833 matches
-
a imprima coerență și unitate volumului, cât și pentru posibilitatea de a identifica noi teme și conexiuni ideatice, care ar putea inspira proiecte de cercetare viitoare. Cele trei axe tematice identificate sunt: emanciparea femeii și egalitatea de gen în România comunistă - distorsiuni și efecte perverse; căsătoria, familia și politica demografică represivă a regimului Ceaușescu; identitatea discursiv-narativă a femeii între comunism și postcomunism: presa scrisă, istoria orală și imaginarul social. Prima axă tematică, referitoare la egalitatea de gen și emanciparea femeii în
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
este considerată înapoiată. Dar nu puteți avea o revoluție fără femei. Femeia este totul. Bărbatul face ceea ce aceasta gândește și îi sugerează. Dacă știți să câștigați prețuirea femeilor, atunci jumătate din munca voastră este înfăptuită"1, afirma eroina romanului Dragoste comunistă (Red Love), scris de militanta feministă Alexandra Kollontai, sintetizând cel mai bine, în opinia noastră, faptul că feminismul a fost puternic influențat de revoluții, inclusiv Revoluția americană și cea franceză din secolul al XVIII-lea. În privința legăturii dintre feminism și
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
Femeia a fost reprezentată în perioada interbelică în cadrul discursului ideologic al partidelor comuniste într-o manieră pasivă, doar ca subiect al opresiunii capitaliste și nu ca un participant activ la transformarea societății 38. În acord cu sarcinile trasate de către Internaționala Comunistă, Partidul Comunist din România a fondat mai multe organizații feministe, care nu s-au dovedit însă viabile, astfel încât mai târziu nici istoricii partidului nu au găsit nimic relevant în activitatea lor39. 3. Condiția femeii în România comunistă și modelul activistei
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
la Zürich. Ea își exprimase deja apartenența la mișcarea comunistă (participase la manifestația din 13 decembrie 1918, la București, și la crearea Internaționalei a treia de către Lenin în 1919). După căsătorie, a fost prezentă la afilierea Partidului Socialist la Internaționala comunistă, actul de naștere al Partidului Comunist din România 42. Când a devenit ilegal, sarcina organizării publicării presei specifice i-a revenit 43. Probabil că ea a reușit să se impună în România interbelică tocmai pentru că era femeie, fiind neobișnuit ca
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
era necesară, iar în plan intern concurența ei nu mai părea așa de serioasă ca cea a lui Pătrășcanu. Să fi fost salvată tocmai de faptul că era femeie? Dincolo de faptul că Ana Pauker a avut o carieră exemplară de comunistă, ea a integrat și ceva din feminismul sovietic. Căsătoria ei cu Marcel Pauker a fost relativ liberă, după ce a avut doi copii cu el, a mai făcut un al treilea la Paris, cu un tovarăș din Franța 51. I se
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
unul rău. Invocarea exemplului din trecut al Anei Pauker nici nu a fost necesară. Refularea colectivă permitea ca impresia lăsată de această femeie să poată fi asociată imaginii unei alte persoane de sex feminin, în prezent. Amintirea vagă a unei comuniste însetată de putere și vândută Moscovei, deci "rea", a permis, într-un context patriarhal, ca mai retrasa Elena Ceaușescu să-i ia locul. Faptul că ultima era percepută ca o impostoare a facilitat, probabil, această atribuire, ca și cum i se găsea
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
socio-umane, Editura Academiei Române, București, 1996, pp. 77-87. Mureșan, Cornelia, "Impact of Induced Abortion on Fertility in Romania", în European Journal of Population/Revue Européeenne deDémographie, nr. 4, 2008, pp. 425-446. Pălășan, Corina, " Caracterul profund restrictiv al politicii nataliste în România comunistă, 1966-1989", în R. Ivan (ed.), Transformarea socialistă. Politici ale regimului comunist între ideologie și administrație, Polirom, Iași, 2009, pp. 148- 171; p. 153. Soare, Florin S., "Reglementarea accesului la avort și contracepția modernă în România comunistă, 1945-1989", în C. Doboș
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
politicii nataliste în România comunistă, 1966-1989", în R. Ivan (ed.), Transformarea socialistă. Politici ale regimului comunist între ideologie și administrație, Polirom, Iași, 2009, pp. 148- 171; p. 153. Soare, Florin S., "Reglementarea accesului la avort și contracepția modernă în România comunistă, 1945-1989", în C. Doboș (coord.), Politica pronatalistă a regimului Ceaușescu, vol. I: O perspectivă comparativă, Polirom, Iași, 2010, pp. 112-183. Partea a III-a IDENTITATEA DISCURSIV-NARATIVĂ A FEMEII ÎNTRE COMUNISM ȘI POSTCOMUNISM: PRESA SCRISĂ, ISTORIA ORALĂ ȘI IMAGINARUL SOCIAL Fabricând
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
sunt orientate spre dezvoltarea familiei și creșterea demografică, ci doar pe asigurarea unui nivel minim de supraviețuire. La noi, conviețuiește în mod aproape paradoxal discursul în favoarea maternității cu precaritatea drepturilor și a serviciilor de susținere a acesteia. Spre deosebire de perioada anterioară (comunistă), când câștigurile în privința drepturilor sociale s-au făcut sacrificându-se libertățile civile și politice, în postcomunism, victoriile obținute în zona libertăților civile și politice s-au realizat cu prețul sacrificării drepturilor sociale și a accentuării alarmante a inegalităților și a
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
octombrie 1966 de aplicare a Decretului nr. 770/1966 pentru reglementarea întreruperii cursului sarcinii", AMS, Fond Cabinetul 1, dosar 88/1966, nenumerotat. Pentru cotextul emiterii acestor instrucțiuni vezi Florin S. Soare, "Reglementarea accesului la avort și contracepția modernă în România comunistă, 1945-1989", în C. Doboș (coord.), op. cit., pp. 134-136. 31 "Instrucțiunile nr. 819/ 1966...", doc. cit., art. 15. 32 Ibidem, art. 16. 33 "Informare privind dinamica și tendințele natalității în RSR, iulie 1973", doc. cit., f. 52. 34 Ibidem, f. 53
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
32 Ibidem, art. 16. 33 "Informare privind dinamica și tendințele natalității în RSR, iulie 1973", doc. cit., f. 52. 34 Ibidem, f. 53. 35 Ibidem. 36 Ibidem, f. 52. 37 Corina Pălășan, " Caracterul profund restrictiv al politicii nataliste în România comunistă, 1966-1989", în R. Ivan (ed.), Transformarea socialistă. Politici ale regimului comunist între ideologie și administrație, Polirom, Iași, 2009, pp. 148-171, p. 153. 38 "Instrucțiuni nr. 27 din 17. I. 1974 de aplicare a Decretului nr. 770/1966 pentru reglementarea întreruperii
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
simplu autoanaliza pot face asta. Cultura și civilizația românească au avut, până la începutul secolului XX, la bază, teorii religioase, umaniste și beletristice bine fondate, înrădăcinate într-o comuniune unitar armonioasă : Om Natură, Om - Dumnezeu. Credințele au fost viciate de către speculațiile comunisto bolșevice, mai întâi, apoi de către cele pragmato occidentale. Contrar unei păreri mai generale, conform căreia postmodernismul ne situează într-o epocă a relativismului generalizat, a dominației unui spirit de totală permisivitate de everything goes moral, autori precum Gilles Lipovetsky, Anthony
Arta de a fi părinte by Geanina Luminiţa Vatamanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1419]
-
și chiar dacă m-au susținut cât au putut, am căzut lovindu-mă ușor de spătarul scaunului. Această experiență a avut darul de a mi modifica m odul de a privi lucrurile. Participasem direct la o experiență pe care știința (cea comunistă ) nu o putea explica, un fe nomen care nu se învăța la școală. Și totuși era ceva pentru că mă convinsesem per son al. Erau două explicații plauzibile. 1) Datorită stării mai deosebite în care mă afl am, creierul era capabil
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
toți naziștii și simpatizanții lor cunoscuți, Marea Britanie a recunoscut pericolul pe care infiltrarea culturală îl reprezenta pentru viitoarele victime ale imperialismului german. Celălalt exemplu remarcabil de imperialism cultural al vremurilor noastre, anterior și supraviețuind coloanei a cincea național-socialiste, este Internaționala Comunistă. La apogeul său, ghidată de la Moscova, orienta și controla partidele comuniste din toate țările și era atentă ca politicile lor să fie compatibile cu politica externă a Uniunii Sovietice. În măsura în care partidele comuniste deveneau influente în diferite țări, impactul Uniunii Sovietice
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
nu ca pe un frate ce suferă, ci ca pe Însuși Dumnezeu”. Acesta este spiritul care trebuie să se regăsească În spital. Din nefericire nici În timpul său, nici mai apoi când trăirea creștină putea fi un delict de conștiință (perioada comunistă) - și nici chiar astăzi când libertatea de conștiință este garantată, acest spirit nu se regăsește În toată splendoarea lui de la Începuturi. „Lipsa unei educații creștine - spunea Paulescu a dus la atrofierea idealului creștin pe care l-a avut spitalul la
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
speciei sale. Nu este de mirare că de-a lungul istoriei familia ca instituție a fost de multe ori vexată și pusă În pericol de anumite doctrine și ideologii, mai ales acelea care-și propuneau crearea omului nou: fascistă, nazistă, comunistă etc. Mijloacele cele mai uzitate au fost agresiunea materială și În egală măsură subminarea morală prin tot felul de abordări de care nici societatea de astăzi nu este străină. Opus acestei atitudini aș vrea să subliniez faptul că religia, Îndeosebi
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
al lui Deng Xiaoping "Nu contează dacă pisica este albă sau neagră, important este să prindă șoareci". Potrivit autorilor, acest aforism a fost interpretat greșit. În viziunea lui Deng, problema nu era dacă varianta capitalistă lucrează mai bine decât cea comunistă; problema reală era ce variantă merge mai bine, astfel încât țara să își valorifice potențialul. Prin urmare, întrebarea dacă China este o țară comunistă îmbrăcată într-o haină capitalistă sau invers este greșită: "Cu siguranță China nu este o țară care
by Paul Dobrescu [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
postcomuniste În decembrie 1989, dintro pluralitate de motive și într-o conjunctură internațională specială, românii au răsturnat de la putere Partidul Comunist, punând capăt nu doar unui sistem politic autoritar, ci și istoriei unei forme de organizare socială și economică - cea comunistă. În ciuda faptului că, fiind transmisă în direct de televiziunile internaționale tocmai în timpul sărbătorilor de Crăciun, revoluția română din 1989 s-a bucurat de o atenție specială din partea opiniei publice mondiale, ea nu a fost, cronologic vorbind, decât unul dintre ultimele
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
dacă lumea occidentală nu adopta o definiție a propriei identități în termeni atât de flexibili, dar esențiali, încât să-i poată pune laolaltă pe cei 15 (ei înșiși un amalgam destul de colorat economic, social, cultural și istoric) cu Europa fostă comunistă, cu țările baltice, cu Balcanii cei periculoși de altădată și, în perspectivă, cu țări și societăți precum Georgia, Armenia sau Azerbaidjan în Caucaz. Gândirea în termeni de „civilizație” a propriei identități de către lumea occidentală, pusă de Huntington într-o opoziție
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
întregime nici unii dintre aceștia, absorb și controlează o parte importantă a resurselor de orice natură ale societății. Toate aceste schimbări au făcut ca România primei jumătăți a primului deceniu al mileniului III să fie o societate net diferită de cea comunistă pe care a părăsit-o în 1989. Diferențele sunt atât de mari, încât, așa cum am văzut, România nu mai este considerată de mult (și de mulți) drept un adversar al lumii occidentale, ci dimpotrivă, un prieten sau chiar un membru
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
în Vest, iar reformele pe care le-au introdus s-au realizat cu mai multă brutalitate ca până atunci. Proiectul comunist românesc are aceleași elemente structurale și proiecte ca și tranzițiile care l-au precedat. O nouă tranziție politică, cea comunistă, se declanșează în 1947, urmată, începând din 1948, de o tranziție socială și economică. Impusă prin dominația politică și militară sovietică, revoluția comunistă a inaugurat dictatura Partidului Comunist, a reorientat - în relațiile internaționale - statul român dinspre Vest spre Est și
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
elimină conflictele sociale, ci pentru că are capacitatea să le recunoască și să limiteze efectele negative ale desfășurării lor. Restructurarea socială a făcut ca prosperitatea să fie distribuită în România de-a lungul unei scale sociale mult mai complicate decât cea comunistă și, inclusiv, cele anterioare comunismului. Ca orice societate din istorie, și cea postcomunistă distribuie bunuri, servicii, prestigiu și putere, în mod inegal. Și, ca în orice societate, și în cea românească postcomunistă apar conflicte sociale solid întemeiate pe inegalitățile de
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
În realitate, nu este nimic rău în „mentalitățile” populației, ci avem de a face cu procesul normal de adaptare a comportamentului populației la „structurile cotidianului” rămase perene. Căci, pentru un salariat care a trecut prin cele două revoluții contradictorii - cea comunistă din 1947 și cea anticomunistă din 1989 -, viața cotidiană s-a modificat destul de puțin. Noi am discutat aici despre modificări ale sistemelor de distribuție, despre funcțiile diferite ale piețelor, despre relațiile dintre componentele economiei. Toate aceste lucruri, importante în societate
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
simplul motiv că erau construite cu ignorarea cvasitotală a caracteristicilor pieței, atât internă, cât și externă. Simbolul absolut al acestui tip de „investiție” o reprezintă ferma „Southfork” de la Slobozia! Pe la sfârșitul anilor ’70, în perioada de maximă deschidere a României comuniste către occident, televiziunea publică a difuzat un serial american de succes - Dallas - care, în sute de episoade, povestea viața aventuroasă a unei familii de capitaliști texani. Serialul a avut un succces de public cu totul excepțional și o bună parte
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
a „exportat” clasa politică conducătoare a postcomunismului (Buttiglione, 1997) în perioada de dinainte și de după instalarea dictaturii militare. Față de toate aceste țări, România a avut o trăsătură care a reprezentat un avantaj și, totodată, un dezavantaj competitiv: a rămas esențial comunistă - atât de comunistă, încât deseori a fost caracterizată ca un soi de „stalinism târziu” (Tismăneanu, 1992). Ca urmare, România nu a dezvoltat un sector economic capitalist în interiorul economiei socialiste, în ciuda absorbției masive de capital străin în anii ’70 și, mai
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]