de lectură a istoriei umanității. Colonialismul afirma rolul civilizator al națiunilor europene În Africa, mergând chiar până la a pretinde că Începutul istoriei africane coincide cu procesul colonial. Această concepție se bazează de altfel pe logica temporală a lui Înainte și după: Înainte de sosirea europenilor, sălbăticie; după
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
această istorie nu a depins de o autoritate civilizatoare exterioară care și-ar fi pus marca pe un continent Întârziat. În sfârșit, trebuie lansat un contraatac pe tema istoriei civilizațiilor, lucru pe care Césaire Îl va face În Discurs despre colonialism, arătând că barbaria nu a fost a africanilor, ci a colonialiștilor. Performanța lui Césaire va consta În punerea În opoziție, prin metafore contrastante, a oamenilor „blânzi, amabili, politicoși” cu călăii lor aventurieri, violenți, violatori, practicând insulta și disprețul. De o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
va exprima lucrurile printr-o formulă care a rămas În memorie: „Tigrul nu-și proclamă tigritudinea, ci Își sfâșie prada și o mănâncă!” (Kesteloot, 1967, p. 259), dând de Înțeles că este nevoie să se ducă o luptă concretă Împotriva colonialismului pe care Îl denunță În operele sale. De fapt, rezervele sau obiecțiile vizează adesea negritudinea promovată de Senghor, autorii având grijă să facă distincție Între aceasta și cea a lui Césaire, considerată mai incisivă. Este adevărat că Senghor se va
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
strigăt al negrilor”, să concepem o umanitate care să recunoască măreția fiecăreia dintre culturile sale. A. L. & ADOTEVI Stanislas Spero (1972), Négritude et Négrologues, Paris, UGE. BAJEUX Jean-Claude (1983), Antilia retrouvée, Paris, Ed. Caribéennes. CESAIRE Aimé (1955), Discours sur le colonialisme, Paris, Présence Africaine. — (1978), „Entretien avec Jacqueline Leiner”, Tropiques, tom I, Paris, Jean-Michel Place, pp. V-XXIV (prima ediție: 1941). CESAIRE Suzanne (1978), „Léo Frobenius et le problème des Civilisations”, Tropiques, nr. 1, op. cit., pp. 27-36. FANON Frantz (1971) Peau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Léopold Sédar, Anthologie de la nouvelle poésie nègre et malgache, Paris, PUF, pp. IX-XLIV (prima ediție: 1948). SENGHOR Léopold Sédar (1967), Les Fondements de l’Africanité ou Négritude et Arabité, Paris, Présence Africaine. — (1984), Poèmes, Paris, Seuil (prima ediție: 1964). Φ COLONIALISM, CREOLITATE, IDENTITĂȚI CULTURALE, Sincretism Neorasismtc "Neorasism" Să reflectăm la paradoxul, incarnat de atitudinile și comportamentele numite „rasiste” ce se pot observa la ora actuală, care ne dă cel mai mult de gândit: paradoxul unui rasism care nu este legat de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
și Hamilton, 1967, p. 3; Blauner, 1972, pp. 9-10). Această abordare a făcut obiectul unor discuții pe cât de numeroase, pe atât de rodnice (Henriques, 1984). Recunoaștem aici o variantă a modelului colonialist de rasism, ceea ce permite redefinirea acestuia ca un colonialism intern (Blauner, 1969; Pettigrew, coordonator, 1980, p. 238 și urm.; Miles, 1989, pp. 51-52). Oricum, noțiunea polemică de „rasism instituțional” a dat naștere unei noi paradigme: din fenomen minoritar și patologic, ținând de disfuncționalitatea anumitor componente ale ordinii sociale, rasismul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Elazar (1992), The Retreat of Scientific Racism: Changing Concepts of Race in Britain and United Stated between the World Wars, Cambridge și New York, Cambridge University Press. BATAILLE Philippe (1997), Le Racisme au travail, Paris, La Découverte. BLAUNER Robert (1969), „Internal colonialism and ghetto revolt”, Social Problems, vol. 16, primăvara, pp. 393-408. — (1972), Racial Oppression in America, New York, Harper and Row. BOBO Lawrence (1989), „Keeping the linchpin in place: testing the multiple sources of opposition to residential integration”, Revue internationale de psychologie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
de a renunța la aspectul omenesc cel mai specific: diferențiabilitatea individuală. În aceste condiții, „dreptul la diferență” nu poate antrena decât un drept la izolare. Fiecare cu cultura sa, fiecare cu adevărul său, astfel sună sloganul celor care, culpabilizați de colonialism (și au toate motivele să fie), au decis să repună În discuție drepturile omului pentru că au luat naștere În Occident. Acest păcat originar ar invalida așadar pretenția acestor drepturi la universalitate. Dezbaterea se referă În mod clar la autonomia rațiunii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
heterofil, datorită pasiunii sale declarate pentru diferențe). Rasismul diferențialist se exprimă, În forma sa dură, prin intoleranță rasială, iar În forma sa blândă, prin teza incomunicabilității radicale a culturilor. Trebuie, de asemenea, să nu confundăm rasismul de exploatare (ilustrat de colonialismul european sau de sistemul sclavagist modern), deci un rasism ideologic a cărui principală funcție este aceea de a legitima un proces de exploatare-dominare (Williams, 1965), cu rasismul de exterminare, care include un proiect de genocid mai mult sau mai puțin
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
programe de selecție eugenistă etc.) (Bauman, 2002). Corelativ, trebuie să ținem seama de faptul că rasismul doctrinar nu se manifestă niciodată În stare pură, ci Întotdeauna ca o componentă a anumitor configurații ideologice În care interferează cu alte „isme”: naționalism, colonialism, eugenism, evoluționism, darwinism social etc. (Kevles, 1995). Construcțiile sau interpretările istorice asupra „celorlalți” văzuți prin prisma apartenenței la o rasă (diferiți de „noi” și opuși „nouă”) variază de la „sălbatici”, „barbari” și „primitivi” la „mai puțin evoluați” sau la „prea puțin
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
precedat epoca gândirii clasificatoare, de la mijlocul secolului al XV-lea și până la Începutul secolului al XVIII-lea; pe de altă parte, punând pe primul plan problema relațiilor dintre o serie de practici sociale de excludere (segregare, discriminare) sau de dominare (colonialism, sclavagism) și configurațiile ideologice care legitimează aceste practici. Aceste forme prerasialiste țin de ceea ce voi numi „protorasismul” modern și funcționează pe baza unui număr mic de „ideologeme”: 1) mitul „sângelui pur” și imperativul păstrării lui; 2) convingerea referitoare la inferioritatea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
biologizantă” (sânge, rasă, ereditate) sau „culturalizantă” (civilizație, cultură, etnicitate), este pusă În serviciul unor interese politice și sociale cu scopul de a legitima un mod de excludere (segregare, discriminare, expulzare, exterminare) sau de exploatare a unei categorii de populație (sclavagism, colonialism). Rasismul produce astfel „indezirabili”, „necivilizabili”, „irecuperabili”, „neasimilabili”, pe scurt, oameni de prisos, oameni-sclavi, sub-oameni, chiar non-oameni cu față umană. În toate aspectele sale observabile, gândirea rasistă apare ca o ilustrare paradigmatică a gândirii esențialiste: ea implică În același timp „esențializarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
WILLIAMS Eric (1965), Capitalism and Slavery, New York, Harper (prima ediție: 1944). YERUSHALMI Yosef (1993), „L’antisémitisme racial est-il apparu au XXe siècle? De la limpieza de sangre espagnole au nazisme: continuités et ruptures”, Esprit, nr. 190, martie-aprilie, pp. 7-35. Φ ANTIRASISM, COLONIALISM, DOMINAȚIE, Etnocentrism, NEORASISM, PREJUDECATĂ, Rasă, Stereotip, XENOFOBIE Rebeliunetc "Rebeliune" Φ Contracultură, Devianță, Marginalitate/marginalizare Recunoaștere (politică de Î)tc "Recunoaștere (politică de ~)" În dezbaterea contemporană despre multiculturalism, feminism sau identitate sexuală, conceptul de recunoaștere a devenit o noțiune-cheie. ν Trebuie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Paris, Fayard. TORRES Dominique (1996), Esclaves. 200 millions d’esclaves aujourd’hui, Paris, Phébus. WERNER Ernst (1962), „De l’esclavage à la féodalité: la périodisation de l’histoire mondiale”, Annales. Economies, Sociétés, Civilisations, t. 17, nr. 5, pp. 930-939. Φ COLONIALISM, DOMINAȚIE, RASISM, STRĂIN, XENOFOBIE Secesiune (dreptul la Î)tc "Secesiune (dreptul la ~)" Φ Separatism Segregaretc "Segregare" Φ Discriminare, DOMINAȚIE, MINORITĂȚI (drepturile Î), NEORASISM, RASISM, XENOFOBIE Separatismtc "Separatism" În general, separatismul caracterizează voința de desprindere a unei părți constitutive dintr-un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
paranteză sau nu, analiza lui Marx și a celor pe care i-a inspirat este probabil cea care a explicat cel mai bine condițiile de răsturnare a oricărei servituți: denunțarea ideologiilor care o susțin și care o disimulează. Ieșirea din colonialism presupunea astfel Înțelegerea În prealabil a ceea ce Kipling numise „povara omului alb”: ceea ce părea o servitute asumată de acesta din urmă din spirit misionar ascundea de fapt aservirea concretă a popoarelor colonizate. Aceasta este forța acestui concept, care trimite la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
trad. fr., Paris, Garnier Flammarion (prima ediție latină a Eticii: 1677) ă trad. rom. Etica, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1981. TOCQUEVILLE Alexis de (1981), La Démocratie en Amérique, Paris, Garnier-Flammarion, două tomuri (prima ediție: 1835 și 1840). Φ Alienare, COLONIALISM, DOMINAȚIE, DREPTATE SOCIALĂ (teoriile Î), Ideologie, NEGRITUDINE, SCLAVIE Sincretismtc "Sincretism" Ceea ce, la Plutarh, desemna frontul politic unit al cetăților din Creta, de obicei rivale, Împotriva unui dușman exterior a căpătat acum sensul unui amalgam, al unei fuziuni de doctrine diferite
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
că este de partea străinilor. Primirea oferită străinului variază În funcție de deschiderea sau Închiderea comunității cetățenilor: deschidere prin extindere În Imperiul Roman, Închidere În țările și perioadele totalitare. Ierarhia dezavantaja „indigenul” În cadrul statutului colonial: acesta era francez, dar nu și cetățean. Colonialismul, ca și ocuparea de către o putere exterioară, mă face „străin În propria mea țară”. Nu pot exista cetățeni de mâna a doua: În Algeria, colegiul electoral unic a fost acordat de legislatorul francez abia În 1958. Forma statului-națiune, chiar dacă pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
France de l’intégration. Sociologie de la nation en 1990, Paris, Gallimard. — (1994), La Communauté des citoyens. Sur l’idée moderne de nation, Paris, Gallimard. — (1998), La Relation à l’autre. Au cœur de la pensée sociologique, Paris, Gallimard. Φ ALTERITATE, CETĂȚENIE, COLONIALISM, Comunitate, Cosmopolitism, DREPTURILE OMULUI, NAȚIONALITATE (codul Î), NAȚIUNE, XENOFOBIE Subculturătc "Subcultură" În vreme ce termenul de subcultură (specific regiunii Franche-Comté sau Legiunii Străine, de exemplu) trimite la un ansamblu coerent de norme, credințe și valori și, pe de altă parte, de atitudini
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
contactelor interculturale. În lumea occidentală, atitudinile antisemite extrem de vechi par să fi favorizat apariția sa. Vom distinge, din punct de vedere istoric, manifestările În context colonial de cele În context metropolitan. Începând cu secolul al XV-lea, scopurile economice ale colonialismului au cerut adoptarea de politici uneori de cooperare, alteori de dominație cu partenerii, care au fost, succesiv, indigenii, sclavii importați și, În final, o populație nouă născută din foștii colonizatori și din metisajul tuturor componentelor. În cazul particular al Occidentului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
WIEVIORKA Michel (coordonator) (1993), Racisme et modernité, Paris, La Découverte. WINDISCH Uli (1978), Xénophobie? Logique de la pensée populaire. Analyse sociologique du discours des partisans et des adversaires des mouvements xénophobes, Lausanne, L’Age d’Homme. Φ Azil (drept de Î), COLONIALISM, Comunitate, DOMINAȚIE, ETNICITATE, Etnie, Etnocentrism, Excludere, GENOCID, IDENTITĂȚI CULTURALE, PREJUDECATĂ, RASISM, Vulnerabilitate Zone de așteptaretc "Zone de așteptare" Zonele de așteptare au fost introduse În legislația franceză În iulie 1992, pentru a răspunde condamnărilor emise Împotriva Franței În martie același
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
produs/produce multe inechități, teoria modernizării sociale va oferi încă mult timp de acum înainte câmp de reflecții și proiecte pentru generațiile de cercetători. După al Doilea Război Mondial, atât SUA, cât și URSS, împreună cu aliații lor, au respins menținerea colonialismului în numele autodeterminării, formulată la începutul secolului al XX-lea, precum și al unui principiu etico-juridic intuit de antici și dezvoltat de moderni: egalitatea oamenilor și a popoarelor în ceea ce privește drepturile și libertățile de a dispune de ei/de ele însele, și nu
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
271-272 occidentală / 13-14, 31, 57, 74, 76, 79, 88, 135, 180, 222-223, 234, 257, 275, 305, 307, 310-311, 318, 321 clasa politică / 19-20, 82, 324 classicism / 94, 102-103, 107, 111 clauza leonină / 68 clientelism / 15, 19, 189 Collins A. / 107 colonialism / 57 Cominform / 17, 239, 265 comunism / 14, 16, 43, 45, 56, 85, 113, 116, 130, 218, 238, 240-241, 249, 255, 267, 275, 279, 295, 310, 323-324, 350 Compania lui Isus / 36 competențe comunitare / 25 Comte A. / 134, 184, 268 Comunitatea
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]