5,493 matches
-
origine maghiară. Chris a văzut lumina zilei în Canada, tatăl său fiind sloven și mama de sorginte germanică. Mary este născută tot în Canada, din părinți plecați, cândva, din perimetrul românesc. Lista este lungă. De câte ori pășesc pragul acelui habitat al comuniunii etnice, parcă mă simt între prieteni, chiar dacă sunt oltean de lângă Jiu. Vibrația sufletească este aceeași. Emoția pulsează intens în acea oază a bunei înțelegeri, coordonată cu mult tact și pricepere de managerul firmei. Omul sfințește locul, spunea o veche vorbă
Opriți măcelul. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_228]
-
ar fi posibilă. La o anume vîrstă începi să-ți dai seama cît ești de singur în lume ca om sau ca individ. În realitate nu există rude, nici prieteni cu care să poți fi într-o adevărată și desăvîrșită comuniune sufletească. Trebuie să înțelegi că menirea omului (de altfel, cred că a oricărei ființe vii) este să ducă singur o viață în fond solitara... Însemnările pe care le voi face aici aș dori să fie o încercare de pătrundere în
Jurnalul lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17893_a_19218]
-
lumină din pielea zăpezii/ mă las absorbita/ teamă de a fi efemer/ își scurge cenușă lin/ printre degete// drumul pe care alunec/ e sigur/ chiar dacă orbit de pacea/ din jur// oboseală inimii/ ea însăși zăpadă" (Lumină de iarnă). Din această comuniune cu fenomenologia naturii rezultă, firește, o comunicare a regnurilor. Nu o "democratizare" a lor, cum se întîmplă sub regimul fanteziei laice, în suprarealism, bunăoară, unde asociațiile se îmbulzesc în actul electoral al imaginilor (voturi practic nesfîrșite pentru o listă practic
Tigara care arde cum o candelă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17946_a_19271]
-
prin însăși diversitatea inventarului sau, un larg cîmp de tentații, căruia orice organizator îi poate rezista cu greu. Prima dintre ele ar fi aceea de a selecta lucrările în funcție de ideea preexistenta a unei sincronii între cele două școli, a unei comuniuni de viziune, de temperament artistic și, eventual, de comportament stilistic. Cea de-a doua ar putea fi așezată la extremă cealaltă: a diferențierii nete, a unei evoluții specifice în contexte socio-politice, economice, culturale, morale și chiar climatico-peisagistice ireductibile. Cea de-
Confruntări româno-belgiene by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18073_a_19398]
-
acest amărît, încărcat de porniri resentimentare, nu e atras poate de discursul lucid, refractar demagogiei populiste, discurs pe care-l promovează Ana Blandiana. Am avut însă prilejul să constat, ca martor ocular, că s-a închegat și o altfel de comuniune, în proporții de masă. Am urmărit-o de curînd, în noiembrie 1998, la sediul din Piață Amzei al Alianței Civice, înconjurată de numeroși aderenți, oameni sărmani, loviți de necazuri, avizi să li se asculte pasul, convinși că numai aici pot
Ana Blandiana - o schită de portret by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/18087_a_19412]
-
dezastru pentru divinitate, infernal vieții materiale, ar fi concepția poetului, iubirea este o istorie. „Femeii îi datorăm mai mult dramatic. În viziunea poetului, viața binecuvântare divină, ce înnobilează pentru înțelegerea lumii, decât spiritual intensă ar fi salvarea pentru viața, în comuniune cu femeia. Aceasta savanților”, precizează scriitorul, o m e n i r e . A s e m e n e a reflectând asupra rolului Ei în g â n d i r e p o e t i c ă
George Baciu - Purtător de tainice „Gânduri de la marginea lumii”. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Daniel Dejanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_88]
-
genunchii striviți/ este formată dintr-o singură propoziție simțirii, exprimate prin versuri libere, de de tăcerea pietrelor/ cu care alungăm dezvoltată în patru rânduri, dar eliptică o muzicalitate deosebită. Limba română cuvintele/ mucegăite pe buze” (p.56) . de predicat. Sugerează comuniunea cea curată, vie, se află la ea acasă și Poetul domnișan și-a luat ca model pe „faptelor” cu „istoria” în căutarea legile ei dezvoltă cugetarea prin Lucian Blaga, care spunea că poetul „drumului” prezent. În strofa b. întâlnim procedee
George Baciu - Purtător de tainice „Gânduri de la marginea lumii”. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Daniel Dejanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_88]
-
întreg viu care cuprinde toată poezia scrisă de-a lungul vremurilor”. În Funcția criticii, consideră literaturile drept întreguri organice, sisteme. „O moștenire comună și o cauză comună îi unesc pe artiști. Între adevărații artiști ai tuturor timpurilor există, cred, o comuniune incon- știentă”. Dar pasiunea pentru înglobarea trecutului nu este o pedanterie, ci o posibilitate de acțiune, fiindcă „O literatură se deosebește de viața omului prin faptul că se poate întoarce asupra propriului trecut și dezvolta o posibilitate căreia nu i
Eseistica lui T.S. Eliot – un pariu al literaturii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/2459_a_3784]
-
de asemenea ne gândim, în aceste zile, la mulțimea copiilor fraților noștri români din diaspora. Deci, adresăm un cuvânt părintesc și tuturor românilor din afara granițelor României, dorindu-le ajutorul lui Dumnezeu în păstrarea identității creștine și românești și în intensificarea comuniunii românilor de pretutindeni. Tuturor vă dorim sănătate și mântuire, pace și bucurie și mult ajutor de la Dumnezeu în toată lucrarea cea bună, iar cu prilejul Anului Nou dorim tuturor românilor ajutor de la Dumnezeu în anul nou 2012 în care intrăm
Mesajul Patriarhului României cu prilejul Crăciunului şi a Anului Nou () [Corola-journal/Journalistic/24095_a_25420]
-
pe care o provoacă: Caută locuri noi și oameni să le pătrundă adevărul, putința și neputința, cu care să se întreacă în virtuți ca un cavaler al evului de mijloc. Ulise degajă nostos-ul din orice loc căci adevărata cunoaștere, prin comuniunea esențială nu se poate realiza decît în acel loc păstrat în memorie ca esențial. Eroul este cuprins atunci de nostalgie. În Itaca îl așteaptă liniștea înțeleaptă de după cunoaștere, iatacul construit de el însuși, patul cioplit în trunchiul măslinului uriaș ca
Ulise ca prototip by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16730_a_18055]
-
experimentare modernă a unei forme naturale de muncă în echipă, s-au resimțit puternic, și se vor resimți încă multă vreme, în dinamica artei românești, în general, și în sculptură, în particular. Dar dincolo de consecințele directe pe care tabăra, această comuniune și acțiune artistică în spațiul natural - singurul deschis și liber înlăuntrul unui sistem închis și opresiv -, le-a avut asupra multor artiști, asupra carierei și creației lor, ea a jucat un rol important și într-un alt plan, mult mai
O dublă aniversare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16740_a_18065]
-
Poate că aceasta este realitatea dintr-o carte, cititor și autor deopotrivă par să nu mai poată țină cont de loc, de timp istoric, de determinări conctrete ci să se realizeze această realitate atemporala care este lectură unei cărți, prin comuniunea de la suflet la suflet, de la minte la minte, de la o rațiune la o altă rațiune, de la o realitate la o altă realitate, de la o înțelegere către o altaă înțelegere, producându-se acel mister, interioritatea ontologicală a ființei umane. Acesta poate
Puterea de a înțelege. In: Editura Destine Literare by Victorița Duțu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_230]
-
de sub tutela modelelor naționale și a ideologiilor adiacente, îi ajută să descopere o etică a libertății împotriva dictaturii pasiunilor parohiale". Altfel spus, neodisidenții în cauză privesc dincolo de orizontul incert al unirii imediate cu România, spre o Europă unită, spre o "comuniune transfrontalieră", aptă a răspunde, pe de o parte, idealului libertății prin respectarea normelor democrației, iar pe de alta criteriului asigurării coexistenței diferențelor. Ce rost ar avea să înlocuim un naționalism cu altul? Ce rost ar avea să perpetuăm lanțul vrajbei
Revolta împotriva maselor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16749_a_18074]
-
1946, a fost execuția ansamblului operelor pentru orgă de Johann Sebastian Bach la Roma, în cadrul liturghiei catolice. Inițiatorii acelui proiect, pe cât de original atât de îndrăzneț în semnificațiile lui ascunse, știau prea bine că acea muzică s-a născut din comuniunea lăuntrică a autorului ei cu confesiunea protestantă. A fost o revelație și o demonstrare inalienabilă a caracterului universal al misticii creștine. Clară, în același sens, este și iradierea simbolurilor credinței exprimate de Bach în operele sacre unde conceptul muzical este
BACH - 2000 by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/16954_a_18279]
-
și soprana Ioana Bentoiu, solista serii de muzică. Pe de altă parte, la Palatul Cantacuzino, câteva seri de muzică, de artă, au pus în evidență importanța momentului; am reținut sensul comemorării pe care artiștii de azi o oficiază în zona comuniunii familiare cu marea muzică. Așa s-au petrecut lucrurile în cazul momentului Bach-Enescu, susținut de violoncelistul Marin Cazacu. A fost un veritabil act de credință în marile adevăruri ale muzicii. I-au stat alături pianista Steluța Radu și tânărul violoncelist
Marile spirite se întâlnesc cu George Enescu by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17061_a_18386]
-
și manierismul de care a fost învinuită lirica "echinoxiștilor" au contribuit la "limpezirea apelor", cum ziceți, mizând pe substanța spirituală, pe un neomodernism, cu punctele de sprijin în Blaga și în ermetismul italian. Echinoxul a reprezentat, apoi, experiența noastră de comuniune culturală cu literații maghiari și germani, care traduceau din textele noastre și noi, la rându-ne, din ale lor. A fost o revistă trilingvă, unde ne cunoșteam și ne recunoșteam identitatea, îmbogățindu-ne reciproc. Iriny Kiss Ferencz, Bernd Kolf, Ion
Adrian Popescu - Echinox n-a fost o anticameră ci chiar salonul literar al generației '70 () [Corola-journal/Journalistic/17093_a_18418]
-
contradicțiilor". Astfel că nu tehnica se impune pe primul plan, ci vitalitatea (tehnica temerară fiind ea însăși o expresie a acesteia), o vitalitate pulsînd de forță asociativă, ca o resurecție plină de energie a unei viziuni de laudă universală, de comuniune cu cosmosul. Izbucnirea vitalității care nu mai e reprimată, ci favorizată e teoria degajată (căci a existat o teorie represivă a suprarealismului, cu alibiul ,,eliberării" interioarelor energii obscure, prin rețeta dicteului automat) capătă uneori forme marțiale, precum dovezi ale unei
Un postavangardist (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15692_a_17017]
-
Împărtășesc din preacuratul trup al Fiului ei”<footnote Ibidem, p. 145 footnote>. Toți sfinții sunt rudenii ale ei În chip Întreit. După un chip, pentru că au rudenia din același lut și din același suflet; după al doilea chip, pentru că au comuniune și părtășie cu ea prin trupul luat din ea; și după al treilea, pentru că prin sfințenia ce se Înfăptuiește În ei după Duh, fiecare are În sine prin ea pe Dumnezeu tuturor zămislit În sine, precum L-a avut și
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
lume, Maica Domnului nu s-a depărtat de ucenicii și de urmașii Domnului Hristos și nu se va depărta nici de noi, ci va fi și de acum Înainte rugătoare pentru noi toți, pentru ca și noi să avem parte de comuniunea sfinților În Împărăția lui Dumnezeu. 2. Născătoare de Dumnezeu Pentru ca Fiul lui Dumnezeu să poată coborî printre oameni, să vină În maximă apropiere de ei și să-și asume firea urmașilor lui Adam pentru a o Înnoi dinăuntru, El trebuia
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
strămoșească". Ov.S. Crohmălniceanu îl situează pe Pillat în capul listei la capitolul dedicat "poeziei chtonice", proclamîndu-l sămănătorist, Cornel Ungureanu percepe și el o empatie a bardului cu doctrina sămănătoristă, iar Cristian Livescu afirmă în consonanță: "Contemplația pillatiană prilejuiește tocmai această comuniune tainică cu Pămîntul-mamă, cu ființa telurică primordială, al cărei răsuflet dă farmec naturii". AL. Cistelecan își îngăduie a cîrti împotriva acestui "clișeu" ce pare a avea atributul evidenței: ""Legarea de glie" e, însă, la Pillat, un pact ideologic, nu și
O nouă imagine a lui Ion Pillat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16225_a_17550]
-
astfel a reflecta nu doar natura imaginarului pillatian, ci și ambiția hermeneutului său. Apa își descoperă o valență lirică în planul critic! Un exemplu mai potrivit i se pare lui Al. Cistelecan a fi oferit de Cîntecele stepei, în care comuniunea cu marea se complică prin ispita "sufletului feminin" acvatic de-a se prezenta ca "stihie masculină", ca un paroxism al virilității fruste, sălbatice: "Virilizarea atitudinii presupune cu necesitate feminizarea cosmosului, iar în această dialectică a atracției contrariilor apa se oferă
O nouă imagine a lui Ion Pillat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16225_a_17550]
-
altă parte, se ajunge la crearea (și la difuzarea a ceea ce devine aproape un mit modern) a unei lumi imaginare, un "spațiu virtual", cu obiecte "virtuale". Desprinderea de acest partener împreună cu care utilizatorul unui C petrece momente de aproape totală comuniune, într-o lume considerată ca "virtuală", se realizează din ce în ce mai greu. Persoana (de obicei copil, adolescent sau tânăr care devine "dependent" aproape ca de un drog) se închide în ea însăși împreună cu acel partener-robot. O lume creată șí prin refulări și
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
poți reda exact deruta existențială. Nu mă deosebesc cu nimic de lectorii mei și nu urmăresc deloc să-i am în puterea mea. Și eu sunt la fel de derutat ca și ei. Relația autor-lector mi se pare a fi una de comuniune. Vreau să împart cu lectorul sentimentul de derută - dar nu la modul direct și, dacă se poate, vreau s-o fac constructiv. Prin urmare le ofer deruta personajelor mele, care își caută o cale rezonabilă și încrezătoare pentru a-și
Graham Swift - Inteligențe în mișcare by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16399_a_17724]
-
Acum intervine însă ceva nou, o "complicație". Chloé se îndrăgostește de Lăură, pur și simplu, sub impulsiuni safice revelate târziu. La început sunt numai sugestii, aluzii, e stăruința lui Chloé de a vorbi despre "armonia dintre noi", mărturisirea dorinței "de comuniune totală cu mine, vrea să-i mângâi părul, mâinile, gleznele". Repede însă, dând curs firii ei, Chloé renunța la ambiguitate și dă pe fata ce simte și ce vrea, în patetice, dezlănțuite mesaje epistolare presărate peste tot în camera Laurei
Laura si Chloé by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16447_a_17772]
-
niciodată pentru a oglindi realitatea, ci dintr-o necesitate ironică de a visa(...)". Autorul, într-adevăr, în cursul celor 16 texte antologate, visează eficient, branșat la mari înaintași, cum ar fi Ionesco sau Beckett. Tragicomedii în fond ale comunicării și comuniunii, într-o realitate devastată de stereotipii și convenții abuzive ce nu vor zăbovi să-și probeze côté-ul aberant și absurd. Personajele suferă de frustrare, de unde și labilitatea lor psihică și de comportament între aparențele de jucători socializați și raționali și
Tragicomedii cu evazioniști by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16466_a_17791]