2,229 matches
-
Pîrligras, Dan Ștefănescu. Anticipând, poate, grupul de presă PRO (înființat, în 1990, de Adrian Sârbu, în București), Grupul PRO PARODIA din Craiova s-a dovedit un excelent promotor de umor absurd, de pantomime sinergice (sincronizate colectiv și interactiv), de scenete comprimate la maximum, dar duduind de spirit parodic. În intervalul 1980-1984, șef și promotor al noilor tendințe în umorul românesc a fost George Călugăru. În anii 1984-1993, comediant ,,șef de atelaj” a fost ales (cu unanimitate de voturi serios satirice) Emil
Oltenească, primăvara umorului românesc [Corola-blog/BlogPost/92930_a_94222]
-
asemenea lui, viața se învârte în jurul câmpului, a cirezii de animale și a gospodăriei, pentru care trebuie să se spetească muncind din zori și până apune soarele. Proletarii zeloși fac și ei parte din aceeași categorie, căci timpul s-a comprimat deja pentru ei și le este imposibil să-și mai împartă puținele clipe de liniște cu o carte. E prea mult! Elevii și studenții sunt forțați să mai răsfoiască un volum, pentru că vor fi întrebați la bacalaureat sau vor avea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93325_a_94617]
-
teleghidate; sînt tulburătoare aceste itinerare cu surprizele lor, gările uitate ale creierului zburînd vertiginos prin fața unui ochi absorbit Înlăuntrul său. Și cînd citesc ce-am scris, abia cîteva cuvinte inodore, incolore ca niște pastile mici homeopatice În care s-au comprimat mii de vieți fremătătoare de plante distilate În retortele unui laborator modest. Iată că titlul primei poezii pe care mi-a dictat-o Tiberiu cînd nu avea decît trei ani - pe atunci voia Încă să ne semene - un titlu derutant
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
mai reale și mai durabile decît un oraș În care lumina se stinge brusc și reapariția ei nu depinde nici de viteză, nici de distanță, nici de latitudine, nici de longitudine, nu mai depinde decît de acest gol care se comprimă pe sine din ce În ce mai mult. Timp al așteptării fără obiect, absurd care contrazici toate raționamentele absurde ale lumii, această gaură minusculă apărută În cauciucul balonului și balonul găsind resurse de adaptare și scofîlcindu-se și Îngroșîndu-și pielea și Înroșindu-se mai tare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
cele două Americi, cu numeroși protagoniști și cu milioane de morți, pe fundalul unui peisaj sinistru). Numai că acest capitol, jalnic schematizat și despuiat - asemeni știrilor abstracte din reviste, unde esența faptelor se reduce la intrigă - s-ar putea deci comprima astfel: Conspirația sau rădăcinile prăbușirii societății europene va fi concepută undeva, În Franța (după cum afirma, pe bună dreptate, Krușevan), În ultimii ani ai secolului trecut, În plină desfășurare a afacerii Dreyfus, care divizase Franța În două tabere. Traducerea făcută din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
le va tălmăci În colaborare cu răposatul Izirkov, se impun, de asemenea, a fi citite În această lumină. Voi trece, domnule, peste fundalul istoric, aidoma unui peisaj arid pe care se va proiecta existența noastră; cînd Îl rememorez, acesta se comprimă Într-un șir de imagini care se derulează halucinant, interminabile zile ploioase cu drumuri desfundate și acel „iremediabil frig tăios“. Aș vrea Însă să vă Încredințez, domnule, că Mendel Osipovici nu avea deloc o Înfățișare austeră, cum ar putea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
ordine prostești pe care ei îi făcuseră favoarea să le scuze, încercase să mențină în picioare un montaj periculos de suspiciuni care se prăbușea cu fiecare minut ce trecea, iar acum se întreba, surprins de o neliniște nedefinită care-i comprima diafragma, ce informație, mai mult sau mai puțin credibilă putea, el, papagalul-de-mare, să inventeze ca să transmită unui albatros care, la ora asta, trebuia să se întrebe nerăbdător de ce întârziau atât de mult veștile. Ce-i voi spune eu, se întrebă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
Insomnie concentric scuturată a Principiilor. Îmbrăcare simultană a glorioase, certe geometrii. Cunoașterea era aici locuire, canonică deplasare în Spirit. Verificare a gândurilor iubite, pe căi închise și simple ca lăncile unui triunghi. Stabile corpuri! Insolvate, în veritabila vale, unde aburii comprimau alfabetul prismatic, iar substituțiile ferestrelor operau accelerat asupra docilelor, vegetalelor raze - unde crima fracției și a secundei expia acum în amestec. Pe zarul de constantă lumină însă, ivăr inferioarelor iaduri, Sufletul Cercetat se menținea neajuns. Și "psalmii deșertatului de soare
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
în încheierea cărții sale face o trimitere la un text al sciitorului Ștefan Zweig care foarte bine încadrează aura tabloului despre distinsul professor Florea Marin: “Ore dramatic condensate, alese de soartă, în care o hotărâre ce va înfrunta timpul este comprimată într-o singură zi din calendar, o singură oră și adesea într-o singură clipă sunt rare în viața unui singur om și rare în decursul istoriei. Câteva asemenea ore mastrale din toate vremurile și din toate locurile- le-am
DOUĂ OGLINZI PARALELE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361355_a_362684]
-
în încheierea cărții sale face o trimitere la un text al sciitorului Ștefan Zweig care foarte bine încadrează aura tabloului despre distinsul professor Florea Marin: “Ore dramatic condensate, alese de soartă, în care o hotărâre ce va înfrunta timpul este comprimată într-o singură zi din calendar, o singură oră și adesea într-o singură clipă sunt rare în viața unui singur om și rare în decursul istoriei. Câteva asemenea ore mastrale din toate vremurile și din toate locurile- le-am
EVENIMENT DEOSEBIT LA ACADEMIA ROMÂNĂ, FILIALA CLUJ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361444_a_362773]
-
în încheierea cărții sale face o trimitere la un text al sciitorului Ștefan Zweig care foarte bine încadrează aura tabloului despre distinsul professor Florea Marin: “Ore dramatic condensate, alese de soartă, în care o hotărâre ce va înfrunta timpul este comprimată într-o singură zi din calendar, o singură oră și adesea într-o singură clipă sunt rare în viața unui singur om și rare în decursul istoriei. Câteva asemenea ore mastrale din toate vremurile și din toate locurile- le-am
PROFESORII FLOREA MARIN ŞI ŞTEFANIA KORY CALOMFIRESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361486_a_362815]
-
Aștept ca inima să-ntreme Vechiul drum din care m-am oprit. Întreb și visul care-mi tace Ori se ascunde prin cuvinte, Cum se naște atâta pace Ori nu am ținere de minte? De ce și umbra de amiază Mi se comprimă așa tare Și-n restul timpului e trează De se dilată pe cărare.? Și simt în mine cum se-ntoarce Ceva ce tu îi dai putere, Mii de săgeți îmi pui în arce Și mă cotrobăi de mistere. Îmi umpli
REFLECŢII TÂRZII de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363976_a_365305]
-
Departamentului Economic, Președintele Comisiei de pictură, Rectorul Institutului Teologic“. Deși timpul era mult mai necruțător, ierarhul român a cultivat, în continuare, această prietenie exemplară și unică. Paginile întregi din perioada băjeniei în București, când era muncitor la mase plastice, sunt comprimate acum în scrieri de esență ale unui ierarh diplomat. Și când așternea numeroase gânduri pe hârtie ieftină, și când scria lapidar pe o ilustrată de la celălalt capăt al pământului, mitropolitul Antonie era același, cuceritor prin condei. El însuși condeier iscusit
MITROPOLITUL ANTONIE PLĂMĂDEALĂ ŞI AMINTIREA UNEI PRIETENII, VOL. I ŞI II, EDITURA „ANDREIANA”, SIBIU, 2013 ŞI 2014 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362821_a_364150]
-
trupuri moarte, nu sunt moarte, stau latente în spatele vieții de unde învierea le-nfășoară într-un arc și sar de unde sunt în afară. Este o așteptare îndelungă a recreației care confirmă minunea trezită din somn. Într-o vreme când timpul se comprimă ori poate se dilată dincolo de margini, moartea e ucisă de propriile ei determinări și viața devine nesfârșită prin recompunerea materiei vii în evoluție din ceva în altceva. Referință Bibliografică: Din ceva în altceva / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
DIN CEVA ÎN ALTCEVA de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363438_a_364767]
-
am petrecut sfârșitul lumii”, regia Cătălin Mitulescu. De acest film mă leagă o amintire emoționantă. Ziua filmării mi-a dat mari palpitații. Când am ajuns pe platou, am aflat că cele două zile de filmare care erau programate, au fost comprimate într-una singură. N-ar fi fost nicio problemă, dacă seara nu aveam la teatru, premiera „Poftă bună... La Tănase!”. Și cum ziua de filmare s-a încheiat destul de târziu, spre disperarea mea, am ajuns la cabină exact cu cinci
MONALISA BASARAB. UN OM FOARTE BUN ŞI FRUMOS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367928_a_369257]
-
trăi acceptând absurdul, dar nu poți trăi în absurd”. În ideea absurdului raporturile afective sunt pasagere sau iluzorii, comunicarea reală este imposibilă, familia și societatea oprimă individul. Lupta continuă a omului cu lumea în care trăiește, care-l sufocă, îl comprimă pană în punctul în care nu mai poate stabili identitatea cu sinele, a constituit o preocupare a unor scriitori din ultimele veacuri, continuată de dramaturgi. Astfel absurdul a reprezentat fenomenul teatral cel mai important al secolului XX. La mijlocul secolului, scena
DESPRE ABSURD ŞI „BALLETUL PRELJOCAJ” – ADF 2014 de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1299 din 22 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349448_a_350777]
-
supune la două forțe primordiale care acționează la nivel cosmic: Gândirea și Iubirea. Atracția irezistibilă exercitată de diverse aspecte ale celor două forțe au generat ceea ce ar fi echivalentul în fizică al dorinței neîmpărtășite, moleculele erau făcute praf, praful era comprimat apoi în fragmente celeste care, adunate, au format asteroizi, stele, sisteme solare, galaxii și chiar și megacupole de matrici multigalactice, toate menținute în aceeași geometrie a formei și matriței divine. Din această pornire de neînfrânt spre relaționare care pătrunde și
FIZICA IUBIRII de DAN BORBEI în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347456_a_348785]
-
problemă este vindecarea economică și culturală, dar nu după modelul Paradisului prin distrugerea omenirii prin castrarea ideilor prin genocid cultural universal, sau prin falsele teorii economice ale lui Milton Friedman. De data aceasta, pentru că timpul e foarte scurt și se comprimă de la un an la altul, vom rezolva toate problemele fundamentale cu care se confrunta omenirea prin Meditație transcendentală. Așadar, vom intra chiar acum într-un exercițiu, preventiv - de forța D3 predestinată Nopții Solstițiale din 21 decembrie 2012 - de Meditație transcedentală
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 4 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362022_a_363351]
-
și a ne servi explicații pe tavă, el nu joacă rolul de psiholog, ci și-l asumă doar pe cel de povestitor. Fiecare povestire are în esență adâncimea unui roman. Georgi Cristu a găsit însă cheia cu care le-a comprimat și asamblat; nu are nevoie de multe cuvinte și lungi explicații pentru a surprinde esența existenței, el având un veritabil talent narativ. Destine? este prima proză scurtă, cea care deschide colecția celor 31. Oana și Radu sunt protagoniștii acestei povestiri
VIAȚA CA UN CAZINOU, AUTOR GEORGI CRISTU SAU CE SE ÎNTÂMPLĂ CÂND BEI CU NENEA IANCU de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365884_a_367213]
-
acesta ei profitând din plin cu toți ai lor (clanuri, găști, partide) de orientarea macazului politic pe direcția unei democrații la fel de originală precum asasinarea cuplului Ceaușescu. Dar oricât te-ai strădui și oricât de destoinic ai fi, nu poți să comprimi substanța unui fragment de istorie doldora de suferință și deznădejde într-un articol pe care ți-l dorești limpede în conținut și rezonabil ca mărime, chiar de-ai călca pe urmele adorabilului sfat latin „Non multa, sed multum” (Nu multe
NERUŞINAREA CA MOD DE EXISTENŢĂ ŞI AFIRMARE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366047_a_367376]
-
de la capăt, convins fiind că orice ființă are disponibilități nebănuite. ,, ...una din ramurile ce au privilegiul oglindirii în apa râului se apleacă mai mult decât celelalte. Își ia avânt, pășind energic și calculat, apoi, într-o fracțiune de secundă, își comprimă forțele și totodată le destinde, rezultatul fiin o plutire deasupra apei ; mâinile se înalță parcă a rugă, creanga prinsă se scutura surprinsă, potolindu-se apoi, recunoscându-l. Aici, în acest loc, mai mult ca oriunde, simțea și va simți întodeauna
V. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365254_a_366583]
-
să dorm ! Percepându-i înjurătura, oricât de elegant a fost exprimată, adresanții l-au zgâlțâit și mai puternic năucindu-l : - Nu este singură ! A „ recrutat ” o prospătură ! O vrei ?... Surâsul fugar, al fetei ce o însoțise pe Rodica în parc, comprimat în memoria lui ca un resort, a fost eliberat declanșând firescul, mai puternic decât dragostea ce i-o purta Ericăi. Logica, sentimentele, întreaga-i ființă i-au scăpat de sub control sub efectul instinctului. A sărit ca ars în bocanci, fără
XIV. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365360_a_366689]
-
suntem destul de câștigați, deoarece, de cele mai multe ori ea este cea care ne împinge și ne detrmină să ne putem elibera de noi înșine. Oare de ce viața a devenit din ce în ce tot mai aglomerată, și de ce timpul s-a comprimat atât de mult, încât de atâtea ori avem impresia că nu ne mai ajunge? Parcă nu mai avem timp nici pentru familie, nici pentru casă sau pentru prieteni, și de mers la biserică pentru a ne închina și ruga celui
DEZAMĂGIRI ŞI ÎMPLINIRI ÎN PLAN SPIRITUAL! de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365467_a_366796]
-
pas, cântărindu-și parcă de fiecare dată greutatea trupului. Una din ramurile ce au privilegiul oglindirii în apa râului se apleacă mai mult decât celelalte. Albert își ia avânt, pășind energic și calculat, apoi, într-o fracțiuna de secundă, își comprimă forțele și totodată le destinde, rezultatul fiind o plutire deasupra apei; mâinile se înalță parcă a rugă, creanga prinsă se scutură surprinsă, potolindu-se apoi, parcă recunoscându-l. Aici, în acest loc, mai mult ca oriunde Albert simțea și va
II. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365158_a_366487]
-
pe de o parte, mesajul intransigent al teologiei ortodoxe, inflexibil în materie de doctrină și practică religioasă, iar pe de alta, presiunea tot mai mare venită din partea celor ce doresc schimbări, chiar în forma aceasta a sincretismului oriental. g) Timpul, comprimat datorită programului „infernal” (clișeu diabolic, de-a dreptul), se decantează exclusiv în prezent. Omul postmodern își trăiește cu prisosință „clipa”; ar vrea să facă totul, dar nu face mai nimic. Timpul trece monoton; viața se scurge fără a realiza, practic
DESPRE MISIUNEA BISERICII IN POSTMODERNITATE P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364705_a_366034]