8,996 matches
-
creșterea deficitelor externe, ce trebuie clarificate. Astfel, îmbun...ț...țirea mediocr... a productivit...ții economice din acest an pare s... confirme îngrijor...rile pe care le-am exprimat în urm... cu câțiva ani în leg...tur... cu o problem... de competitivitate, mai precis: capacitatea economiei de a face fâț... aprecierii masive a ratei de schimb datorat... fluxului mare de bani trimiși de cei care lucreaz... în str...în...țațe și a altor influxuri de capital atrase de intrarea României în UE
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
care ar putea reaprinde inflația și ar putea crea presiuni importante în bilanțurile bancare. S... ne reamintim c... dezinflația nu este suficient de solid... în România. Sper...m totuși că investițiile s... creasc... și tehnologia nou... s... îmbun...ț...teasc... competitivitatea firmelor noastre. Atât timp cât indicatorii de vulnerabilitate a economiei românești (tabelul 2) sunt într-o form... bun..., scenariile pesimiste sunt de luat în atenție pe termen mediu. Dar chiar și atunci, o implozie a sectorului bancar este greu de prev...zut
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
vreme, iar creșterea exporturilor s-a încetinit, ceea ce indic... impactul aprecierii leului și al evoluției salariilor. Dac... aprecierea leului conținu... și dup... integrarea României în UE, iar îmbun...ț...țirea eficienței nu este adecvat..., pot ap...rea probleme serioase de competitivitate - un fel de „boal... olandez...”. Firmele vor trebui s... fac... fâț... acestei provoc...ri prin reducerea costurilor, prin absorbția de noi tehnologii, prin fuziuni care le vor crește capacit...țile. Relocaliz...rile industriale (din Vest în Est) pot ajuta industria
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
cercet...rii și dezvolt...rii în bugetul de stat a crescut la 0,4% din PIB (de la 0,27% în 2005); dar companiile trebuie la rândul lor s... investeasc... mai mult în tehnologiile noi, s... se angrenze în cursa pentru competitivitate. Politicile monetare și bugetare trebuie s... r...mân... stricte în vederea conținu...rii dezinflației și limit...rii creșterii deficitelor externe. Politică monetar... trebuie s... fie mai coerent..., în timp ce politică bugetar... trebuie s... sprijine producția intern..., prin dezvoltarea infrastructurii și educației. Controlul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
2-3% din PIB venituri suplimentare, admițând c... nu vom crește deficitul bugetar. Trebuie s... aloc...m considerabil mai mult pentru educație, s...n...țațe și pentru dezvoltarea infrastructurii, s... diminu...m tensiunea din asigur...rile sociale. Avem o problem... de competitivitate, pe fondul aprecierii puternice a leului, al creșterii prețurilor la combustibilii de bâz..., al deschiderii tot mai mari a economiei noastre, al unei politici macroeconomice îndr...znețe, dar nu suficient de prudente în perioada recent.... R...mân la opinia c
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
rente (rent-seeking) explicație a comportamentului celor care caut... s... obțin... avantaje necuvenite; se întâlnește în analiza relațiilor clientelare, a afacerilor cu sectorul public Cauzalitate cumulativ... cerc vicios sau virtuos, în funcție de înl...nțuirea efectelor Comisia European... organismul executiv al Uniunii Europene Competitivitate capacitate de a face fâț... concurenței, de dezvoltare durabil... Consiliu Monetar aranjament de regim monetar și de curs de schimb prin care moneda local... este strict legat... de o valut... de referinț... (se practic... o relație de paritate), iar dinamică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
de b...nci; Dobândă pasiv... dobândă practicat... la depozitele atrase de b...nci Due-dilligence noțiune care definește o analiz... temeinic... a oportunit...ții de a investi; se întâlnește mult în lumea financiar... Dutch-disease („boală olandez...”) denumește efectul de pierdere de competitivitate pe care o economie național... o poate suferi prin aprecierea excesiv... a monedei naționale, ca urmare a unor într...ri masive de capital Economie de r...zboi (war economy sau Kriegswirtschaft) economie în care se mobilizeaz... administrativ resursele de bâz
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
constrânse de Pactul de stabilitate și de creștere, ea comportă totuși niște riscuri (deficite gemene și dolar depreciat). Dar, dacă o ajustare brutală este oricând posibilă, factorii structurali americani de putere ne fac să ne întrebăm asupra modelului social european. Competitivitatea unei economii ține de suplețea cu care ea reușește să se adapteze schimbării structurale sau, și mai mult, s-o anticipeze. Mai contează și capacitatea sa de a oferi bunuri și servicii care să răspundă cererii de pe piața mondială (Lecaillon
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
devenit prea ridicat. Paradigma neoliberală denunță creșterea prelevărilor. Paralel, integrarea europeană cere mobilitate din partea producției, a capitalului și, într-o mai mică măsură, a mâinii de lucru. Întărind concurența, ea face din costul de producție unitar un element esențial al competitivității firmelor. Creșterea cotizațiilor patronilor apasă asupra costului muncii, iar factorul capital este mai sensibil la diferențialul de răspundere fiscală. Pe lângă asta, Uniunea economică și monetară impune o politică de ortodoxie bugetară autorităților naționale care trebuie de acum înainte să stăpânească
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
92, 128, 191, 203, 206, 208, 211-213, 250 Căutarea unui loc de muncă, 100-106 Cheltuieli fiscale, 164 Ciclu de viață, 92, 129-131, 231, 245, 251, 281 Clasă de vârstă, 93-94, 115, 229, 268, 271 Coeficient familial, 162-163, 172-173, 195, 198 Competitivitate, 90, 191 Contabilitatea generațiilor, 268-269, 282 Concediu parental, 105, 118, 178, 183 Consum, 90, 127, 163, 218, 244-256 Contract pe durată determinată (CDD), 114 Contract pe durată nedeterminată (CDI), 102 Curbă de mortalitate, 219 Cost al [întreținerii] copilului, 140, 152
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
fapt, avem de făcut o crestătură pe răbojul evoluției noastre, ca să știm că s-au produs". Succesul mondial al japonezilor se datorează în mare măsură și acestui talent de neegalat al negocierilor, să spunem al diplomației, în sens larg. Creșterea competitivității economiei japoneze nu este, singură, în stare să-l explice. Deja în 1985, istoricul Th. White avertiza, într-un articol intitulat sugestiv " Pericolul care vine din Japonia" (citez din cartea Computere și trandafiri sau paradoxul progresului de Paul Dobrescu): "O dată
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
ecartul structural între cheltuieli și venituri, conservînd totodată nivelul cucerit al protecției sociale? Tot neoliberalii au repus în cauză protecția socială, arătînd că rata prelevărilor obligatorii (impozite + cotizații sociale/P.l.B.) este prea ridicată (45% în Franța, de exemplu) și handicapează competitivitatea întreprinderilor și initiațiva individuală. Este aproape un truism să mai afirmăm că nu poate exista pro-tecție socială reală și efectivă fără o prealabilă eficiență economică, concretizată în rezultate pe piață, în societate și last but not least în bugetul Statului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
economiei de piață este reprezentat de eficienta alocare a resurselor. Dacă în realitate, piața ar realiza această alocare, nu ar mai fi nevoie de intervenția guvernului. Dar cum nu este cazul, putem evalua acțiunile guvernului prin prisma promovării eficienței și competitivității în realitatea economică și a legilor menite să faciliteze aceste scopuri, ca și altele, cum ar fi: dreptatea, echitatea, justiția, libertatea, realizabile prin intermediul instituțiilor poli-tice și culturale ale societății. Măsurile de promovare a eficienței și competitivității se întemeiază pe protejarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
prisma promovării eficienței și competitivității în realitatea economică și a legilor menite să faciliteze aceste scopuri, ca și altele, cum ar fi: dreptatea, echitatea, justiția, libertatea, realizabile prin intermediul instituțiilor poli-tice și culturale ale societății. Măsurile de promovare a eficienței și competitivității se întemeiază pe protejarea intereselor economice prin intermediul legilor anti-monopol, al legilor proprietății, prin măsuri împotriva fraudei, a corupției, prin reglementări corespunzătoare ale sistemului bancar, ale piețelor financiare și de asigurări, prin asigurarea (respectarea) independenței justiției etc. Pentru a nu afecta
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
uman, potențialul extraordinar de învățământ-cercetare, cultură în sensul integral, generos al termenului și vocația civilizatoare. Nu este vorba de cercuri concentrice, nu este vorba de efecte de dominație, ci de o dezvoltare armonioasă valorificând potențialul fiecărei zone, cu poli de competitivitate, de creștere, maximizatoare de resurse și minimizatoare de cheltuieli. O strategie formulată la nivel regional nu-și poate propune în opinia noastră dirijarea sau controlul dezvoltării economice regionale. Aceasta ar putea, în primul rând, să dezvolte un sector public și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
necesară raționalitate de ansamblu a dezvoltării teritoriului național. 5.1.3. Politicile industriale 5.1.3.1. Noțiunea de politică industrială O politică industrială poate fi definită ca fiind ansamblul acțiunilor întreprinse de puterile publice în vederea asigurării dezvoltării și creșterii competitivității întreprinderilor și aceasta, în general, fără să se țină seama de apartenența lor la un anumit sector de activitate (primar, se-cundar, terțiar). Există două tipuri de politici industriale. Primul se bazează pe instrumente directe de intervenție, cum ar fi: naționalizări
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
privatizat aproape totul, provocînd distrugeri aproape la fel de mari și îndatorîndu-ne și subordonîndu-ne capitalului străin în proporție de circa 95%. De asemenea, politicile sectoriale active au fost sublime, dar au lipsit cu desăvîrșire. S-ar fi impus identificarea unor poli de competitivitate capabili să realizeze valoare adăugată mare, potențial de export etc., iar resursele să fie îndreptate spre aceste sectoare și nu risipite în găurile negre ale economiei. Acești poli ar fi putut fi purtători ai unei dezvoltări durabile, așa cum au procedat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
bază macroeconomia keynesiană și alte modele ulterioare și ca principal obiectiv realizarea unui echilibru economic teritorial, omogenizarea ni-velelor de dezvoltare ale diferitelor regiuni în spiritul coeziunii sociale. Aceasta a însemnat redistribuirea venitului național în favoarea comunităților sărace, dar și stimularea competitivității piețelor locale, care să pună în valoare potențialul divers al regiunilor. Politicile regionale au fost extrem de diverse atît în țările dezvoltate cît și în cele în curs de dezvoltare. În S.U.A., de exemplu, ea a constat în special în finanțarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
noilor tehnologii și a noilor produse, a exporturilor și a încurajării activității de cercetare-dezvoltare, cele mai bune rezultate le-a dat asistența regională selectivă ca formă de asistență financiară. Ceea ce s-a reușit, în bună măsură, a fost identificarea determinantelor competitivității regionale și a elementelor de atractivitate pentru investițiile private. Comisia Europeană de la Bruxelles, prin Directoratul său General pentru Politică Regională, a clasificat trei tipuri de regiuni: 1. regiuni favorizate, caracterizate de ritmuri ridicate de dezvoltare economică; 2. regiuni defavorizate, rămase
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
creștere economică, la nivel național; Nivelul și calitatea reglementărilor; Existența și calitatea infrastructurii; Cursul de schimb al monedei respective; Costul energiei, combustibililor, materiilor prime și materialelor de bază; Politica sectorială practicată; Se observă faptul că dezvoltarea regională, elementele sale, de competitivitate țin atît de condițiile locale, cît și de cele naționale, de politica regională specifică, dar și de cea macroeconomică, Dependența de politicile naționale este cu atît mai mare cu cît regiunea respectivă este mai puțin dezvoltată. Toate cele trei tipuri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
constituie de asemenea un proces dinamic de angajare-dezangajare, care poate modifica fără încetare structura producției și a ocupării. Produsele pe care le importăm evoluează, ca și cele pe care le exportăm. Această formă de constrîngere externă constituie o exigență de competitivitate stimulativă pentru ameliorarea eficacității aparatului productiv, dar foarte selectivă în materie de ocupare. Industriile intens consumatoare de mînă de lucru sunt incitate să se delocalizeze în țări unde costurile salariale sunt mai scăzute. Și atunci, cum poate fi evitat ca
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
și transferurile interregionale sau, eventual, internaționale, pe de altă parte. 6.5.3.4. Jocuri trecute și viitoare În mod evident, constrîngerea externă asupra sectorului pro-ductiv intern conduce progresiv la o reexaminare a mărimii și a logicii transferurilor internaționale. În măsura în care competitivitatea econo-miei naționale se traduce prin spații economice diferite, prin polarizarea activității în cîteva zone, în același timp în care alte zone se prăbușesc, menținerea coeziunii naționale necesită transferuri crescute. Or, cum acestea fac adesea apel la noi prelevări fiscale pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
think-tankului Carnegie Europa. Sistemul e valabil și pentru medicamentele europene care intră pe piața americană. ”Durează o veșnicie și costă mult. Fără aceasta, am avea o paletă mai largă de opțiuni, iar doctorii vor putea prescrie diferite pastile. Va crește competitivitatea, ceea ce va duce la scăderea prețurilor, desigur, în avantajul cumpărătorilor”.
Cum te va afecta tratatul de liber schimb SUA-UE: despre gazul rusesc, medicamente și mașini by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/78456_a_79781]
-
universitar, cultural, bancar, diplomatic și politic vor fi invitate la ceremonia de premiere a celor mai strălucite realizări culturale și științifice ale anului trecut. Evenimentul are ca obiectiv promovarea cercetărilor originale și creșterea capacității de cercetare, cu implicații favorabile asupra competitivității internaționale a cercetării românești. Continuând tradiția colaborării cu Academia Română, alături de 15 dintre cele mai prestigioase Universități din țară, M.L.N.R. va decerna 7 premii a câte 10.000 euro fiecare, pentru următoarele domenii de referință: 1. Premiul Grigore Moisil pentru Științe
Marea Lojă premiază personalitățile din România by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/78706_a_80031]
-
Strategia Dunării și încurajate să depună proiecte. Strategia Dunării are patru axe prioritare, respectiv conectivitatea (transport intermodal, cultură și turism, rețele de energie), protecția mediului (managementul resurselor de apă, protecția biodiversității și managementul riscurilor), creșterea prosperității regiunii Dunării (educație, cercetare, competitivitate) și îmbunătățirea sistemului de guvernare (capacitate instituțională și securitate internă). Pentru România, beneficiile proiectului vor fi creșterea competitivității și a atractivității orașelor și satelor de la Dunăre, obținerea de avantaje economice prin încheierea de parteneriate de business și prin cooperări între
Ministerul Turismului vrea ca Dunărea să aibă un brand turistic propriu () [Corola-journal/Journalistic/68848_a_70173]