288 matches
-
Traditions and Trends, editori Cornelia N. Moore, Raymond A. Moodi (University of Harvard and The East-West Center, 1981), Marin Gik, Milestones in Sino-Western Literary Confrontation, 1898-1979 (Wiesbaden, 1986). În aceeași logică se înscrie și volumul-manifest recent, Ouverture(s) sur un comparatisme planetaire (paris, 1989) de Etiemble. Este exclus nu numai orice eurocentrism, dar și orice etnocentrism. 3. Capitală rămâne mai ales orientarea acestor studii. Ele au două direcții esențiale: a) Cea dintâi, tradițională, în prelungirea comparatismului european așa-zicând clasic, studiază
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
recent, Ouverture(s) sur un comparatisme planetaire (paris, 1989) de Etiemble. Este exclus nu numai orice eurocentrism, dar și orice etnocentrism. 3. Capitală rămâne mai ales orientarea acestor studii. Ele au două direcții esențiale: a) Cea dintâi, tradițională, în prelungirea comparatismului european așa-zicând clasic, studiază relațiile și contactele istorice, raporturile factuale dintre literaturile europene și asiatice, extra-europene în general. Circulația operelor literare și influențele lor reciproce, studiul izvoarelor, traducerilor și imitațiilor literare, formează obiectul de predilecție al acestor cercetări. b
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
un animator al studiilor comparatiste est-vest: The Universal in Literature (Neohelicon, X, 1/1983). Iar acesta demonstrează deopotrivă existența varietății în mijlocul uniformității, dar și a uniformității sau unității în mijlocul varietății. 4. De unde ultima concluzie foarte îndepărtată, este adevărat, de preocupările comparatismului factologic și istorizant tradițional privitoare la posibilitatea unei poetici sau teorii literare comune, elaborată pe baza experienței tuturor literaturilor. problemă complicată și controversată, care duce într-o formă sau alta la recunoașterea existenței invariantelor sau constantelor literare. A conceptelor și
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
propus o serie de soluții în același sens într-o carte: Comparatisme et theorie de la litterature. În ultimă analiză, literatura universală astfel definită se confundă cu însăși definiția literaturii, cu Literatura pur și simplu, cu L mare. Astfel conceput, noul comparatism poate aduce o contribuție esențială la elaborarea unei estetici literare generale. Doar că perspectiva se schimbă în mod radical: din speculativă și deductivă, această nouă estetică se vrea inductivă și experimentală, von unten și nu von oben, în terminologie germană
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
radical: din speculativă și deductivă, această nouă estetică se vrea inductivă și experimentală, von unten și nu von oben, în terminologie germană. În același timp în consonanță cu întreg climatul și contextul ideologic actual de care aminteam la început noul comparatism se vrea și militant. S-a observat, de altfel, că pentru noile literaturi emergente, africane și altele, literatura constituie și o armă de luptă, în mod esențial împotriva colonialismului. Se pot observa patru direcții ale acestei implicări ideologice directe, din
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
S-a observat, de altfel, că pentru noile literaturi emergente, africane și altele, literatura constituie și o armă de luptă, în mod esențial împotriva colonialismului. Se pot observa patru direcții ale acestei implicări ideologice directe, din nou foarte îndepărtate de comparatismul strict academic. El este total apolitic și radical dezideologizat, cultivat de profesori fără nici un angajament. Se cere, dimpotrivă: 1. Ieșirea din izolare a culturii și literaturii naționale închise, fără legături și contacte internaționale, fără influențe străine, autarhică și îngust-specifică. Literaturile
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
în principiu excluse. Aceste principii pot constitui argumente pentru o nouă politică a culturii și a relațiilor literare internaționale, de inspirație comparatistă. Ele pot conduce la o serie de tendințe și soluții practice bine articulate, în spiritul ideologic al noului comparatism militant al epocii. Există, de altfel, o întreagă tradiție, îndeosebi europeană, în acest sens, începând chiar cu Goethe și cu concepția sa despre Weltliteratur. Ea s-ar putea rezuma, foarte pe scurt, astfel: 1. Comunicație și circulație literară liberă, fără
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
A., B. 38, pp. 202-203; Allgemeine Betrachtungen über Weltliteratur (1829), in: Werke (Stuttgart, 1967), 29, pp. 672, 674. 9. O sinteză și o reactualizare in: Adrian Marino, ch. 7, Relations, echanges, cooperation; ch. 8, Communications libres, in: Etiemble ou le comparatisme militant (paris, 1982), pp. 107 148. 10. Villemin, Études sur l'antiquite (paris, 1847), p. 11; T.W. Danzel, 1847, in: Meisterwerke Deutschen Literaturkritik, Hrgb. Hans Mayer (Berlin, 1956), III, p. 367. 11. N. Lemercier, principes et developpements sur la
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Owen Aldridge, Foreword, in: Chinese-Western Comparative Literature. Theory and Strategy. Ed. by John J. Deeney (Hong-Kong, 1980), pp. V VI. 22. Adrian Marino, ch. 4, Contre l'europeocentrisme; ch. 5, Contre l'imperialisme et le colonialisme, in: Etiemble ou le comparatisme militant (paris, 1982), pp. 51-81. 23. Desiderio Navarro, Otras reflexiones sobre eurocentrismo y antieurocentrismo en la teoría literaria de la America Latina y Europa, in: Casa de las Americas, XXV, 150/1985, pp. 68-78 (autorul are și alte contribuții în același sens
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
109), 25 martie 1992, pp. 10, 12. Versiunea engleză: «European» and «World» Literature. A New Comparatist View, in: proceedings of the I.C.L.A. '91, Tokyo Congress, Section V. În ediția de față, pp. 159-171. 1. Adrian Marino, The Modern Trend of Comparatism, in: Comparatistica. Annuario italiano, II, 1990, pp. 137-151. 2. Idem, Etiemble ou le comparatisme militant (paris, Gallimard, 1982). 3. De ex., Florian potra. O «Comunitate literară europeană» știrbă, in: Viața românească, 12/1984, pp. 25-27. 4. Desiderio Navarro, En ejemplo
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
New Comparatist View, in: proceedings of the I.C.L.A. '91, Tokyo Congress, Section V. În ediția de față, pp. 159-171. 1. Adrian Marino, The Modern Trend of Comparatism, in: Comparatistica. Annuario italiano, II, 1990, pp. 137-151. 2. Idem, Etiemble ou le comparatisme militant (paris, Gallimard, 1982). 3. De ex., Florian potra. O «Comunitate literară europeană» știrbă, in: Viața românească, 12/1984, pp. 25-27. 4. Desiderio Navarro, En ejemplo de lucha contra el esquematisimo eurocentrista en le ciencia literara de la America latina y Europa
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
de Adrian Marino. III. Contribuții românești la istoria ideii de Europa 1. B. Munteanu, Les «Europeens», in: panorama de la litterature roumaine contemporaine (paris, Ed. du Sagittaire, 1938), pp. 172 175. 2. Adrian Marino, Contre l'europeocentrisme, in: Etiemble ou le comparatisme militant (paris, Gallimard, 1982), pp. 51-62. 3. Gh. Ceaușescu, Laus Europae, Manilius, «Astronomica», 4, 681-695, in: Revue des Etudes Sud Est Europeennes, XXIII, 3, 1985, pp. 249-251. 4. Constantin Noica, De dignitate Europae, tr. germ. (Bukarest, Kriterion, 1988); Modelul cultural
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
devine virtual posibil și pentru critica și estetica literară. Studiile literare comparatiste, de orientare ideologică și teoretică globală, întrevăzute și în această carte, pot deschide o perspectivă în această direcție. Deocamdată, orientarea predominantă este de a se menține pe linia comparatismului clasic, tradițional, academic, al raporturilor de fapt. Acta Iassyorum Comparationis (1/2003), la început de drum, căruia îi urăm succes, pare să confirme încă această tendință. pentru Europa își reafirmă deci intenția de bază de a fi o carte introductivă
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
un exemplu de „dezagregare a epicului în panlirism”. În lucrarea lui W., masivă, pentru întâia dată „structurile romanului sunt privite cu lupa” și „imaginarul teodorenian este decupat cu atâta minuție” (Eugen Simion). Alte contribuții în domeniul istoriei literare sau al comparatismului privesc personalitatea lui Frédéric Damé și opera lui A. I. Odobescu. A publicat, în Franța și în România, traduceri în franceză din proza și poezia eminesciană (Sărmanul Dionis, Cezara, Poeme postume, Fragmentarium), schițe de I. L. Caragiale (Momente) și romanul Saludos de
WATTREMEZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290674_a_292003]
-
Bulgakov, Michel de Ghelderode), evidențiind totodată influența lui Goethe în literatura și cultura română (asupra lui Titu Maiorescu, Mihai Eminescu, Lucian Blaga, Nae Ionescu, Constantin Noica, Ștefan Aug. Doinaș), ca și interesul pentru Faust al sașilor transilvăneni. Cartea Aspecte ale comparatismului românesc (2002) conține o serie de eseuri și articole care înregistrează evoluția literaturii comparate în România, cu momentele ei „de flux și de reflux”. Având ca premisă ideea că „idealul poeticianului comparatist îl constituie în prezent dialectica convergenței și divergenței
VOIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290621_a_291950]
-
Vianu și Liviu Rusu, dar recuperează și personalitatea unui Hugo Meltzl de Lomnitz. SCRIERI: Novalis, București, 1981; Tentația limitei și limita tentației. Glose la mitul faustic, Cluj-Napoca, 1997; Literatura comparată. Principii teoretice și studii aplicative, Gyula (Ungaria), 1998; Aspecte ale comparatismului românesc, Cluj-Napoca, 2002. Ediții, antologii: Gheorghe Petrușan, În căutarea identității noastre, pref. edit., Gyula, 1994; Domokos Sámuel, Tipografia din Buda. Contribuția ei la formarea științei și literaturii române din Transilvania la începutul secolului al XIX-lea, Gyula, 1994; Maria Berényi
VOIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290621_a_291950]
-
tentației”, ECH, 1997, 7-9; Marion Schuller, „Tentația limitei și limita tentației”, ECH, 1997, 7-9; Diana Adamek, Glose la mitul faustic, ST, 1998, 10; Clujeni ai secolului 20. Dicționar esențial, Cluj-Napoca, 2000, 337-338; Petraș, Panorama, 647; Andrada Fătu Tutoveanu, „Aspecte ale comparatismului românesc”, „Studii literare”, 2002-2003, 5; Mircea Popa, „Aspecte ale comparatismului românesc”, „Adevărul de Cluj”, 2003, 6; Corin Braga, Reconstrucția teoretică a comparatismului, ST, 2003, 6. L. Cr.
VOIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290621_a_291950]
-
tentației”, ECH, 1997, 7-9; Diana Adamek, Glose la mitul faustic, ST, 1998, 10; Clujeni ai secolului 20. Dicționar esențial, Cluj-Napoca, 2000, 337-338; Petraș, Panorama, 647; Andrada Fătu Tutoveanu, „Aspecte ale comparatismului românesc”, „Studii literare”, 2002-2003, 5; Mircea Popa, „Aspecte ale comparatismului românesc”, „Adevărul de Cluj”, 2003, 6; Corin Braga, Reconstrucția teoretică a comparatismului, ST, 2003, 6. L. Cr.
VOIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290621_a_291950]
-
10; Clujeni ai secolului 20. Dicționar esențial, Cluj-Napoca, 2000, 337-338; Petraș, Panorama, 647; Andrada Fătu Tutoveanu, „Aspecte ale comparatismului românesc”, „Studii literare”, 2002-2003, 5; Mircea Popa, „Aspecte ale comparatismului românesc”, „Adevărul de Cluj”, 2003, 6; Corin Braga, Reconstrucția teoretică a comparatismului, ST, 2003, 6. L. Cr.
VOIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290621_a_291950]
-
de a desprinde concluzii, subliniind, dar și integrând diferențele. Comentariul este ascuțit și subtil, pe linia unei descripții exacte și a unei continue raportări a textelor de aceeași factură unele la altele, pentru a se evidenția și fixa schema generatoare. Comparatismul este și „extern”, cu texte din clase apropiate sau chiar suprapuse (demonismul din proza lui Gala Galaction, fantasticul lui Mircea Eliade, drama simbolică din Undine, nuvela romanticului german Friedrich de la Motte-Fouqué). Retorică și semnificație (1993) grupează minuțioase studii asupra unor
ZAHARIA-FILIPAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290686_a_292015]
-
suntem obișnuiți cu un anumit tip etnic, diferențele dintre indivizi par mai puțin pertinente, astfel că sunt posibile confuzii. Această dublă experiență arată că perceperea diferențelor nu este legată de pertinența sau de importanța lor intrinsecă, ci rezultă, așa cum subliniază comparatismul, din gradul de familiaritate și de obișnuință cu un ansamblu sau altul. Segregarea rasială sau socială pretinde că se bazează pe diferențe obiective și semnificative, cum sunt culoarea pielii, formele corpului, tipul de păr etc. Aceste diferențe nu constituie Însă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
în continuare deschisă. Carte de largă cuprindere, însumând practic întregul univers tematic eminescian, arhitecturată baroc și scrisă efervescent, Eminescu Dialectica stilului impune un spirit analitic-asociativ capabil să neliniștească (profitabil) valorile clasice. "România literară", nr. 24, 14 iunie 1984 Ioan HOLBAN Comparatismul, între echivalare și diferențiere Am remarcat cu un alt prilej faptul că eminescologia se află, în prezent, în pragul unei noi sinteze care ar putea depăși marginea exegezei călinesciene; iar premizele acestei perspective integratoare se poate spune că s-au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
este și aceea a lui Theodor Codreanu din Eminescu Dialectica stilului (Ed. "Cartea Românească", 1984); în pofida titlului volumului, care pare a indica circumscrierea demersului critic într-o perspectivă stilistică, în fapt, Theodor Codreanu își plasează interpretarea în zona unui dublu comparatism de echivalare și de diferențiere -, intenționând să depășească "referențialul estetic" din care "critica nu poate ieși" pentru a-și oferi un spațiu de investigație mult mai amplu care să-i permită "reevaluarea" creației lui Eminescu în orizontul modernității. Studiul se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
nici primele două concepte nu sunt utilizate de autor în accepția lor cunoscută; faptele, comportamentul, atitudinile poetului reprezintă ținta demersului, iar nu limbajul poetic și cu atât mai puțin stilul acestuia. Ceea ce rămâne totuși din absența declarată a metodologiei este comparatismul, a cărui adevărată rațiune spune autorul "nu e de echivalare, ci de diferențiere"; afirmație însă mereu înșelată pe parcursul studiului pentru că, iată, cea mai întinsă parte a volumului cuprinde o sumă întreagă de echivalări dintre cele mai surprinzătoare. Pornind de la faptul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
uciderea lui Cezar, pentru ca autorul să ajungă la aceasta frumoasă și generoasă concluzie: "Fuziunea spațio-timpului din viziunea științifică a lui Einstein este înfăptuită la nivelul stilului de către românul Mihai Eminescu". Dar dacă despre această insolită "paralelă" s-a mai vorbit, comparatismul de echivalare al lui Theodor Codreanu aduce numeroase alte argumente în sprijinul contribuțiilor științifice ale marelui poet; astfel, Eminescu "discută în manuscrise de moartea termică a universului înaintea contemporanilor noștri", limbajul poetic din Luceafărul atinge "rigoarea limbajului matematic", se invocă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]