288 matches
-
anumită receptare sau, dimpotrivă, în alte cazuri motivează lipsa receptivității. D. a colaborat la volumul Probleme de literatură comparată și sociologie literară (1970), în care schițează receptarea operei lui Petőfi Sándor de către publicul românesc, precum și la tratatul Istoria și teoria comparatismului în România (1972), în care semnează capitolele referitoare la contribuția comparatiștilor maghiari din România în perioada interbelică și între anii 1944 și 1970. Sub îngrijirea lui a apărut volumul Confluențe literare româno-maghiare de Avram P. Todor (1983), restituire a operei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286703_a_288032]
-
Vasile Alecsandri, însă într-o expresie la nivelul poeticii parnasian-simboliste. În Crucea împușcaților. 1907 (1982) versul de factură populară coexistă cu rezonanțe din Tudor Arghezi și Aron Cotruș. Studiile istoricului literar P. nu sunt străine de înclinațiile poetului. Atras de comparatism, este preocupat, în texte rămase în reviste de profil academic, de influența lui Lucrețiu asupra literaturii franceze, de tematizarea naturii în același spațiu literar ori de poezia lui Émile Verhaeren. Și cercetările sale pe teren românesc mărturisesc afinitatea pentru o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288676_a_290005]
-
a lui. Situația s-a schimbat abia în secolul al XIX-lea, cînd, o dată cu apariția romantismului, s-a schimbat și perspectiva asupra limbii populare, iar cercetarea ei a devenit obișnuită în ca-drul investigațiilor asupra limbii. Fundamentată pe istorism și pe comparatism această cercetare pornea de la principiul axiomatic că limbile se schimbă mereu, iar uneori atît de mult încît își pied identita-tea și devin alte limbi. Istorismul (în cadrul căruia se remar-că în mod deosebit schimbarea) a fost și principiul de bază al
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
de germinațiune a ideilor de istorie literară”, „formele de desfășurare a inițiativelor”, „familiile de spirite”, evoluția pe axa autonomizării și personalitățile emblematice ale disciplinei. Coautor al multor volume colective și, de asemenea, coordonator al unora dintre lucrările Istoria și teoria comparatismului în România (1972), Literatura română contemporană (I, 1980), Bibliografia I. L. Caragiale (1852-1912) (I-II, 1997), B. s-a ilustrat și prin contribuțiile la istoria presei românești și în eminescologie. SCRIERI: Zi de vară până-n seară, București, 1966; Ovid Densusianu, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285900_a_287229]
-
figurat în volume colective precum Liviu Rebreanu după un veac (1985), însă volumul destinat debutului editorial, Grădina magistrului Thomas, predat editurii Eminescu în 1985, a apărut abia în 1995. Dubla vocație a eseistului, literatura română și cea europeană, hermeneutica și comparatismul, apare aici cât se poate de tranșant: prima jumătate a cărții îi abordează pe Arghezi (experiența monahală, complexul arhetipal al dialogului cu divinitatea), Liviu Rebreanu (prezența catalitică a lui I. L. Caragiale în nuvelistica autorului Răscoalei, metaforele timpului citite prin Schopenhauer
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285815_a_287144]
-
de asemenea, în Franța o carte simptomatică, Étiemble ou Le Comparatisme militant (1982). Textul a contribuit la reanimarea comparatisticii într-un moment în care disciplina se urnea cu greu dintr-o letargie prelungită. Prin această lucrare, în chiar termenii autorului, comparatismul însuși dobândește un sens militant, de spargere a unei blocade, de ieșire din izolarea totalitară, de evadare în lumea liberă. Sinteza despre René Étiemble este prelungită de o alta, având același statut (de circulație externă exclusivă), Comparatisme et théorie de la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
este folosită pentru universalizarea experienței macedonskiene, dar poate fi extinsă profitabil și la Mircea Eliade sau la Étiemble. Reducția categorială presupune frecvent proiecția universaliilor în sfera morală. E cazul categoriilor de macedonskianism, de hermeneutică militantă a lui Eliade sau de comparatism militant al lui Étiemble, dar și cel al conceptului de provincialism, a cărui veritabilă anatomie o întreprinde M. în toate cărțile sale. Coloana vertebrală a lucrărilor este însă ideologia culturală care ia în primul rând înfățișarea criticii de idei, concretizându
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
de lecție. Din unghiul în care se situează autorul în vasta sa sinteză ideologică, se văd foarte clar drumurile care se deschid în fața unor discipline cum sunt critica, literatura comparată sau teoria literaturii. În matricea ideologică pe care o schițează, comparatismul are o pistă de decolare spre un nou ecumenism și pentru depășirea teoretofobiei. Critica se vede impulsionată în efortul de a integra și a sili la cooperare tehnici preluate din cele mai eclectice direcții. Iar teoriile literaturii își descoperă rațiuni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
tr. Annie Bentoiu, București, 1982; Étiemble ou Le Comparatisme militant, Paris, 1982; Tendances esthétiques, în Les Avant-gardes littéraires au XX-ième siècle, vol. II: Théorie, Budapesta, 1984; Hermeneutica ideii de literatură, Cluj-Napoca, 1987; Comparatisme et théorie de la littérature, Paris, 1988; ed. (Comparatism și teoria literaturii), Iași, 1998; Biografia ideii de literatură, I-VI, Cluj-Napoca, 1991-2000; Evadări în lumea liberă, Iași, 1993; Teoria della letteratura, tr. și îngr. Marco Cugno, Bologna, 1994; Pentru Europa: integrarea României. Aspecte ideologice și culturale, Iași, 1995; Politică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
Ulici, Dialectica literaturii, CNT, 1987, 30, 31; Constantin Noica, Hermeneutica după Adrian Marino, TR, 1987, 32; Carl Olson, The Fore-structure of Eliade’s Hermeneutics, „Philosophy Today”, 1988, 1-4; Marian Papahagi, O teorie comparată a literaturii, TR, 1988, 41; Al. Călinescu, Comparatism și poetică, CL, 1988, 11; Andrei Corbea, Poetică și comparatism, CL, 1989, 5; Cornel Moraru, Nominalism critic, VTRA, 1991, 11; Radu G. Țeposu, Un model românesc pentru ideea de literatură, „Euphorion”, 1992, 9-11; Sorin Antohi, Pentru cine scrie Adrian Marino
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
după Adrian Marino, TR, 1987, 32; Carl Olson, The Fore-structure of Eliade’s Hermeneutics, „Philosophy Today”, 1988, 1-4; Marian Papahagi, O teorie comparată a literaturii, TR, 1988, 41; Al. Călinescu, Comparatism și poetică, CL, 1988, 11; Andrei Corbea, Poetică și comparatism, CL, 1989, 5; Cornel Moraru, Nominalism critic, VTRA, 1991, 11; Radu G. Țeposu, Un model românesc pentru ideea de literatură, „Euphorion”, 1992, 9-11; Sorin Antohi, Pentru cine scrie Adrian Marino?, „22”, 1993, 32; Gheoghe Crăciun, Itinerar spiritual, F, 1993, 12
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
în dimensiunea sa metapoetică modelul melvillian este proiectat ulterior asupra romanului american și european modern, urmărindu-i-se tentaculele până la narațiunea postmodernistă. Nu numai poetica și exegeza de text profită de pe urma acestei practici interpretative, ci și un anumit tip de comparatism intertextual, folosind opera unui autor drept grilă de referință pentru comentarea altor opere, din timpuri și din spații culturale diferite. Hermeneutical Desire and Critical Rewriting pornește de la tensiunea beligerantă dintre apărătorii hermeneuticii tradiționale și adepții lecturii orientate către cititor. Unii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286426_a_287755]
-
considerate ca sisteme. Hermeneutica lui Mircea Eliade (1980) este și ea, în felul său, o creație, prima sinteză despre opera sa de gânditor, apărută nu numai în România, dar și în Franța. Tot o premieră este și Etiemble ou le comparatisme militant (1982), premieră absolută tot în Franța. Această primă carte despre un autor francez a fost scrisă de un român. Ea s-a tradus și în... japoneză. Comparatisme et thăorie de la littărature (1988), la fel, e o primă încercare de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
în ultimul număr din Synthesis, de pildă (XXI/ 1994) consacrat temei La littărature comparăe et le projet europăen, Al. Duțu publică un scurt dar foarte dens text despre Comparatisme et l'ăsprit europăen (pp. 3-8). El evocă unele din aventurile comparatismului românesc din epoca anilor lumină, cu multe obstacole și umilințe, cu reușite și eșecuri, cu toate donquijotismele sale, până la urmă, totuși, fecunde. Sunt inițiative și reviste care au rezistat. Au intrat în unele biblioteci occidentale și, ceea ce este și mai
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
și tradițional de a face istoria ideilor. Inițiativa nu este deloc neglijabilă. Dimpotrivă. Autorul își propune, pe față, deconstrucția discursului istoriografic oficios, respingerea fantasmelor continuității (în câmpul nostru cultural), căutând sistematic mai ales, n.n. referințele externe ale dezvoltărilor autohtone. Un comparatism ideologic sui generis, deci, care include și chiar presupune regruparea ideilor în jurul unor constante europene, inclusiv asociațiile neprevăzute dar bine documentate și chiar hazardul, neprevăzutul și misterul unor raportări substanțiale (pp. 7-8). Unghiul de percepție se schimbă mereu, adesea imprevizibil
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
3 Idem, European and World Literature: A New Comparative View, in: Proceedings of the XIIIth Congres of the I.C.L.A., Tokyo, 1991; vol. 3, Literary Theory, pp. 299 308; tr. rom. in: Pentru Europa, pp. 130-140. 4 Ibidem. Etiemble ou le comparatisme militant (Paris, Gallimard, 1982), pp. 63-81. 5 Roma, Bulzoni, 1991. 6 Minimo commune multiplo (Roma, Bulzoni, 1991), pp. 61-74. 7 Armando Gnisci Franca Sinopoli, Letteratura Comparata. Volume primo (Roma, Sovera, 1995), pp. 205-218. 8 Europa Provincia Mundi. Essays in Comparative
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
om al „sintezei”, „care împacă erudiția cu nevoia de orizont”), „nostalgia totalității” și „tradiția enciclopedică” la Mircea Eliade. De câte ori i se ivește prilejul glosează asupra unor „conexiuni” și „interferențe” ale istoriei cu limba, literatura, lingvistica, creația populară, melosul folcloric, iconografia, comparatismul, memorialistica, economia, publicistica, asociază arheologia cu arta. Îi va plasa, de exemplu, adunând tot felul de mărturii, pe Kogălniceanu, Xenopol, Pârvan sau Iorga „în universul muzicii”. Z. desăvârșește o scriitură elevată, care se supune deopotrivă rigorilor stilului științific și plasticității
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
vedere al „imaginii” colportate în Occident despre Principatele Române și locuitorii lor. Interesul pentru asemenea momente de „întâlnire”, ce valorifică explorări minuțioase în arhive și colecții documentare, este dublat de reflecția teoretică și metodologică asupra imagologiei, ca domeniu al unui comparatism eliberat de mecanismul europocentrist al „influențelor”, ca și de fetișismul estetizant al istoriografiei literare. Discipol al unor specialiști români precum Adrian Marino, Alexandru Duțu, Paul Cornea, C. este pasionat, în același timp, de deschiderea teoretică inițiată, prin estetica receptării, de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286410_a_287739]
-
scoasă "din apele diletantismului" prin punerea "în armonie cu cerințele de adâncire ale specialității". De aceea criticul a aprobat și adoptat pe rând orice metodă capabilă de a aduce "pe lângă adevărata căldură estetică, mai multă lumină științifică": gherismul, sociologismul tainian, comparatismul, determinarea prin factorul automatic a "personalității", cronologia interioară tip K. Vossler, metoda genetică într-un cuvânt, și-n cele din urmă analiza fonologică, derivată din studiile lingvistice ale lui Grammont și Arta cuvântului (Wortkunst), a lui O. Walzel. Capitolul XXII
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
la el o dramă a erudiției ce nu se poate elibera de arcanele analizei și de „cultul mărunțișului literar”, cum observase încă Pompiliu Constantinescu. Sunt evidențiate contribuția lui Bogdan-Duică pe terenul istoriei („adevărata vocație”) și meritele lui de pionierat în comparatism, relevând accentul pus pe receptarea activă a influențelor. Un studiu echilibrat și restitutiv este și cel despre Nicolae Petrașcu, prezentat ca disident maiorescian, dar și ca precursor al lui E. Lovinescu în teoria culturii. Sunt subliniate meritele de pionier în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288784_a_290113]
-
Marino) și un colegiu de redacție format din Sorin Alexandrescu, Mircea Anghelescu, Cătălina Velculescu (membri), Manuela Anton, Alexandra Ciocârlie, Cristina Balinte (secretari). Cu un caracter pronunțat academic, destinată în primul rând specialiștilor în domeniu, S. reușește să reflecte contribuțiile din comparatismul literar românesc, dar și din cel străin. Cu toate că nu este exprimată programatic, dorința publicației de a păstra o deschidere internațională și interculturală este evidentă și s-a manifestat chiar și în perioada de severe constrângeri ideologice impuse de regimul comunist
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290028_a_291357]
-
rubrică „Chronique”), recenzii și prezentări de carte („Notes de lecture”, „Comptes-rendus”), pagini documentare și revista revistelor („Notices bibliographiques”, „À travers leș périodiques roumains”). Din toate acestea transpare limpede încercarea revistei de a fi competitivă, de a ține pasul cu evoluția comparatismului, de a se sincroniză cu problematică și cu noile metode din această sfera de cercetare. M. S.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290028_a_291357]
-
secolul al XVIII-lea. Ceea ce pare ideologic perimat, depășit, în Occident, redevine dintr odată foarte actual în țările comuniste din Est, în a doua jumătate a secolului XX. A constituit pentru mine o profundă decepție să constat că așa-zisul comparatism, profund dezideologizat, simplă disciplină academică tot mai inactuală, se dezinteresează total și de aceste probleme. Despre literatura comparată, ideile mele exprimate în unele lucrări străine sunt net deosebite. O a doua valoare (ca perspectivă, metodă etc.), nu mai puțin clasică
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
etc. I se pare, din punctul său de vedere (și așa și este), că se forțează de fapt uși deschise și în mod inutil. și totuși lucrurile nu stau deloc astfel. Un recenzent italian al cărții mele Etiemble ou le comparatisme militant, recenzie foarte elogioasă de altfel, are un singur... regret: influențele iluministe. El nu și-a dat seama că, în 1981-1982, deci în plin regim comunist restrictiv, a face elogiul comunicațiilor libere, a cetății universale a literelor, a cosmopolitismului și
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
pronunțat și anterior, într o carte mai veche, scrisă și publicată doar în limba franceză, practic necunoscută la noi, o carte cu cheie. Sub pretextul literaturii comparate singurul alibi posibil la acea dată discutam și respingeam în Etiemble ou le comparatisme militant (paris, Gallimard, 1982), între altele, și eurocentrismul (ch. 4). Respectiv dominația absolută a centrelor culturale occidentale. Deci și definiția literaturii și a criteriilor sale fixate doar în aceste centre exclusive. Ulterior, în S.U.A., s-a declanșat o întreagă polemică
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]