609 matches
-
Barrière (“Ai plecat”, versiunea românească a șlagărului ”Tu t’en vas”, cântată în duet cu Petre Geambașu). Petre Geambașu s-a căsătorit în 1971 cu Cristina, care-i este și acum alături. Rodul iubirii lor, Călin, a moștenit întrutotul talentul componistic și interpretativ al tatălui său, fiind la rându-i absolvent al UNMB și laureat al festivalului de la Mamaia. Fostul component de bază al “Școlii vedetelor”, faimosul colectiv al lui Titus Munteanu, a interpretat cu lacrimi în ochi, la pieptul părintelui
Jumătate de veac pe scenă! by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/84223_a_85548]
-
același gând, spunea doar atât: “Păi da!”, însoțind afirmația cu un gest categoric. I-am admirat lucrările, felul în care erau croite, darul melodic, dar mai cu seamă un anumit fel de a “sări” în traseul muzical. Asemenea unei feline componistice, Radu Paladi simțea când trebuie să atace ascultătorul, să-l apuce de grumaz și să-l ducă în vizuina sa de cleștar, unde-l întâmpina o muzică frumoasă și pură. El a intuit și a aplicat cu maximă acuratețe adevărul
Radu Paladi - o evocare by Dan DEDIU () [Corola-journal/Journalistic/84236_a_85561]
-
astfel încît profilul i se configurează și din răsfrîngerile caleidoscopice ale ambianței, din pletora de semnificații istorice și moraliste ale acesteia. Neîndoios, un moment culminant al vieții Elenei Bibescu l-a constituit întîlnirea cu junele George Enescu, al cărui debut componistic are loc în capitala Franței, în 1898, cu Poema română. Mai înainte de aceasta moldavul de geniu a interpretat Concertul pentru vioară și orchestră (reducție pentru pian) de Felix Mendelssohn-Bartholdy și Sonata Kreutzer de Beethoven, în salonul principesei, acompaniat de ea
O carte somptuoasă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8422_a_9747]
-
pe afișe până în prezent. Concertul din 31 mai a evidențiat astfel multiplele fire care leagă gruparea celor mai importanți creatori ieșeni - Vasile Spătărelu, Anton Zeman, Sabin Păutza, Viorel Munteanu și Cristian Misievici - percepuți și comentați de regulă ca individualități componistice incomparabile. A fost o bună ocazie de a conștientiza și corespondențele stilistice cu ansamblu de opțiuni componistice românești, ținând cont de faptul că primii trei au fost formați la conservatorul bucureștean. Vom reveni cu unele considerații după prezentarea lucrărilor din
Crea?ia simfonic? a compozitorilor ie?eni la Filarmonica de Stat ?Moldova? by Laura VASILIU () [Corola-journal/Journalistic/84237_a_85562]
-
celor mai importanți creatori ieșeni - Vasile Spătărelu, Anton Zeman, Sabin Păutza, Viorel Munteanu și Cristian Misievici - percepuți și comentați de regulă ca individualități componistice incomparabile. A fost o bună ocazie de a conștientiza și corespondențele stilistice cu ansamblu de opțiuni componistice românești, ținând cont de faptul că primii trei au fost formați la conservatorul bucureștean. Vom reveni cu unele considerații după prezentarea lucrărilor din program. Izvoade I de Anton Zeman - reputat muzician, inegalabil profesor de armonie a conservatorului ieșean - este o
Crea?ia simfonic? a compozitorilor ie?eni la Filarmonica de Stat ?Moldova? by Laura VASILIU () [Corola-journal/Journalistic/84237_a_85562]
-
sonoritatea ambiguă a masei sonore creează un joc, o tensiune/așteptare susținută de creativitatea timbrală și structurarea temporalității, a formei O lucrare împlinită, reușită ca efect artistic, compusă în 1970, la începutul avangardei românești, în mod sigur o întâietate în componistica ieșeană. Dacă la prima audiție, realizată de Ion Baciu în 1971, se percepea autenticitatea expresiei românești, acum, după patru decenii, descoperim modernitatea creatoare, neuzată de timp. Epitaf, 1989 este ultima lucrare simfonică semnată de Vasile Spătărelu, versiune finală din anul
Crea?ia simfonic? a compozitorilor ie?eni la Filarmonica de Stat ?Moldova? by Laura VASILIU () [Corola-journal/Journalistic/84237_a_85562]
-
Moldova” sub bagheta lui Adrian Morar. Maestru al artei corale, Vasile Spătărelu transpune în poemul simfonic Epitaf 1989 idealul său de sonoritate-pastă și de curgere/devenire în timp, valorificând într-un mod subliniat artistic toate tehnicile/sintaxele plurivocale experimentate de componistica deceniilor anterioare dar rămânând fidel gândirii modale (model fiind, Anatol Vieru) și subtilității sonore a profilului simfonic. Simfonia Glossă de Viorel Munteanu este cu siguranță cea mai cunoscută dintre lucrările simfonice ale Iașului muzical, prezentă constant pe scenele românești în
Crea?ia simfonic? a compozitorilor ie?eni la Filarmonica de Stat ?Moldova? by Laura VASILIU () [Corola-journal/Journalistic/84237_a_85562]
-
umanizat mesajul ultimativ al poeziei, interogația filozofică din sferele reci. Cu Jocuri I de Sabin Păutza (în debutul părții a doua a concertului) ne- am reîntors în timp (1976), redescoperind o altă opțiune stilistică a anilor 70 - de valorificare orchestral- componistică a citatului folcloric românesc. Cu toate că ne aflăm în zorii creației lui Sabin Păutza ce continuă prin ciclul Jocuri (ajuns în prezent la numărul IX) una dintre direcțiile generației sale (reperul principal îl poate oferi creația lui Corneliu Dan Georgescu), cu
Crea?ia simfonic? a compozitorilor ie?eni la Filarmonica de Stat ?Moldova? by Laura VASILIU () [Corola-journal/Journalistic/84237_a_85562]
-
prin poliritmie, politempie, heterofonie) cât și impresionanta „descătușare” printr-o acumulare gradată a vocilor/timbrelor/intensităților, a semnalelor sonore ostinate construind o amplă polifonie de masă, sunt semnele unui moment de împlinire creatoare, o culminație a intensității inspirației, a tehnicității componistice. Care ar fi intersecțiile stilistice ale celor cinci lucrări/compozitori? Pentru început, se profilează două grupări: 1. Vasile Spătărelu - Viorel Munteanu, comparabili la nivelul parametrului intonațional (aceeași tehnică modală, referințe stilistice comune - enesciană, bizantină - aici avem în vedere și o
Crea?ia simfonic? a compozitorilor ie?eni la Filarmonica de Stat ?Moldova? by Laura VASILIU () [Corola-journal/Journalistic/84237_a_85562]
-
celebră, poemul „Glasurile Putnei”) și a tehnicii polifonice prioritar tradiționale; 2. Anton Zeman - Cristian Misievici, uniți prin tehnica texturilor orchestrale, prin abstractizarea imaginii muzicale vs concretețea referinței folclorice. Sabin Păutza, cel din Jocuri I nu poate fi asociat în peisajul componistic de la Iași, dar cum precizam mai sus, oferă imagini sonore cu soluțiile lor tehnice, valorificate ulterior în partituri de altă factură estetică. Gândindu-ne la devenirea Școlii de compoziție ieșeană, constatăm la Cristian Misievici (cel mai tânăr exponent al grupării
Crea?ia simfonic? a compozitorilor ie?eni la Filarmonica de Stat ?Moldova? by Laura VASILIU () [Corola-journal/Journalistic/84237_a_85562]
-
Nu cred că de la un anumit grad de virtuozitate în sus, diferențele valorice tind să se stingă, totul fiind permis, așa încât nimic nu mai poate tulbura ordinea axiologică din arta sunetelor. În primul rând pentru că virtuozitatea, fie ea interpretativă ori componistică, nu rezolvă decât problemele estetice și, eventual, cele psihologice ale muzicii. În nici un caz nu poate acoperi temele ce țin de nivelurile etic și spiritual pe care le presupune limbajul muzical în complexitatea lui ideală. În al doilea rând deoarece
Virtuozitate ?i specula?ie by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/84257_a_85582]
-
stilistic. E ca și cum întreprinderile unui compozitor s-ar reduce la întreținerea tonusului creator, la exerciții de gimnastică sau de igienă profesionale. În aceste condiții virtuozitatea și înzestrarea sunt, fără îndoială, necesare, dar cu totul insuficiente. Căci în sens deplin, înalt componistica și interpretarea muzicală sunt mai mult decât etalarea îndemânării și chiar a talentului, după cum compozitorul și interpretul autentic sunt altceva decât personaje ale căror menire e livrarea de desfătări sonore. Nu, fapta lor primordială ține mai curând de cosa mentale
Virtuozitate ?i specula?ie by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/84257_a_85582]
-
un secol de melodii în cel de al doilea, de la lumescul așezării cuvintelor pe portativul cântecului la sonurile de cântec nostalgic în care cuvântul cheamă muzica, este nevoie pentru interpreți de căutarea unor anumite alte mijloace, în pătrunderea creației, a componisticii. Cei doi muzicieni nu au ostenit întâmplător, lucrând pentru a-și șlefui modul spunerii muzicale. Ei s-au ascultat întâi, până au găsit calea, în timp, și acum. De-abia atunci, după ce au aflat-o, ne-au luat să călătorim
Ceasurile liedului ?i melodiei by Grigore Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/84244_a_85569]
-
trăiri umane, cu o vibrație continuă și cu timbralități superbe, în spațiile unor noi și-atât de vii splendori. A fost un fapt de artă, care descinde din însăși gloria muzicii, anume ce poate face arta unui interpret cu partiturile componistice magnifice.. Trebuie să mulțumim Fundației Spandugino pentru inteligență și eleganță, ca beneficiind de importantele relații artistice, sapiențiale și spirituale naționale și internaționale de care dispune, să ne fi oferit această ofrandă, prezentarea în recital a pianistei Elisabeth Sombard. În programul
Recitalul pianistei Elisabeth Sombart by Mircea ?TEF?NESCU () [Corola-journal/Journalistic/84259_a_85584]
-
Managerul anului -nominalizați - M. Giura, C-tin H. J. Schmidt, L. Sabados (Ploiești), L. Briciu (Câmpina), M. Streit (Sibiu), J. Bota - Laureat Marius Giura pentru organizarea Festivalurilor Gărâna, Timișoara și Dracula Bass-București. Premiul de excelență - Adrian Enescu pentru întreaga activitate componistica și interpretativa, dar mai ales pentru ciclul de compoziții „For” înregistrat anul trecut de Big Band-ul Radio condus de Ionel Tudor. Premiul pentru blues: nominalizări Marcian Petrescu & TRENUL DE NOAPTE, BEGA BLUES BAND, NIGHTLOSERS - Laureat Marcian Petrescu & Trenul de
Gala Premiilor de jazz pe 2012 by A. ?IPA () [Corola-journal/Journalistic/84246_a_85571]
-
de orchestră maestrul Konstantin Hiller. Aniversarea celor 250 de ani de la nașterea lui Mozart a fost momentul oportun de a se fi fondat la Salzburg, în 2oo6, de către un număr de entuziaști, Orchestra 1756. Ei s-au devotat interpretării partiturilor componistice create între 1780 și 1800. Comentatorii de specialitate, și cum am apreciat și eu însumi, au distins că această formație instrumentală are un sunet unic, autentic, in redarea partiturilor mozartiene. Corul salzburghez, la rândul său, are conturul vocal în admirabil
Mozart la Bratislava by Mircea Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/84255_a_85580]
-
apoi Lucia Maria Petroianu, acompaniată la pian de Mădălina Florescu, care ne-a caraterizat muzical cele Două insecte: Lăcusta și Viespea. Foarte interesantă a fost asemănarea pe care compozitorul a reușit să o realizeze, cu o economie de mijloace tehnice componistice. De asemenea interesant a fost și contrastul pe care oboista ni l-a arătat în interpretarea sa, trecând de la lăcusta jucăușă și delicată la vispea cea vioaie și amenințătoare. Seara muzicală a continuat cu pianista Luminița Berariu, care ne-a
Adev?rul despre Benjamin by Andreea DRAGU () [Corola-journal/Journalistic/84302_a_85627]
-
și costume; la capitolul interpretare pe soliștii Joshua Beaver, Risa Mochizuki, Keston Meyer, Arielle Martin, Saaya Pikula, Mircea Munteanu, Madeleine Bonn și Ansamblul teatrului - soliști la rândul lor și la capitolul muzică pe astrul Antonio Vivaldi cu inconfundabila lui pană componistică. Personal, de abia aștept să revăd acest balet.
La Sibiu, Eleganța unei creații by Doina MOGA () [Corola-journal/Journalistic/84265_a_85590]
-
una dintre cele mai mari creații umane! Dacă noi nu putem face un lucru mare, să încercăm cel puțin să facem ceva ieșit din comun." Încercare plină de riscuri: transpunerea în muzică a unui asemenea subiect punea probleme de concepție componistică și mai cu seamă de adecvare a muzicii la sensurile tragediei, la trăirile fundamentale. Pentru a se apropia cât mai mult de esența lor, Verdi era dispus să cuteze cele mai radicale modificări ale convențiilor genului, suprimând elementele exterioare în favoarea
Un posibil succes de public? by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/8431_a_9756]
-
la Liceul de muzică Dinu Lipatti, iar Adrian Andrei, chitară la Școala de muzică și arte plastice nr. 3. Pe lângă activitatea de pedagog (cu lucrări didactice publicate în țară și străinătate) Adrian Andrei se manifestă cu gust și în domeniul componistic. El este autorul colindelor prezentate în acest concert, a căror sursă de inspirație muzicală dar și literară o reprezintă folclorul românesc. Regăsim aici, alături de unele titluri cunoscute, lucrări noi ale căror versuri aparțin de asemenea compozitorului: În orașul Betleem, La
Vremea colindelor rom?ne?ti by Iliana VELESCU () [Corola-journal/Journalistic/84308_a_85633]
-
stă sub semnul plin de forță al doi dintre compozitorii emblematici și vizionari care au redefinit genul liric, Richard Wagner și Giuseppe Verdi, marea majoritate a instituțiilor muzicale ale lumii a ales să marcheze bicentenarul nașterii celor doi giganți ai componisticii prin evenimente speciale. Lăudabila deci și inițiativa lui Mihai Stan, Președintele Asociației pentru Muzica, Artă și Cultură: reunirea pe aceeași scenă a sopranei Leontina Văduva și a actriței Medeea Marinescu, alături de pianistul japonez Masakatsu Nakano și de scriitorul și publicistul
Concerte extraordinare by Oana GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/84309_a_85634]
-
și îi aprecia originalitatea. Sunt consemnate și discuțiile din cadrul colocviului din Oldenburg, unde Ștefan Niculescu a fost invitat în 2006 și la care au participat și fostele sale studente, Violeta Dinescu și Adriana Hölszky. Atunci a vorbit despre concepția sa componistică, analizând câteva lucrări proprii. Sunt incluse de asemenea laudatio de Prof. Dr. Reinhard Lauer la decernarea Premiului Herder, Universitatea din Viena (1994), ca și discursul Prof. Dr. Reto Weiler, vicepreședinte al Universității din Oldenburg, cu ocazia colocviului (2006), și descrierea
Ștefan Niculescu by Ana SZILAGYI () [Corola-journal/Journalistic/84303_a_85628]
-
Poate reprezenta ideea aceasta o soluție de desfășurare? Desigur, căci de aici se naște interesul interpreților sau ascultătorilor. Pentru cei dintâi, de a arăta ce pot; pentru cei care ascultă, de a descoperi “ce se întâmplă”. Îm ambele ipostaze, “fapta componistică” există. Urmărind mersul muzicii, am descoperit treptat evenimente complexe care, odată expuse, revin leitmotivic, variațional, alternându-se cu arta decorului panoramic, mai mult sau mai puțin întâmplător, dar menit să asigure spațiul narațiunii. Revenind, proiecțiile personalizate ritmic, timbral, aparțin rosturilor
Dan Dediu - Conversații concertante by Grigore CONSTANTINESCU () [Corola-journal/Journalistic/84390_a_85715]
-
blânde care se impun firesc și care induc imaginilor sonore aspirația de a se uni în entități complexe.Astfel, există trei tipuri de relații: a) de asemănare; b) de contiguitate; c) de tipul cauză-efect. Este limpede că, în actul creației componistice, imaginația, dar și memoria trec lesne de la o idee la oricare alta care i se aseamănă și că această calitate singură reprezintă o legătură, o asociere suficientă. Tot de domeniul evidenței este și faptul că imaginația și memoria își selectează
Cauz?, efect by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/84379_a_85704]
-
urmezi cursurile superioare. Este unul din motivele pentru care avem atâția copii geniali la 14-17 ani și incredibil de puțini interpreți soliști la 30-40 de ani. Mai păguboasă însă mi s-a părut a fi mefiența profesorilor de instrument față de componistica românească. Doar ici, colo câte o lucrare și aceea pe post de studiu întru relevarea aptitudinilor de tehnică specifică. Cât despre creația contemporană, ce să mai vorbim: aproape că nu a existat, literatura muzicală oprindu-se la Debussy, Ravel sau
Cele cinci cercuri ale Olimpiadei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8454_a_9779]