471 matches
-
Una din marile piedici ce mai stau în calea cercetărilor teoretice, ca și în cea a practicii curente este dificultatea comunicării. În al doilea rând, albastrul sau galbenul nu înseamnă același lucru pentru toți oamenii. Natura dominant "psihică" a fenomenelor coloristice face ca senzația să varieze de la individ la individ. Josef Albers socotea că: "dacă cineva spune roșu (ca desenare a unei culori) și dacă cincizeci de persoane aud, e de așteptat ca să se nască în conștiința lor cincizeci de rosuri
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
Pentru înțelegerea contrastului complementar pot fi folosite reproduceri de artă după picturile artiștilor: Ștefan Luchian "Anemone" Nicolae Tonitza Matisse Van Gogh f) Tot de relațiile complementare depinde și așa-numitul contrast simultan , exprimând chiar una din caracteristicile fiziologice ale percepției coloristice. Dacă fixăm, de pildă, mai multă vreme un disc roșu, vom constata că ele se înconjoară la un moment dat de o aureolă verzuie. (Planșa nr.9). Și dacă imediat după aceea mutăm brusc privirea pe o foaie albă vedem
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
schimbătoare. Ele pierd caracterul lor real-obiectiv și vibrează într-un câmp ireal de acțiune individuală ca într-o nouă dimensiune. Culoarea pare dematerializată. Realitatea unei culori nu este totdeauna identică cu efectul ei. (Planșa nr.10). g) Un alt contrast coloristic esențial este cel dintre cald și rece. Seria culorilor calde este aceea care se apropie în cercul cromatic, de portocaliu-roșcat, iar cea a culorilor reci, care se apropie de albastrul verzui. Ele dau o senzație de căldură sau răcoare, însușire
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
dau o senzație de căldură sau răcoare, însușire ce nu poate fi nicicum neglijată, în realizarea unei cromatici adecvate mediului ambiental și care are în general în coloristică un rol deprim ordin. (Planșa nr.11). Claude Maunet, poate cel mai coloristic dintre impresioniști după expresia lui Andre Lothe, folosește lumina nu pentru a fi tonul cel mai deschis ci tenta cea mai caldă, iar umbra tenta cea mai rece. Efectul fizic cel mai pregnant și cu implicații psihofîziologice dintre cele mai
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
petele plate joacă rol de pauză de odihnă pentru ochi; -pata albă poate fi folosită ca pasaj sau valoare poate fi opacă, transparentă, translucidă; b) Pata picturala. In comparație cu pata plată apare ca o suprafață vibrată, realizată prin vibrație coloristică facturală. În comparație cu pata plată apare prin puncte, prin vibrația valorică și prin vibrație coloristică: ca și pata plată are margini precise obținute prin așternerea ei pe suport uscat sau margini difuze obținute prin lucru pe suport umed; are, ca și
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
folosită ca pasaj sau valoare poate fi opacă, transparentă, translucidă; b) Pata picturala. In comparație cu pata plată apare ca o suprafață vibrată, realizată prin vibrație coloristică facturală. În comparație cu pata plată apare prin puncte, prin vibrația valorică și prin vibrație coloristică: ca și pata plată are margini precise obținute prin așternerea ei pe suport uscat sau margini difuze obținute prin lucru pe suport umed; are, ca și pata plată, diferite semnificații conferite de modul în care a fost realizată (culorile folosite
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
Ele exprimă conflictul mai mult sau mai puțin dramatic dintre culori sau dintre alb și negru. Contrastul alb-negru este cel mai tăios, dur, acționează asemenea unei lame bine ascuțite. Contrastele cromatice cele mai cunoscute sunt: contrastul culorii în sine; contrastul coloristic de lumină și umbră(numit și clarobscur); contrastul culorilor calde și reci; contrastul simultan si succesiv: contrastul culorilor complementare; contrastul coloristic de calitate; contrastul coloristic de cantitate. Contrastul culorilor în sine este cel dintre culori foarte diferite cum ar fi
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
tăios, dur, acționează asemenea unei lame bine ascuțite. Contrastele cromatice cele mai cunoscute sunt: contrastul culorii în sine; contrastul coloristic de lumină și umbră(numit și clarobscur); contrastul culorilor calde și reci; contrastul simultan si succesiv: contrastul culorilor complementare; contrastul coloristic de calitate; contrastul coloristic de cantitate. Contrastul culorilor în sine este cel dintre culori foarte diferite cum ar fi dintre roșu, galben și albastru. Acest contrast produce o impresie nu numai puternică ci și foarte colorată, luminoasă, sinceră și precisă
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
unei lame bine ascuțite. Contrastele cromatice cele mai cunoscute sunt: contrastul culorii în sine; contrastul coloristic de lumină și umbră(numit și clarobscur); contrastul culorilor calde și reci; contrastul simultan si succesiv: contrastul culorilor complementare; contrastul coloristic de calitate; contrastul coloristic de cantitate. Contrastul culorilor în sine este cel dintre culori foarte diferite cum ar fi dintre roșu, galben și albastru. Acest contrast produce o impresie nu numai puternică ci și foarte colorată, luminoasă, sinceră și precisă. Contrastul culorilor în sine
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
verde-albăstrui; verde gălbui; portocaliu-roșcat și portocaliu-gălbui. (Planșa nr.23) Puterea contrastului scade, cu cât culorile folosite se îndepărtează de culorile primare. Cel mai bine reprezentat este în lucrarea "învierea" de Grunewaltunde apare puterea de expresivitate universală a acestui contrast. Contrastul coloristic de lumină și umbră ar putea fi definit ca o relație între extreme și o expresie a diferențelor. Cel mai puternic din această categorie este, contrastul dintre alb și negru. Dar între aceste două valori extreme (numite polare), putem afla
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
mare în spațiu. Urmărind efectul de greutate se disting culori ușoare (galben, oranje, roșu deschis și verde-gălbui) și culori grele (violet albăstrui, verde și roșu închis). Orice culoare poate deveni grea prin rupere (grizare) ori prin degradare cu negru. Contrastul coloristic de cald și rece este printre cele mai strălucitoare sau, cum se mai spune, prin comparație, mai muzicale. El a fost deseori folosit în artele plastice, fie în vitraliile din evul mediu acele panouri din bucățile de sticlă colorată montate
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
fel sau altul, mai slab sau mai puternic. (Planșa nr.26) Pentru înțelegerea acestor contraste se pot folosi reproduceri după Bonnard, Renoir, Turner. Cu elevii se pot face observații în natură, exemplu o floare în lumină și la umbră. Contrastele coloristice de calitate constă în deosebirile dintre gradul de puritate sau de saturație al unei culori și cel al alteia. Prin puritate sau saturație al unei culori și cel al alteia. Prin puritate sau saturație se înțelege, în general, luminozitatea și
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
se poate vibra prin suprapunerea grafică cu linii și puncte; poate fi opacă, transparentă, translucidă; Pata picturală în comparație cu pata plată apare ca o suprafață vibrată, acoperită cu culoarea nuanțată grizată. se realizează prin puncte, prin vibrație valorică și prin vibrație coloristică; pata picturală are margini precise, obținute prin așternerea ei pe suport uscat sau margini difuze obținute prin lucru pe suport umed; are ca și pata plată diferite semnificații, conferite de modul în care a fost realizată; nonculoare (pata plată sau
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
în structura creativității există și unii specifici, distingând între ei creatorii. Ei diferențiază nu doar savanții de artiști, ci, mai mult, pe un fizician de un istoric, pe un muzician (sensibil la consonanțe) de un pictor (fin observator de nuanțe coloristice). 2.2. Factori caracteriali tc "2.2. Factori caracteriali " a. Predispozițiile și capacitățile intelectuale nu sunt suficiente pentru ca cineva să devină inventator ori creator de artă. Faptul de a-ți veni o idee nu e suficient pentru a realiza o
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
avem o anumită idee drept stăpân (drept ideal). Μ Frica vizează, În egală măsură, ambele extreme ale unei situații: unora le este teamă, de exemplu, de dezordinea excesivă, altora, dimpotrivă, de ordinea exagerată. Μ Ochiul exterior ne oferă diversitatea nuanțelor coloristice și a formelor; cel interior ne aduce revelația unor sensuri și semnificații nebănuite din trăirile noastre interioare. Μ Distanțele sau despărțirile temporare Îi fac pe Îndrăgostiți să fie și mai Îndrăgostiți. Românilor le place să exprime această situație printr-un
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
în cer/ îmi aduc aminte copilăria:/ lumină de ceară pe dealuri,/ flori prăfuite la marginea drumului.../ Lumea e totuși frumoasă,/ pururi aș sta s-o contemplu.” În Peisaj cu prințesă (1987), volum care valorifică mai apăsat sursele poeziei bacoviene, degradarea coloristică a imaginilor oferă subiectului liric prilejul să se contextualizeze într-un spațiu al fantasmelor neliniștii, al sentimentelor neprecizate, al tulburărilor mărunte. Sunt percepute cu precădere secvențe ale unor peisaje de toamnă, anotimpul având calitatea convenabilă de a face vizibil caracterul
ADAM-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285176_a_286505]
-
văd numai prin ochi. De ce acești doi ochi nu mi se pot desface ? / Și numai ei sunt singurii mei ochi.” Evoluția lirică a lui G. depășește nota autobiografică în volumele următoare, Glorie (1969), Pur (1971) ș.a. Sunt dominante acum simbolurile coloristice, în special albastrul și albul, în care pare a se concentra un univers cu coordonate bine delimitate, purtătoare ale unor atitudini reflexive în fața întrebărilor vieții. Gândul morții, zădărnicia unor gesturi, existența însăși, simțită ca mister, provoacă reacții dintre cele mai
GAVRIL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287179_a_288508]
-
solară a verii, eul liric aspiră să redevină, prin integrarea în natură, parte a materiei în care se manifestă harul divin. Anotimpuri, volumul de debut, se remarcă printr-o multitudine de „peisaje”, transpuse liric cu ajutorul unui vast repertoriu de epitete coloristice și de comparații, într-o îmbinare fericită a clasicului cu modernul, a bucolicului cu simbolismul, idealizând imaginea rusticului transilvan, pe care o transformă într-o ipostaziere terestră a Raiului: „Râd toporașii vineți ca ochiuri de izvoare./ E-o dimineață albastră
GIURGIUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287288_a_288617]
-
un timp, o tribună a noilor tendințe poetice. Colaborează Mircea Demetriade, Iuliu Cezar Săvescu, Aristide Cantilli, toți adepți declarați ai poeziei noi și discipoli ai lui Al. Macedonski. Fantasticul macabru, cu note morbide și artificioase, sonoritățile și neologismele vizând efecte coloristice, în spiritul poeziei decadente din versurile lui Obedenaru (Imn funebru, Pe undele briliantine, În noaptea eternă, Agonie) și Mircea Demetriade (Florile morții), trec în încercările unor imitatori: tânărul Ștefan Orășanu, sub pseudonimul Z. Miron (Fiori morbizi, Vibrări albastre), Gh. Petrescu
REVISTA POPORULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289251_a_290580]
-
mistic de biruire a trupului prin concentrare intelectuală, post și rugăciuni. Reușind o unire nepieritoare, în spirit, cu Maria, ultimul Deceneu se întoarce acasă spre a propovădui noua religie. Romanul reconstituie lumea bizantină și pasiunile ei politice cu o pastă coloristică flaubertiană. În același timp, o muzică de înalte purități traversează textul, imprimându-i o mișcare solemnă, ritualică. Opera de maturitate a lui S. dobândește tot mai pronunțat caracterul literaturii „vizionare”, așa cum o înțelegea C. G. Jung. Are o mereu sporită
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
suprafețele vestibulare, orale și meziale ale tuturor dinților, cu excepția molarilor de minte. Valorile posibile care pot fi acordate, in funcție de gradul de sângerare al gingiei sunt: 0 = gingie normală, fără semne de inflamație și fără sângerare; 1 = inflamație ușoară, modificări coloristice ușoare, fără sângerare; 2 = inflamație moderată, eritem, tumefiere, sângerare la sondare sau presiune; 3 = inflamație severă, tumefiere, eritem pronunțat, sângerare spontană, uneori și ulcerații. Indicii parodontali Pe lângă cei gingivali, indicii parodontali apreciază și pierderea atașamentului (afectarea țesuturilor de susținere a
ASISTENTA MEDICALĂ ÎN ECHIPA STOMATOLOGICĂ. In: Asistență medicală în echipa stomatologică by Kamel Earar () [Corola-publishinghouse/Science/293_a_590]
-
fantomatic Oficiu Intercultural și de Turism Guvernamental, face parte din familia spirituală a lui Des Esseintes și Dorian Gray. Răsfățat al femeilor frumoase și obiect al invidiei nedisimulate a bărbaților, Silion își împarte existența între reveria în marginea subtilelor metamofoze coloristice datorate alternanței anotimpurilor - contemplate estet, în compania „licorii vechi, aurii și vii” a coniacului Hennessy, într-o încăpere decorată parcă „după estampe sau descrieri” din casa lui cu aspect de „cetățuie maură”, situată în Dealul Spirii -, escapadele amoroase nocturne și
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
dezvoltarea științelor generalului. Ea va fi însă cu siguranță tot mai mult folosită ca o sursă extrem de valoroasă de fapte despre comportamentul diferitelor sisteme în condiții diferite. În acest sens, istoria umanității reprezintă un muzeu de o varietate și diferențiere coloristică inestimabilă a manifestărilor umane. În fine, cel de al treilea considerent se referă la specificul unor obiecte cu o natură fundamental istorică. Este vorba, în primul rând, de acele obiecte care în mod curent sunt numite „valori culturale”. Muzica lui
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
starea de suferință fiind aproape calmă, egală cu ea însăși. Evadarea într-un spațiu imaginar trece prin mai fiecare topos simbolist: plecări, nave, mare, orizonturi, parcuri, toamne, copaci goi, flori palide, saloane, instrumente muzicale, cripte, castele, vagi medievalități. Câteva obsesii coloristice, congenere, filtrează și fixează imaginile. Dar mai cu seamă sonoritățile fastuoase, exotice duc către elemente de decor și atmosferă specifice orientării („cartaginezele carene”, „pragul de agată”, „laur corintian”, „cârje de cedru din Liban”, „unghii de camee florentine”, „vase de Gallé
BUDURESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285913_a_287242]
-
un anotimp cu „palori de prețios metal muribund”, mult mai frecvent natura apare incendiată de prezențe vegetale insolite, iar iubirea tinde a se hrăni din aceeași otrăvită „foame de roșu”, amintită și în eseuri lirice precum Floarea roșie. În violența coloristică suprapusă glacialității de fond se simte, parcă, ceva din arta icoanei pe sticlă, stilizarea, rigoarea formală fiind o formă de a filtra emoția. În anii din urmă, lirica lui B. se devitalizează; supraviețuiesc numai virtuozitatea, reveria pictorică. SCRIERI: Febre cerești
BALAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285570_a_286899]