450 matches
-
calității vieții. Proliferarea informațiilor și creșterea nivelului de instruire a populației au favorizat, fără îndoială, „profesionalizarea activităților consumatorii”. Dar, pe de altă parte, observăm, dimpotrivă, o mulțime de fenomene sinonime cu excesul, cu pierderea controlului de sine: fashion victims, cumpărături compulsive, supraîndatorarea familiilor, dependența de jocurile video, ciberdependența, toxicomaniile, practicile adictive de tot felul, anarhia comportamentelor alimentare, bulimia și obezitatea. Se anunță așadar în egală măsură un individualism dezlănțuit și haotic și un consumator „expert” capabil să-și poarte de grijă
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
de scopurile comune și care, dispunând doar de propriile forțe, se vădește adesea a fi incapabil să reziste solicitărilor din afară, ca și impulsurilor din interior. Suntem astfel martorii unui întreg ansamblu de comportamente destructurate, ai unor consumuri patologice și compulsive. Tendința de eliberare a propriei ființe de sub domnia regulilor însoțește pretutindeni cultura liberei dispoziții a indivizilor, lăsați pradă vertijului de a fi ei înșiși în supermagazinul contemporan al modurilor de viață. Pe măsură ce principiul deplinei posesii a direcției vieții personale se
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
figură mitologică emblematică. Conform unei prime teze, societăților consumeriste le corespunde un sistem de stimulări nesfârșite a nevoilor, sistem care sporește cu atât mai mult decepția și frustrarea, cu cât sunt mai răsunătoare invitațiile la fericirea aflată la îndemâna oricui. Febrilitate compulsivă, nemulțumire, proastă dispoziție: noua Arcadie provoacă o insatisfacție de neînvins, originalitatea ei constând în a aduce mizeria subiectivă în lumea opulenței materiale. Societatea care exhibă cel mai mult sărbătoarea fericirii este cea mai lipsită de mijloace: principiul ei nu este
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
nivel relativ ridicat, adică în jurul a 16% din venitul disponibil 19? Ceea ce, între altele, i-a făcut pe unii economiști și responsabili politici să reclame nu un consum fără limite, ci insuficiența lui! Un tsunami al cheltuielilor adictive? Numărul cumpărătorilor compulsivi este evaluat la 4% din populație 20. În Franța există peste 23 de milioane de familii, dar numărul familiilor supraîndatorate care fac obiectul unei proceduri judiciare este de ordinul a 500.000. Oare nu în milioane ar trebui ele să
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
mai exista un altul”, ea dorea să „profite” de acesta la maxim. Deși Alain are 16 ani, el este tot bebelușul ei! Ea îi cere să o sune în fiecare zi la ore stabilite înainte și are o nevoie aproape compulsivă de a-l simți pe Alain lângă ea, cu nostalgia bebelușului care a fost cândva. În timpul primelor consultații nu s-a înregistrat decât o evoluție minoră, Alain se plânge de singurătate și-și explică problemele relaționale prin existența unei dismorfofobii
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
capacitatea de a găsi soluții la propriile probleme, redresează punctul de vedere medical convențional cum că profesioniștii dețin toate răspunsurile. Tendința profesionistului de a da sfaturi, a prescrie, evalua, diagnostica, interpreta și analiza, deși este uneori adecvată, nu trebuie îndeplinită compulsiv în maniera „doctorul știe cel mai bine”. Așa cum Heron (1998aă spune în mod elocvent: Diagnosticarea, etichetarea, interpretarea, analiza, evaluareaun fel de înțepare și sondare intelectuală a clientuluieste unealta preferată a celui care ajută pentru a face ca stresul negativ al
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
sunt mecanisme inconștiente și dinamice care rezultă din experiențe traumatice timpurii reprimate (de ex. o suferință blocată, abuz sexual, etc.Ă, care presează rezolvarea. Reprimarea naturală poate fi augmentată de dezvoltarea așa-numitelor strategii de coping sub formă de comportamente compulsive și adictive (de ex. mâncatul, alcoolul, drogurile, fumatulă, care pot duce la probleme majore de sănătate fizică și mentală și care au fost discutate anterior. Boala poate rezulta ca urmare a procesului de conversie isterică sau a somatizării, adică atunci când
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
din trecut este critică. Subliniem utilizarea resurselor interne ale pacientului și ajutarea pacientului pentru a învăța să direcționeze acele resurse pentru descoperirea, corectarea, reorganizarea și integrarea minte/corp. (p.19Ă. DegunMather (2003Ă descrie tratamentul unei femei diagnosticate cu tulburare alimentară compulsivă și un istoric de mâncat în exces și perioade de înfometare în perioada de adolescență și cea de adult. Terapia stărilor eului în hipnoză a ajutat-o să înțeleagă cauza mâncatului compulsiv. Aceasta a fost urmată de utilizarea unui pod
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
descrie tratamentul unei femei diagnosticate cu tulburare alimentară compulsivă și un istoric de mâncat în exces și perioade de înfometare în perioada de adolescență și cea de adult. Terapia stărilor eului în hipnoză a ajutat-o să înțeleagă cauza mâncatului compulsiv. Aceasta a fost urmată de utilizarea unui pod afectiv care i-a permis să acceseze o altă parte copil a sinelui care era legată de înfometare și abandon, și care dorea să rămână „solidă, dar nu grasă”. Prin accesarea stărilor
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
distorsionare a funcției sexuale. Înlocuirea nu este dificil de înțeles: eliberarea pur somatică a orgasmului distrage atenția de la durerea stresului îngropat, dar fără reducerea sau descărcarea acelui stresde aici nevoia unui alt orgasm cât de curând. Rezultatul este o utilizare compulsivă, repetitivă a eliberării sexuale ca și comportament maladaptativ. Corolarul, bineînțeles este că nivelul de tensiune sexuală și excitație pot crește în mod artifical datorită înlocuirii sentimentelor reprimate cu funcția sexuală, astfel că persoana cere și obține descărcarea sexuală într-un
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
reprimate cu funcția sexuală, astfel că persoana cere și obține descărcarea sexuală într-un grad care nu are nici o legătură cu nevoile fizice reale, ci este un martor al nevoilor personale întrerupte și al distresului care le înconjoară. Comportamentul sexual compulsiv în sine poate fi o maladpatare simbolică: persoana acționează orbește în cadrul aspectelor emoționale prezente nerezolvate din trecut. Astfel violatorul fizic sau emoțional acționează orbește împotriva unui șir de femei, ca urmare a furiei reprimate împotriva mamei sale și a frustrării
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
Carnes, 1991, p. 35Ă și pentru că au idei distorsionate despre sex adesea le lipsește informația legat de sexualitatea sănătoasă. Hipnoterapia pentru dependenții de sex se poate adresa unora dintre aspectele care se leagă de rolul stresului în menținerea comportamentului sexual compulsiv. Strategiile pot include întărirea eului, hipnoanaliza și învățarea auto-hipnozei. Hipnoza poate fi de asemenea integrată în consilierea de cuplu și terapia de grup. În tratamentul dependenților de sex piatra de temelie este rușinea și aceasta este cel mai bine abordată
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
dimensiunile patului și se tot întinde, se revarsă: epuizare a forțelor, supunere față de capriciile celuilalt, cheltuieli extravagante, demobilizare socială, cheltuire nesocotită a averii, șubrezire a sănătății... Starea fiziologică și psihică a individului străpuns de săgețile lui Cupidon ține de patologic: compulsiv, masochist, furios, sadic, gelos, solipsist, repetitiv, alienat, chinuit de remușcări, neliniștit, umblând ca un mort viu, nemaiaparținându-și, cu mâinile și picioarele comandate de bunul-plac al celuilalt, aflat și el în aceeași tristă stare psihică și mentală. Nu e deloc
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
umană își trage sevele, în primul rând, din „domeniul intrapsihic” (unde își are fixate rădăcinile), și mai puțin din interacțiunile cu ambianța socială și cea naturală. Analizând multirateral societatea capitalistă, E. Fromm apreciază că aceasta este alcătuită din indivizi dezechilibrați, compulsivi, iraționali, nevritici și psihotici; ea ar reprezenta, cu alte cuvinte, o societate „bolnavă”, alcătuită din indivizi bolnavi care nu vor pșutea depăși alienarea pe care o simt, decât prin „dragoste”. Fromm pledează, așadar, pentru obținerea unei ameliorări a vieții sociale
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
pentru obținerea unor noi „libertăți”, pentru perfecționarea continuă a vieții). Numeroși alți autori, români și străini, relevă și ei o serie de „lipsuri” sau „exagerări” ale doctrinei psihanalitice. Astfel, J.C. Brown critică iraționalismul doctrinei despre „inconștient”, tezele despre determinismul inconștient „compulsiv”, înțeles ca o zonă dinamică în care fenomenele de conflict și frustrație se produc cu necesitate, determinând „soluții de compromis”. De asemeni, critică orientarea „biologizantă” și „individualistă” a freudismului, care constă în izolarea persoanei de mediul social și conceperea comportamentului
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
psihică (adică compensația prin organul însuși, prinr-un alt organ, sau compensația prin structura psihică etc.). Așa cu remarcă N.K. Welles: Pavlov i Freud, 1959, Moskva - traducere din limba engleză. În acest sens, H.K. Welles arată că la Fromm motivația este „compulsivă” și nu „reactivă” (op. cit.). „Problematica omului”, 1966, Editura politică, București. Vezi, Schița unui sistem de psihologie, în „Revista de psihologie”, nr. 4, 1964, p. 275-278. The social psychology, London, Penguin bookss, 1967. Or, așa cum observă G.W. Allport, S. Freud
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
facts or feelings? To what kind of arguments are we more sensitive: to the rațional or the emoțional ones? Do we choose only products we practically need or those which satisfy some of our psychologically needs? How do we explain „compulsive buying” or „shopping addiction”? Which are the factors influencing our buying decision? The decision process involved în the acquisition of a product/ service represent one of the important and tradițional fields of studying the consumer behavior, that’s why it
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
pe sentimente? La ce tip de argumente suntem mai sensibili: la cele raționale sau la cele emoționale? Alegem doar bunuri de care chiar avem nevoie practică sau și cele care ne satisfac anumite nevoi de ordin psihologic? Cum explicăm „cumpărarea compulsivă” („compulsive buying”A sau „dependența de cumpărături” („shopping addiction”A? Care sunt factorii care ne influențează deciza de cumpărare? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care vom încerca să oferim răspunsuri pornind de la literatura de specialitate, si anume psihologia
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
sentimente? La ce tip de argumente suntem mai sensibili: la cele raționale sau la cele emoționale? Alegem doar bunuri de care chiar avem nevoie practică sau și cele care ne satisfac anumite nevoi de ordin psihologic? Cum explicăm „cumpărarea compulsivă” („compulsive buying”A sau „dependența de cumpărături” („shopping addiction”A? Care sunt factorii care ne influențează deciza de cumpărare? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care vom încerca să oferim răspunsuri pornind de la literatura de specialitate, si anume psihologia economică
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
are originea în stilul nevrotic practicat de lideri sau de întreaga echipă de conducere. Asemenea stiluri nevrotice se difuzează în întreaga organizație, generând organizații nevrotice. Sunt evidențiate astfel în continuare următoarele stiluri nevrotice ale liderilor și organizațiilor: paranoid/suspicios, obsesiv-perfecționist/compulsiv, isteric/dramatic, depresiv și schizoid/detașat. Mirela Agavriloaei,Cristina Chirilă, Simona Daia (Anghelă, Radu Predoiu Nicolas Gueguen INCLUDEPICTURE "http://www.polirom.ro/cărți/psihologia consumatorului.jpg" \* MERGEFORMATINET Psihologia Consumatorului Factori care ne influențează comportamentul de consum Editură Polirom Iași,2006 ,256
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
și relații instabile, precum și comportamente impulsive. Persoanele afectate de această tulburare nu pot suporta singurătatea, viața lor caracterizându-se printr-un șir lung de relații instabile și intense. În plus, acești indivizi apelează frecvent la comportamente de risc ca alimentarea compulsivă, sexul neprotejat, consumul de alcool și droguri, condusul cu viteză etc. De multe ori se înregistrează tentative de suicid sau automutilare. La nivel afectiv, trăirile curente sunt cele de gol sufletesc și furie intensă, aceste persoane fiind și foarte labile
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
constituie un tratament eficient pentru persoanele care doresc să renunțe la fumat. Tulburările alimentare Tulburările alimentare presupun adoptarea unor comportamente alimentare sau metode de dietă deviante. Printre acestea se numără înfometarea intenționată sau ingestia unor cantități exagerate de alimente (alimentarea compulsivă). Persoanele afectate de aceste tulburări se gândesc excesiv la mâncare, greutate, aspect corporal sau alimente; ele pot fi atât normoponderale, cât și suprasau subponderale. Întrucât tulburările alimentare pot duce la probleme medicale severe, este indicat ca pacienții afectați de aceste
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
tulburările alimentare pot duce la probleme medicale severe, este indicat ca pacienții afectați de aceste tulburări să consulte un medic sau un specialist în sănătate mentală specializat pe astfel de probleme. Tulburările alimentare abordate în continuare sunt: tulburarea de alimentare compulsivă bulimia nervoasă obezitatea. Tulburarea de alimentare compulsivă (Binge eating disorder) Mulți oameni simt uneori că mănâncă mai mult decât ar trebui. În tulburarea de alimentare compulsivă, persoana afectată ingerează frecvent cantități excesive de alimente. Un astfel de episod compulsiv este
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
severe, este indicat ca pacienții afectați de aceste tulburări să consulte un medic sau un specialist în sănătate mentală specializat pe astfel de probleme. Tulburările alimentare abordate în continuare sunt: tulburarea de alimentare compulsivă bulimia nervoasă obezitatea. Tulburarea de alimentare compulsivă (Binge eating disorder) Mulți oameni simt uneori că mănâncă mai mult decât ar trebui. În tulburarea de alimentare compulsivă, persoana afectată ingerează frecvent cantități excesive de alimente. Un astfel de episod compulsiv este dublat de sentimentul pierderii controlului asupra propriei
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
specializat pe astfel de probleme. Tulburările alimentare abordate în continuare sunt: tulburarea de alimentare compulsivă bulimia nervoasă obezitatea. Tulburarea de alimentare compulsivă (Binge eating disorder) Mulți oameni simt uneori că mănâncă mai mult decât ar trebui. În tulburarea de alimentare compulsivă, persoana afectată ingerează frecvent cantități excesive de alimente. Un astfel de episod compulsiv este dublat de sentimentul pierderii controlului asupra propriei alimentații; ulterior episodului, deseori persoana trăiește sentimente de rușine, dezgust, deprimare sau culpă. Datele de până în prezent arată că
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]