491 matches
-
Adunări. Baronul de Haymerle observă că propunerea austro ungară conține mai multe principie esențiale: 1. neutralitatea Dunării până la Porțile-de-Fier; 2. permanența Comisiunii europene; 3. participarea României la lucrările acestei Comisiuni; 4. atribuțiunea Austro-Ungariei singure a lucrărilor de făcut la Porțile-de-Fier. Comitele Șuvaloff consideră ca și președintele că această legislațiune nu ar putea fi discutată de Congres în detaliele sale, dară el crede că trebuie a semnala de acum că nu înțelege ideea capitală: ce trebuie să se înțeleagă prin neutralizare? care
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
sunt trebuincioase comerțului și Excelența-Sa dorește ca Congresul să rețină cestiunea amânând totuși discuțiunea ei până ce puterile se vor uni în privința procedurii ce trebuie urmată. Președintele crede că poate menține la ordinea zilei discuțiunea Art. XII și XIII și comitele Andrássy este de părere că în adevăr nu este contradicțiune între propunerea austro-ungară și aceste articole. Excelența-Sa o consideră ca un amendament făcut necesar prin noua situațiune ce rezultă din atribuirea Dobrogei românilor, a Basarabiei rușilor etc. Președintele emite
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
4 iulie (22 iunie) 1878 [...] Congresul trece la cestiunea Dunării și la examenul textului restrâns în care d-nii plenipotențiari austro-ungari, conform deciziunii luată în ședința trecută, au fost siliți să îngrădească principiile precedentei lor propuneri inserată în protocolul no. 11. Comitele Șuvaloff anunță că, din parte-le, plenipotențiarii ruși au preparat asupra aces tei cestiuni propunerea următoare, căreia Excelența Sa-i dă citire: „1. Pentru a învesti cu o nouă garanție libera navigațiune a Dunării, recunoscută ca un interes european, principiile proclamate
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
și aceea depusă de către plenipotențiarii austro-ungari. D. d’Oubril zice că reprezintanții Rusiei au avut scopul de a evita amănuntele și de a se mărgini la expunerea principielor. Baronul de Haymerle arată diferințele între textul austro-ungar și acel citit de comitele Șuvaloff. Excelența-Sa semnalează mai ales în lucrarea sa fixarea Galațiului ca punctul până la care se vor putea întinde acțiunea Comisiunii europeană a Dunării, măsurile de supraveghere ce propune pentru poliția fluvială, în fine noile dispozițiuni relative la Porțilede-Fier. Aceste
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
o comisiune specială, dară consacrate de autoritatea Congresului. După o schimbare de idei între plenipotențiari asupra adoptării formei de discuțiune în privirea celor două texte și a competinței Congresului, înalta Adunare decide, după propunerea președintelui, sprijinită de d-nii Waddington și comitele de Saint-Vallier că mai întâi se va da citire documentului coprinzând principiele propunerii austro-ungare, și că, în scopul de a stabili un acord între cele două texte, un plenipotențiar austro ungar și un plenipotențiar rus se vor întruni împreună cu unul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
între cele două texte, un plenipotențiar austro ungar și un plenipotențiar rus se vor întruni împreună cu unul din colegii lor, în timpul unei suspendări de ședință. Baronul de Haymerle și d. d’Oubril sunt desemnați pentru pregătirea acestei înțelegeri, cu concursul comitelui de Saint-Vallier. După o observațiune a lordului Salisbury relativă la interesul ce ia Englitera în cestiunile de navigațiune a Dunării-de-jos, principele de Bismarck zice că opiniunea care înfățoșează Dunărea ca o mare arteră a comerțului german cu Orientul se reazemă
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
tacită reconducțiune. „Art. III. Conformitatea reglementelor de navigatiune și poliției fluviale pe tot percursul, în josul Porților-de-Fier.“ Prima frază a articolului este rezervată pentru deliberările comitetului susmenționat; finitul articolului este adoptat. D. d’Oubril consideră că această dispozițiune prejudiciază situațiunea țărmurenilor. Comitele Andrássy insistă așupra utilității practice de a pune în principiu unitatea reglementelor de navigațiune. Art. III. Este și dânsul rezervat pentru acordul ulterior între plenipotențiari. „Art. IV. Substituțiunea Austro-Ungariei la puterile țărmurene în privința dispo zițiunilor ale Art. VI a Tractatului
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
fluvială de la Porțile-de-Fier până la Galați vor fi elaborate de către Comisiunea europeană, asistată de delegații statelor țărmurene, și puse în conformitate cu acele care au fost sau vor fi introduse pentru percursul în josul Galațului.“ Congresul aderă la această redacțiune. După o observație a comitelui Șuvaloff relativă la Articolul II comitele de Saint Vallier zice că principiul singur a fost votat, că forma este rezervată comisiunii de redacțiune și că s-a învoit numai a se constata utilitatea unei înțelgeri înaintea expirării termenului hotărât pentru
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
fi elaborate de către Comisiunea europeană, asistată de delegații statelor țărmurene, și puse în conformitate cu acele care au fost sau vor fi introduse pentru percursul în josul Galațului.“ Congresul aderă la această redacțiune. După o observație a comitelui Șuvaloff relativă la Articolul II comitele de Saint Vallier zice că principiul singur a fost votat, că forma este rezervată comisiunii de redacțiune și că s-a învoit numai a se constata utilitatea unei înțelgeri înaintea expirării termenului hotărât pentru durata Comisiunii europene. [...] protocolul nr. 14
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
nu le-ar fi posibil de a face o declarațiune constatând că guvernul rus se va sili, spre a libera pe România de sarcinele ce ar rezulta dintr-o ocupațiune prelungită, de a face evacuarea pe calea Dunării și Varnei. Comitele Șuvaloff răspunde că propunerea făcută de primul plenipotențiar al Franței nu ar putea să aibă un caracter absolut. Ar fi vorba numai de a alege calea pe mare mai bine decât pe cea de uscat. Excelența-Sa este gata a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
gata a răspunde acestei dorințe, dar declarațiunea sa trebuie a fi subordonată unei grabnice evacuări a Varnei de către trupele turce. Dacă plenipotențiarii otomani binevoiesc a declara în Congres că nu mai e nici un obstacol la evacuarea imediată a acestei fortărețe, comitele Șuvaloff e gata a răspunde la cererea primului plenipotențiar al Franței. Caratheodory-pașa cere amânarea unei cestiuni asupra căreia nu este în stare de a da un răspuns precis. D. Waddington observă că nu a prezentat o propunere, ci un simplu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
în stare de a da un răspuns precis. D. Waddington observă că nu a prezentat o propunere, ci un simplu apel la bunăvoința Rusiei, în cazul când circumstanțele ar permite de a evacua teritoriul otoman fără a trece prin România. Comitele Șuvaloff ar satisface cu fericire dorința d-lui Waddington și regretă că. d. prim-ple nipotențiar otoman nu poate astăzi da informațiunile necesare deciziunii guvernului rus. [...] Caratheodory-pașa cere ca Congresul să ia în considerațiune petițiunea înscrisă sub no. 40, în lista
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
cestiunea să poată fi tratată în afara Congresului de către puteri. Principele de Bismarck zice că în adevăr acesta ar fi singurul chip realizabil de a trata cestiunea și crede că colegii săi vor consimți a scrie guvernelor lor în acest sens. Comitele Șuvaloff amintește că propunerea plenipotențiarilor francezi relativă la libertatea religioasă și la diversele garanții acordate tutulor cultelor a creat un drept nou aplicabil tutulor principatelor și care autoriză pe cei interesați a susține la timp și loc justele lor reclamațiuni
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
de la un punct spre răsărit de Silistra până la Mangalia, la Marea Neagră. Punctul de la răsăritul Silistrei nu este încă fixat, dar este vorba de o linie strategică; aceasta este o concesiune făcută României și traseul exact al acestei concesiuni rămâne rezervat. Comitele Șuvaloff amintește că, în adevăr, nu este aci vorba de o linie strategică. Plenipotențiarii ruși au sporit teritoriul acordat României; s-a luat deciziunea ca o linie, plecând de la răsăritul Silistrei și mergând la Mangalia, care ar fi coprinsă în
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
limită a posesiunilor române în Dobrogea]. Aceasta este o cestiune de bună credință; punctul important fiind numărul de elemente române de coprins în Bulgaria, această linie trebuie să fie trasă cu îngrijire și ar putea fi confiată unei comisiuni europene. Comitele Andrássy zice că, cele două puncte extreme fiind fixate, detaliele trebuiesc, în adevăr, lăsate unei comisiuni. Principele Hohenlohe observă că nu se poate încă preciza punctul extrem din partea Silistrei, dar că comisiunea a indicat ca acest punct să fie locul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
poate încă preciza punctul extrem din partea Silistrei, dar că comisiunea a indicat ca acest punct să fie locul unde s-ar putea stabili un pod peste Dunăre la răsăritul Silistrei, pod care ar lega cele două țărmuri române ale fluviului. Comitele Șuvaloff, admițând că un pod ce ar uni amândouă țărmurile Dunării era necesar și baronul de Haymerle adăogând că, după părerea experților, un singur punct în împregiurimi este propice la construcțiunea unui pod, președintele întreabă dacă congresul acceptă: 1. linia
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
într adevăr este comun pentru Bulgaria, Muntenegrul, Serbia, România și comisiunea trebuia să găsească o singură formulă pentru atâtea situațiuni diferite: era greu, mai ales de a coprinde într însa israeliții din România, a cărora situațiune este nedeterminată în ceea ce privește naționalitatea. Comitele de Launay, în scopul de a preveni o neînțelegere, a propus în cursul discuțiunii inserarea următoarei fraze: „israiliții din România, pe cât nu sunt de o naționalitate streină, dobândesc, fără împotrivire, naționalitatea română“. Principele de Bismarck semnalează inconvenientele ce ar putea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
de idei, primul-plenipotențiar al Rusiei socotește că, în cazul când principatele ar fi nevoite să capitalizeze tributul, ele ar găsi cu greu sumele necesarii și că angagiamentele ce ar lua le-ar cauza cheltuieli superioare tributului ce ar fi răscumpărat. Comitele Șuvaloff credea până acum că această cestiune a fost decisă cu ocazia declarației independenței și pentru acest motiv nu a prezentat în această privință nici o observațiune. Cu cât Excelența-Sa consideră însă cestiunea, cu atât i se pare just ca
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
deoarece independința este rezultatul nu al unei învoiri, dară al rezbelului. Lordul Salisbury a zis că nu armatele române și serbe au înaintat până sub zidurile Constantinopolului, ci armata rusă, și că cele dântâi nu au avut succese de înregistrat. Comitele Șuvaloff constată că aceste armate au avut succese serioase: cea dântâi a luat cu asalt mai multe redute la Plevna, și cea d-a doua a ocupat și ocupă încă o parte din teritoriul otoman. În această condițiune, dacă principatele
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
la Plevna, și cea d-a doua a ocupat și ocupă încă o parte din teritoriul otoman. În această condițiune, dacă principatele ar trebui să cumpere cu bani independința lor, ar rămânea să se știe ce au câștigat în rezbel. Comitele Șuvaloff se vede dară nevoit de a reaminti, precum a și făcut-o într-o ședință precedentă, că Rusia a propus în protocolul de la Londra un act foarte moderat, că Turcia a respins acest act și că urmează a suferi
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
o indemnitate de rezbel; sub ce titlu s-ar impune un sacrificiu României, care a luat o parte strălucită la rezbel? Serbia se află asupra acestui din urmă punct în aceleași condițiuni aproape; plenipotențiarii Franței vor vota în contra capitalizării tributului. Comitele Saint-Vallier adaogă: sub rezerva că teritoriele concedate vor avea o sarcină proporțională a datoriei. Comitele Andrássy face aluzie la Art. 5 al Tratatului de la San Stefano, care a fost reamintit acum și care tratează despre o îndemnitate ce rămâne a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
luat o parte strălucită la rezbel? Serbia se află asupra acestui din urmă punct în aceleași condițiuni aproape; plenipotențiarii Franței vor vota în contra capitalizării tributului. Comitele Saint-Vallier adaogă: sub rezerva că teritoriele concedate vor avea o sarcină proporțională a datoriei. Comitele Andrássy face aluzie la Art. 5 al Tratatului de la San Stefano, care a fost reamintit acum și care tratează despre o îndemnitate ce rămâne a se dezbate între România și Turcia, zice că Congresul a rămas străin de această stipulațiune
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
tractări pentru pace. Acele tractări se petrecură fără ca România să ia parte la ele; și cu toate acestea dreptatea ar fi cerut ca alianța de pe câmpul de bătaie să fie păstrată și pe tărâmul diplomatic. în luna lui ianuarie, generalul comite Ignatiev, trecând prin București ca să meargă la San Stefano, aduse cabinetului Domnesc o epistolă de la A.S. principele Gorciakov, în care pentru prima oară se deschidea oficial vorba despre un schimb de teritorie, fără însă de a se pronunța încă numele
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
1832 se căsătorește cu Anastasia Pometa, o macedoromâncă. În timpul revoluției de la 1848-1849 Emanuil Gojdu a manifestat o atitudine moderată ridicându-se, alături de Nicolae Jiga, Ioan Fonai și alții pentru despărțirea bisericii ortodoxe române de ierarhia sârbească. În 1861 este numit comite suprem în comitatul Caras, unde a luat măsuri ca "limba oficială peste tot în afacerile din lăuntru să fie cea română". În 1866 a fost ales deputat de Tinca. Ceva mai târziu, dezamăgit de neputința de a-și realiza planurile
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în timp ce marea primejdie care pândea Transilvania, regatul ungar și Europa se afla la hotarul de sud ale acestora. La 18 august 1467, nobilii jură la Cluj Mânăștur să ia armele și să obțină independența Transilvaniei. Îl aleg ca șef pe comitele sașilor, Benedict Roth, iar ca voievozi ai Ardealului erau aleși frații Ion și Sigismund de Ankt-Georg și Berthold Edlerbach. Roth urma să fie încoronat ca rege. În fața acestei amenințări, Matei Corvin reacționează prompt. El concentrează o armată formată din 8
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]