617 matches
-
1939, 5; Geo Dumitrescu, Dimitrie Stelaru, TIL, 1942, 1 772; Streinu, Pagini, V, 151-152; Constantinescu, Scrieri, IV, 651-655; Cioculescu, Aspecte, 231-233; Perpessicius, XI, 28-30; Petru Comarnescu, Căutări și aspirații în poezia tânără, RFR, 1945, 4; G. Călinescu, Istoria literaturii române (compendiu), București, 1945, 436-438; Negoițescu, Scriitori, 384-387; Valeriu Cristea, „Zeii prind șoareci”, GL, 1968, 18; Constantin Călin, „Zeii prind șoareci”, TMS, 1968, 9; Felea, Reflexii, 122-127; Manolescu, Metamorfozele, 121-122; Ion Oarcăsu, Prezențe poetice, București, 1968, 107-112; Piru, Panorama, 133-138; Cubleșan, Miniaturi
STELARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
A. Yates, The Rosicrucian Enlightenment, Routledge & Kegan Paul, Londra, 1972 (trad. rom.: Iluminismul Rozicrucian, traducere de P. Creția, Humanitas, București, 1998). 2. Ibidem, p. 259. 3. Ibidem, p. 262. 4. Ibidem, p. 263. 5. Ibidem, p. 265. 6. Adică: „Acest compendiu al universului l-am făcut în timpul vieții ca să-mi fie mormânt” (ibidem, p. 266). 7. Confessio, în Anexe la Yates, op. cit., pp. 277-278. 8. Vezi Wilhelmus Rood, Comenius and the Low Countries. Some Aspects of Life and Work of a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
P. are un pronunțat simț epic: vede ușor detaliul biografic înveselitor și dă mai totdeauna citatul care trebuie. O privire sistematică asupra întregii literaturi române se află în Istoria literaturii române de la început până azi, după modelul lui G. Călinescu (compendiul din 1945) și E. Lovinescu (Istoria literaturii române contemporane, 1937). Rostul lucrării este să vizioneze critic o materie imensă și variată și să stabilească o justă scară de valori. Întreprindere totdeauna riscantă, prilej de mari nemulțumiri. Nu a scăpat de
PIRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288825_a_290154]
-
SCRIERI: Laudă formei, București, 1969; Semnificațiile spațiului în pictură, București, 1973; Auguste Rodin, București, 1976; Constelația Hyperion, Iași, 1978; Spațiul poetic eminescian, Iași, 1982; Orfeu și Euridice, Iași, 1986; Prezentul etern eminescian, Iași, 1989; Istoria culturii și a civilizațiilor. Un compendiu al spiritualității universale, Iași, 1997; Însemnările unui oaspete al luminii, Iași, 1998; Inițieri, Iași, 1999; Imposibila aventură, Iași, 2001; Aporii ale tragicului, Iași, 2001; Înălțarea mai sus de sine, Iași, 2002; Catrenele din Valea Vinului, Iași, 2002; Metafora și cei
POPA-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288909_a_290238]
-
240-243; Mihail Ilovici, Negativismul tinerei generații, București, 1934, 99-138; Cioculescu, Aspecte, 339-342, 446-447, 456-458; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 206-209; Munteano, Panorama, 232-237; Călinescu, Ist. lit. (1941), 681-690, Ist. lit. (1982), 765-774; Papadima, Creatorii, 212-224; G. Călinescu, Istoria literaturii române (compendiu), București, 1945, 336-337; Petre Pandrea, Portrete și controverse, I, București, 1945, 195-224; Horia Stancu, Cezar Petrescu, București, 1958; Mihai Gafița, Cezar Petrescu, București, 1963; Piru, Panorama, 247-266; Zaciu, Glose, 111-116; Botez, Memorii, I, 247-272; Papadima, Scriitorii, 68-69, 100-108; Crohmălniceanu, Literatura
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
Două cărți pentru adolescenți, „Revista de bibliografie”, 1967, 8; Gh. Atanasiu, „Planetă de adolescent”, GL, 1967, 11; Eugenia Anton, „Planetă de adolescent”, VR, 1969, 3; Mircea Iorgulescu, „Ah, acești adolescenți!”, RL, 1970, 41; Popa, Dicț. lit. (1977), 467-468; Artur Silvestri, Compendiu. „Vulturi pe arborele de foc”, LCF, 1979, 11; Mircea Șerbănescu, „Rondul de flori”, O, 1980, 32; George Chirilă, „Rondul de flori”, CNT, 1980, 44; Hristu Cândroveanu, „Șopârla electronică”, CNT, 1982, 41; Constantin Paiu, Un basm modern. Cine oare-i Făt-Frumos
RAŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289146_a_290475]
-
49-53; Sadoveanu, Cărți, II, 130-133; Holban, Opere, III, 236-237; Chinezu, Pagini, 155-156; Baltazar, Evocări, 217-223; Streinu, Pagini, V, 232-235; Lovinescu, Scrieri, II, 317-320, 409-413, VI, 231-233; Călinescu, Ist. lit. (1941), 708-710, Ist. lit. (1982), 792-794; G. Călinescu, Istoria literaturii române (compendiu), București, 1945, 346-347; Perpessicius, Alte mențiuni, I, 207-212; Râpeanu, Noi, 240-260; Ardeleanu, Însemnări, 290-309; Crohmălniceanu, Literatura, I (1967), 372-373; Piru, Panorama, 305-306; Zalis, Aspecte, 176-183; Corbea- Florescu, Biografii, I, 168-174; Al. Raicu, I. Peltz, RL, 1979, 6; George Arion, I.
PELTZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288752_a_290081]
-
teme filologice ș.a.m.d. În relatarea spirituală a unor voiajuri, descrierile de natură nu sunt cele mai reușite, peisajul fiind perceput prin prisma unor reminiscențe livrești. Un miniatural cap de operă este Păcală și Tândală sau Morală moldovinească, ingenios compendiu de proverbe și sentințe, debitate cu voluptate paremiologică. Stilul epistolar, asociativ, capricios, câteodată (auto)persiflant, emană și o anume sfătoșenie calmă, bonomă. Între proze se mai află un „manual”, Vânătorul bun sau Meșteșugul de a nu-ți fi urât (1844
NEGRUZZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
1845-1853, aspectele romantice și clasice ale textului diaristic etc. Istoricul literar abordează alteori scrierile în franceză ale lui Alecu Russo, traducerile lui Costache Negruzzi din Victor Hugo ș.a. P. a publicat și o serie de studii de uz didactic, un compendiu de gramatică franceză și un curs de literatură franceză. SCRIERI: Trepte, Craiova, 1944; Anotimpuri, Craiova, 1946; Vasile Alecsandri și Elena Negri. Cu un jurnal inedit al poetului, București, 1947; Traian Demetrescu, București, 1967; Elena Farago, Craiova, 1975; Crucea împușcaților. 1907
PAPASTATE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288676_a_290005]
-
1986; 1985; Vitralii, Pancevo, 1987; Încercarea de a zbura, Novi Sad, 1988; Calea scorpionilor, Novi Sad, 1989; Hai, hui, pe cărărui, Novi Sad, 1990; Vânt de răsărit, Novi Sad, 1995. Antologii: Carnavalul cuvintelor, Novi Sad, 1995. Repere bibliografice: Ioan Baba, Compendiu bibliografic. Scriitori, „Lumina”, 1996, 1, 61-62; Popa, Lit. rom. Voivodina, 269-281. C.D.
MILOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288148_a_289477]
-
nu au putut fi analizate. Este de remarcat faptul că, pentru fiecare secțiune a acestei lucrări, există atât o bibliografie comentată, cât și referințe bibliografice, elemente ce pot orienta cititorul către alte cărți de specialitate. Lucrarea se dovedește un adevărat compendiu pentru studenții și practicienii din domeniul asistenței sociale, utilă mai ales în realizarea proiectelor de cercetare calitativă în asistența socială. Alina Anghel Terapia de familie: concepte și metode Semnalăm apariția unei lucrări deosebit de necesare psihologilor, psihoterapeuților, asistenților sociali și studenților
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
CV-ul, scrisoarea de intenție, scrisoarea de recomandare, după cum stilul publicistic are următoarele specii: știrea, interviul, ancheta, reportajul, editorialul etc. Este și normal ca stilul științific să fi impus și el câteva specii proprii: nota, articolul, eseul, studiul, prolegomena, tratatul, compendiul etc. Să vedem În continuare cum delimităm aceste specii ale stilului științific, folosind definițiile propuse În DEX. Așa cum se știe, ori de câte ori operăm cu o clasificare, trebuie să ne stabilim criteriile specifice. După opinia Danielei Rovența-Frumușani, În cazul discursului științific vom
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
strânsă conexiune cu cea a Uniunii Sovietice. Al doilea proiect a Început În perioada lui Ceaușescu, autorii Împotmolindu-se problemelor sensibile contemporane. În fine, după 1989, au apărut mai multe volume din Istoria românilor, unele fiind acuzate de plagiat. 8. Compendiul Este „o expunere sintetică a unei lucrări, a unei discipline sau a unei concepții” (DEX). De obicei, compendiul este scris după redactarea unui tratat, dar pot fi și excepții: G. Călinescu, Istoria literaturii române. Compendiu, Editura Națională Mecu S.A., București
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
-se problemelor sensibile contemporane. În fine, după 1989, au apărut mai multe volume din Istoria românilor, unele fiind acuzate de plagiat. 8. Compendiul Este „o expunere sintetică a unei lucrări, a unei discipline sau a unei concepții” (DEX). De obicei, compendiul este scris după redactarea unui tratat, dar pot fi și excepții: G. Călinescu, Istoria literaturii române. Compendiu, Editura Națională Mecu S.A., București, 1945 (ediția a II-a, 1968). Se vede clar că acest compendiu a fost scris după elaborarea monumentalei
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
fiind acuzate de plagiat. 8. Compendiul Este „o expunere sintetică a unei lucrări, a unei discipline sau a unei concepții” (DEX). De obicei, compendiul este scris după redactarea unui tratat, dar pot fi și excepții: G. Călinescu, Istoria literaturii române. Compendiu, Editura Națională Mecu S.A., București, 1945 (ediția a II-a, 1968). Se vede clar că acest compendiu a fost scris după elaborarea monumentalei Istorii... din 1941. La fel stă situația și În cazul lui Nicolae Iorga. După ce a publicat Istoria
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
a unei concepții” (DEX). De obicei, compendiul este scris după redactarea unui tratat, dar pot fi și excepții: G. Călinescu, Istoria literaturii române. Compendiu, Editura Națională Mecu S.A., București, 1945 (ediția a II-a, 1968). Se vede clar că acest compendiu a fost scris după elaborarea monumentalei Istorii... din 1941. La fel stă situația și În cazul lui Nicolae Iorga. După ce a publicat Istoria literaturii române contemporane (vol. I-II, București, 1934), a fost tipărită Istoria literaturii românești. Introducere sintetică (editată
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Fetișismul” (1927b/1985), în care arată că acest mecanism apare atât în nevroza obsesională, cât și în psihoză. În 1938, articolul său „Clivajul eului în procesul de apărare” se referă la același mecanism, pe care îl va comenta și în Compendiu de psihanaliză (1940/1967). În textul intitulat „Clivajul eului în procesul de apărare” (1938/1987), Freud subliniază producerea clivajului sub influența unui traumatism psihic, atunci când eul copilului este amenințat de o revendicare pulsională prea puternică, îndeosebi la apogeul atins de
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
interesanta poziție de a nu ști dacă ce vreau să comunic trebuie considerat un lucru de mult știut și de la sine înțeles ori un aspect absolut nou și deconcertant. Și cred, mai degrabă, că e vorba de ultima variantă”. În Compendiu de psihanaliză (Freud, 1940/1967), această metodă de apărare este aplicată psihozei, pe motiv că subiectul psihotic ține cont de realitate, măcar parțial, chiar și în starea de delir. Una dintre poziții este datorată sinelui (delirul), în timp ce a doua trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
studii privind teoria sexualității. El evocase însă deja, în primele sale lucrări dedicate nevrozei obsesionale (1896/1974), scrupulozitatea, rușinea și neîncrederea în sine observate la pacienții săi. Termenul revine de mai multe zeci de ori în scrierile lui Freud. În Compendiu de psihanaliză (1940/1967), Freud amintește că tendințele sexuale eliminate (tendințele pregenitale) formează trăsături de caracter. Toate studiile ulterioare despre mecanismele de apărare integrează formațiunea reacțională, cu câteva mici imprecizii (semnalate mai sus) în definirea ei. Exempletc "Exemple" Să analizăm
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
refuz: „În mintea sa, femeia posedă totuși un penis, dar acesta nu mai este ca înainte”, situație în care va trebui ales un substitut, fetișul de care el nu se va putea lipsi, rezultat și dovadă ale acestui refuz. În Compendiu de psihanaliză (1940/1967), Freud descrie procesul refuzului drept o consecință a unui clivaj al eului: „În locul unei atitudini fizice unice, există două: una, normală, ține cont de realitate, în timp ce a doua, sub influența pulsiunilor, detașează eul de aceasta”. Și
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
articolului pare nou. Urmărind planul articolului, îți dai seama că autorul a atins toate problemele ce se pun îndeobște în legătură cu întreaga viață și operă a lui Gorki, și n-a dezvoltat bineînțeles nimic. Găsești aici de toate ca într-un compendiu de istorie literară: și un crâmpei de biografie, care putea foarte bine lipsi, și o serie întreagă de citate, începând cu cele cunoscute din Lenin și Stalin (despre Gorki). Departe de a ne convinge și cu atât mai departe de
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
la umanistul sas, Johannes Honterus, ale cărui scrieri tipărite în nenumărate ediții încă în prima jumătate a secolului al XVI-lea sunt larg răspândite în Europa Centrală. Cosmografia (1530), Chorografia Transilvaniei (1532), ca și manualul de Gramatică latină (1530) și compendiul Gramaticii eline (1539) sunt foarte apreciate la vremea apariției lor. O viață și o operă exemplare sunt puse în slujba învățăturii, a răspândirii ideilor, a cunoașterii reciproce între confesiuni. În acest din urmă sens sunt edificatoare interferențele ortodoxo-luterane în primii
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Hübner, C.Fr. Palma, G. Pray, M. Felmer, G.H. Nieupoort, St. Shoenwisner, Ph.J. Hollius, Cl. Millot, M. Bolla, S. Micu, P. Maior; manuale de matematică și fizică redactate de J. Felbiger, M. Hell, A.A. Hornyay, Ad. Tomtsănyi, M. Kezi; compendii de filosofie din I. Kant, W.T. Krug, St. Marton, J. Werner, J.C. Likavetz. Să amintim tot aici că este impresionantă preocuparea sistematică pentru carte a oamenilor de cultură, că la acest climat european au contribuit de la Inochentie Micu și
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
fusese interzisă de regimul comunist, ce aparțin lui Vintilă Horia, Mihail Sebastian, Emil Cioran, I. Negoițescu, N. Steinhardt, Monica Lovinescu, Alexandru Paleologu, Jeni Acterian, sau asupra unor scriitori contemporani precum Mircea Petean, Magda Cârneci ș.a. Critică de întâmpinare fac, la „Compendiu”, Gabriel Grigore, Felicia Moșoianu, Mircea Bârsilă, Dumitru Anghel, Laurențiu Vlad. Rubrica „Eseu” publică în serial un studiu al lui Gheorghe Crăciun, Aisbergul poeziei moderne, urmat de Antologia poeziei generației ’80, întocmită de Alexandru Mușina, iar „Symposion” găzduiește convorbiri (cu Sorin
CALENDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286032_a_287361]
-
T.S., Ramrakha, P.S. (1995), Oxford - Manual de medicină clinică, ed. a III-a, Editura Medicală, București. Hunder, G.G. (2000), Clinica Mayo: despre arterită, Editura ALL Educational, București. Ifrim, M. (1986), Antropologie motrică, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Ionel, C. (1982), Compendiu de neurologie, Editura Medicală, București. Ionescu, A. (1994), Gimnastică medicală, Editura ALL, București. Ivan, S. (1983), Presopunctura, Editura Medicală, București. Jinga, I., Istrate, E. (2001), Manual de pedagogie, Editura ALL Educational, București. Joubrel, H., Bertrand, P. (1968), Dicționar al educației
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]