541 matches
-
de asemenea la ce spunea tatăl său referitor la Lowy: "Cine doarme cu câinii se umple de purici", altfel spus cine doarme cu câinii este el însuși câine. Expresia "a muri precum un câine" termină Procesul. 611 Naratorul notează că comisul voiajor este precum "o femeie din harem" [...] Lumea crede că el câștigă bine și că duce o viață de pașă. "Gregor se lasă în voia lenevelii, rămâne în pat și o rupe cu ritmul regulat al programului său sever. 612
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
păzească de mălaiu, de grâu, de lemne de foc, ori din ce i-ar lipsi și până la moartea ei“. soția nu are drept de proprietate decât asupra zestrei, toate celelalte revenind mănăstirii, ca și întrea ga sa avere, după moarte. Comisul Stoichiță Plosceanu, din satul Plosca, județul Teleorman, lasă ca moștenitor al averii sale pe Dumitrana, care îi este soție și mamă a fiului încă minor, cerând rudelor să nu se amestece în avere și să nu-i conteste testamentul, întrucât
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de proprietate și în Cazul morții copilului, cu o singură condiție, să cedeze una din moșii mănăstirii de la Drăgănești unde se află în gro pați părinții și rudele. Probabil tot acolo își află som nul de veci și mai sus-numitul comis. Nu trebuie ge ne ra li za tă această ipos ta ză: alunga rea văduvei din patrimoniu este la fel de curentă, iar restituirea zestrei se transformă într-o urmărire judiciară de ani și ani de zile. Ciuma din 1770 îi aduce
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cu altul să chiamă că fac prea curvie.“ Am be le co duri prevăd pedepse deose bit de grele pentru persoana adul te ră. În Îndreptarea legii, pedepse le se aplică în funcție de locul unde se desfășoară adulterul. Adul te rul comis în interiorul casei și în patul comun dă dreptul soțului să uci dă soția și amantul fără să fie pedepsit. În afara casei, el nu poate decât să ceară des părțirea și să obțină, ca o com pen sa ție, zestrea. Și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
scriere care, cu un titlu în grecește însemnând Triumful credinței ortodoxe, a apărut în 1791 și i-a fost dedicată. După moartea tatălui, otrăvit din porunca domnitorului Constantin Cehan Racoviță, V., care din 1760 făcea parte din Divanul domnesc (vel comis, vel căminar), se refugiază la Constantinopol și aici, cu învățatul Halil Hamid din secretariatul împărătesc, aprofundează gramatica limbii turce, studiază araba și persana. Prin tergimanul Porții, Iacovache Rizu, cu a cărui fiică, Elenița, era căsătorit, intră în cercul relațiilor diplomatice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
Teoriile reeducării privesc delictul ca patologie, iar pedeapsa ca o terapie ce vizează tratarea delincventului. La fixarea felului și întinderii pedepsei se ține seama mai mult de tipul de infractor, de periculozitatea și antecedentele lui, decât de tipul de delict comis 148. 3.5.3. O posibilă conciliere între teoriile retributiviste și utilitariste "Cea mai izbitoare trăsătură a discursului moral contemporan este că, în mare parte, e folosit pentru a exprima dezacorduri; iar cea mai izbitoare trăsătură a disputelor prin care
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
, Vasile (20.VIII.1834, Iași - 20.III.1906, Iași), poet și traducător. Este fiul Zoei (n. Cerchez) și al comisului Vasile Pogor. Învață la pensionul Malgouverné din Iași, iar din 1849 face studii juridice la Paris, unde obține și doctoratul. Întors în țară, participă la conspirația îndreptată împotriva lui Al. I. Cuza, după detronarea acestuia fiind numit prefect al județului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288873_a_290202]
-
ce în apusul Europei, regatele barbare construite pe ruinele vechiului Imperiu roman, se erijau în continuatoare ale lumii romane, fiind salvate de la anonimat și dispariție de episcopul locului care s-a substituit puterii politice până la venirea migratorilor barbari și de comisul regal care face ca ordinea stabilită să se extindă pe întreg teritoriul cucerit, în lumea bizantină, numită „cu o formulă fericită Commonwealth-ul bizantin” , îmbibată de ortodoxism, „unde ordinea terestră o imită pe cea cosmică” , este asaltată de lumea slavă și
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
fi pre acel hotar, oricine va fi arat sau va fi cosit, fie de la Călărași, fie curtean, fie cine va fi arat, de la toți ca să aibă a lua" "(Cronica Bohotinului în Analele Academiei Române, XVIII, p. 58). „Înainte de 1660. Frătița vel comis scrie Brăniștenilor să lase în pace tot hotarul Bohotinului și din câmp, și din țarină, și din fânaț, și din pădure, și dintr-apă... nici pe oamenii lui să nu-i învăluiască nici prisăcile lor să nu zăciuiască" (Cr. Bohotinului
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Cel care păzea ușa și i s-a zis vornic; cel care păzea poarta cetătii Suceava a fost portarul; cel care păzea etacul a fost postelnicul, cel care stătea la spatele Domnului când judeca a fost spătarul; apoi polcovnicul, stolnicul, comisul, tot boieri personali, cu referințe mai apoi la tară", ca mari dregători. O categorie de cheltuieli ale Curții pe care le plătea țara direct era următoarea: musafirii pe lunile martie și aprilie 1759 costau 157 lei; facle 45 lei; 4
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
felul acesta și o dare pe crâșmă, numită braniște, pe care o adunau tot brănișterii care aveau și ei un șef („Ursu căpitan de braniște", în Cartea Domnească a lui Grigore Ghica din anul 1737), iar toți lucrau sub ordinele Comisului celui mare. Pârcălabii de ținut și ispravnicii. În cartea dată sub Miron Barnovschi pentru limitarea abuzurilor săvârșite de amploaiații domnești prin sate se atrage atenția: „s-au jăluit (proprietarii satelor) pre pârcălabii de ținuturi că le intră în sate de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cerut domnia pe câțiva copii de oameni, a boerilor, pe Andrei Donici, pe C. Catargiu, M. Jora, Andrei Beldiman, pe C. Negri și alții; iar venind domn C. M. Racoviță Cehan, m-a făcut și pe mine ca pe un copil, Comis al treilea... apoi în 1753 m-a făcut Comis al doilea... apoi m-a făcut vătav de copii etc. etc." Slujba copilăriei de casă stătea în a da dulceți la mosafiri, a aprinde ciubucile și narghiulelele; tinerii copii erau neteziți
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pe Andrei Donici, pe C. Catargiu, M. Jora, Andrei Beldiman, pe C. Negri și alții; iar venind domn C. M. Racoviță Cehan, m-a făcut și pe mine ca pe un copil, Comis al treilea... apoi în 1753 m-a făcut Comis al doilea... apoi m-a făcut vătav de copii etc. etc." Slujba copilăriei de casă stătea în a da dulceți la mosafiri, a aprinde ciubucile și narghiulelele; tinerii copii erau neteziți pe cap de boerii divaniți și câte scene vrednice
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
aceasta era în expediții - duse la „Vizirul, la Caracal și la Hotin", dar „nevoi în țară erau multe, de chile, de ialovițe, de care și de alte nevoi nespuse", spun Letopisețile; - braniște însemna poenile pentru fânaț care erau în grija Comisului celui mare de la curtea domnească, lucrate de locuitorii satelor sau ai mănăstirilor, executați de comișei, trimiși de Comisul cel mare; braniște a devenit dabila pe băutură, venit la curtea domnească și consta pe la 1769 în „impozitul de 3 lei pe
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de chile, de ialovițe, de care și de alte nevoi nespuse", spun Letopisețile; - braniște însemna poenile pentru fânaț care erau în grija Comisului celui mare de la curtea domnească, lucrate de locuitorii satelor sau ai mănăstirilor, executați de comișei, trimiși de Comisul cel mare; braniște a devenit dabila pe băutură, venit la curtea domnească și consta pe la 1769 în „impozitul de 3 lei pe butea de băutură"; - carnea împărătească consta în transporturile pe care le făcea țara în timpul expedițiilor turcești: „Venit-a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
București, p. 95). Despre ospeția la Hanul lui Coroi (care se găsea pe ulița Sfântului Spiridon la nr. 180, construcție realizată în prima parte a secolului al XlX-lea de către spătarul Vasile Coroi și lăsată după 1828 moștenire fiului său comisul Gheorghe Coroi), în toamna anului 1830, a lui Teodor Vârnav, în trecere spre București, relatează Constantin Botez și Adrian Pricop. Dar mai întâi o prezentare a hanului și a atenanselor sale: „Casele cu două rânduri din fata menționatei uliți... conțin: în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Botoșani, Galați și Clasul Codreanu de la Bârlad. Deci în 1846 pe lângă Școala publică nr. 1 din Bârlad avea să se înființeze pentru pregătirea secundară a elevilor un „clas real", în care să se învețe și limba latină, așa cum dorise testatorul - comisul Gheorghe Roșca Codreanu. La 1 septembrie 1858, Clasul real Codreanu avea să se transforme în giumnaziu, o școală mai înaltă, care în 1864 avea să devină Liceul Codreanu. Aceasta este rezultatul intrării în vigoare a legii instrucțiunii publice din 25
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și că are nevoie de câțiva buni și repezi scriitori. Lucrul nu ne-a mirat. Nu era tipografie în Bârlad, așa că acei care aveau de scris se adresau la școală. La școală se scriseseră de exemplu biletele de înmormântare pentru comisul Gheorghe Docan. Se înțelege că nici vorbă nu putea fi de vreo plată. Eram mulțumiți a face și noi câte un serviciu celor care ne îmbrățișau așa de mult. Ne-am dus dar vreo zece, într-o Duminică, la Iacob
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a tăiat capul de către turci, în anul 1633, la Constantinopol. Cronicarul Ion Neculce scrie:<citation author=”Ion Neculce”> " Când i-au tăiat capul lui Barnovschi-Vodă, calul lui a și început a sări, cât n-au mai putut să-l ție comisul în mână. Și văzând turcii, mult s-au mirat și au dzis: <<Nevinovat au fost acest om >>. Și au cunoscut pre Barnovschi-Vodă turcii că au fost drept și s-au căit pentru că l-au tăiat. Și s-au giurat ca să
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
întruchipate de una și aceeași persoană, i-au eliberat lui Carol Mihalic de Hodocin, la 29 martie 1849, cuvenitul și doritul atestat, în versiune bilingvă, română și franceză 44, conferindu-i-se, după toate probabilitățile tot atunci, și rangul de comis. Realizarea tehnică deosebită, de înlocuire a tradiționalelor coloane de aducțiune a apei, confecționate din lut ars sau oale, cu "țevi de schijă vărsată" în expresia aceluiași întârziat cronicar, Drăghici a întrunit și elogiile acestuia din urmă, chiar dacă "partea leului" în
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
o planșă efectuată de același autor, reprezentând "o sțenă la groapa ocnelor", a reprodus de fapt chintesența observațiilor și sugestiile sale formulate în 1846, cum de altfel și precizează nota preliminară: "extract din un memoar oficial al vrednicului nostru montanist, comisul C. Mihalic de Hodocin"12. Surprinzătoare poate părea implicarea montanistului Hodocin într-un domeniu al vieții economice aparent depărtat de profilul pregătirii și al competențelor sale dezvăluite până atunci, anume în cel al transporturilor. După câteva proiecte succesive de realizare
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
angajarea d<umnealui> inginerului șef (Beghin n.ns.) cu doi adjuncți, între care unul este înzestrat cu cunoștințe teoretico-practice de hidraulic, Departamentul au găsit de cuviință a nu plăti două lefe pentru aceeași trebuință și, dar, au demisionat pe d. comis Mihalic de Hodocin, carele ocupa asemenea post"4. Evident, era vorba de un abuz administrativ săvârșit împotriva vechiului amploiat, din rațiuni aparent economice, în realitate, clientelare. Conștientizând, desigur, măsura abuzivă în esența sa și ridicolă în motivarea ei, dar în
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
a i se acorda o pensie guvernamentală. Abia la 4 aprilie, același an, Secretariatul de Stat al Moldovei era în măsură a comunica Departamentului reclamat soluția dată de Sfat și transmisă, prin anafora, domnitorului, de "a se hărăzi d-sale comisului Mihailic de Hodocin pensia, a treia parte din leafa de 750 lei pe lună, cursul Vistieriei, ce primea în slujba de idraulic". Asta însemna doar 250 de lei pe lună, o pensie mult prea mică prin raportare, pe de o
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
-i izolare. Evident, este o simplă ipoteză, neconfirmată însă de vreo cât de mică persecuție sau marginalizare profesională care să întărească, până la proba contrarie, asemenea suspiciune. Neurmând cursul firesc indicat prin rezoluția domnească din 19 ianuarie 1859, plângerea făcută de comisul Mihalic fiind îndreptată atunci spre Vistierie, nicidecum către Departamentul Lucrărilor Publice, reclamantul s-a adresat iarăși autorităților (la 3 februarie), pentru a le semnala abuzul și, mai ales, substratul acestuia. Prin dirijarea voită a reclamației spre Departamentul Finanțelor, ignorându-se
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
a fost numit director la "Școala de maeștri" în locul lui Hodocin (op. cit., p. 189), în timp ce al doilea susține că, "spre sfârșitul anului 1844, Hodocin a fost înlocuit din funcție cu paharnicul Alecu (sic!) Costinescu", succedat, după numai doi ani, de comisul Gh. Căliman, pentru ca următorii directori să fie: aga Em. Hrisoverghi, Eugen Alcaz și, din 1856, Cristian Wist Pester (C. Turcu, Activitatea tehnico-economică..., pp. 63-65). 41 SJIAN, Ministerul Cultelor..., dosar 28/1858, f. 54. 42 Ibidem, f. 60 verso. 1 SJIAN
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]