381 matches
-
în câmpul științific) jurnaliștii fac o entitate agresată (manipulata, mințita, derutata etc.) în primul rând de către politicieni (dar și de alți competitori pentru bunăvoință acestei pseudo-entități, în fapt fiind vorba de un concept intenționat "dezorganizator" al câmpului social) și ocrotita ("conștientizata", informată etc.) de către ei înșiși. Specialiști în comunicare, ei caută să iasă din postura dominată de simpli furnizori de vizibilitate ai ideilor și figurilor politice sau ai performanțelor organizaționale de tot felul, pentru a-și constitui o competență specifică din
by Răzvan Enache [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
îl îndeamnă pe eseist să afirme că poemele de maturitate ale lui Bacovia, departe de a evidenția o sleire a puterilor creatoare ale poetului, sunt produsul unei alte tehnici de lucru decât aceea caracteristică versurilor de tinerețe, o tehnică perfect conștientizată și deliberată. Interesant de notat este și faptul că, în opinia unui critic a cărui operă poetică distilează cele mai grele zațuri ale existenței, „Bacovia [...] nu e totuși un poet atât de depresiv, cum pare la prima vedere”. Traducător pe cât
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
origine veche și aptă de a ridica pretenții egale cu cele ale stăpânilor zilei. Ideea modernă de „origine”, ca și cea de „drept” au făcut, iată, explozie În anumite colectivități umane europene, o „mândrie” individuală și colectivă târziu descoperită și conștientizată, care a avut aceleași efecte ca cele ale unei revoluții. De altfel, atât fascismul italian, cât și nazismul german și legionarismul s-au etichetat și s-au prezentat ca revoluții, ca mișcări ce trebuiau să anunțe „ere noi” ale colectivităților
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
niciun nihilism complet, niciun „ultim om” nu se profilează la orizontul timpurilor hipermoderne. Dacă noul regim de piață n-are de ce să fie pus la stâlpul infamiei, n-avem nici de ce să-l înălțăm în slăvi. Contemporan cu un cumpărător conștientizat și „profesionalizat”, el este în egală măsură generator al unei nefaste infinități de comportamente excesive și deșănțate, al unei mulțimi de dezordini subiective și de eșecuri educative. Pe de o parte, societatea de hiperconsum exaltă sistemele de referință ale bunăstării
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
interviuri este "prietenia literară". De cine sunteți foarte apropiată, ce corespondențe și prietenii vă leagă cu alți scriitori? Se știe că de regulă prietenia între scriitori e rară și, de aceea, când există, este cu atât mai frumoasă. Invidiile, gelozia conștientizată sau nu strică multe relații care, într-o viață, să-i spune normală, ar fi evoluat ... normal. Am avut în timp așa-ziși prieteni care, la un succes al meu, au avut reacții total neprietenești. Am întâlnit însă și colegi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
acest act nu are o valoare etic. Dar dac prsesc o situație satisfctoare pentru una pe care o presupun mai dreapt, dar care prezint riscuri, valoarea moral a faptei e realizat. Deci, actul moral ar fi, dup Ralea, o form conștientizat și deliberat prin care, cu prețul unor privațiuni, suferințe ori renunțri, (refuzând agrementul prezent, refularea plcerii de moment, rezistența la comoditatea sufleteasc în schimbul unei perspective ce pare mai dreapt se atinge pragul nobleței umane. Etica arat c valorile care reprezint
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
să fii simultan un bun cunoscător atât al operei, cât și al criticii sau istoriei literare corespunzătoare subiectului. E greu, dar e obligatoriu pentru o competență ireproșabilă, căci altfel riști să cazi în anumite capcane, mai mult sau mai puțin conștientizate ca risc. Adevărații și profunzii cunoscători ai operei lui Liviu Rebreanu și, deopotrivă, ai rebrenologiei nu sunt astăzi prea mulți. Nu poți să fii bun specialist al unuia dintre cele două domenii fără să fii și al celuilalt. E lege
Capcanele rebrenologiei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9005_a_10330]
-
valori ce merită a fi cultivate în orice context și oricând în învățământ. Trebuie trase consecințe din adevărul că libertățile individuale ale lumii moderne includ răspunderea, că numai împreună libertatea și solidaritatea pot genera o comunitate rațională. De asemenea, trebuie conștientizat faptul că un regim bazat pe libertăți cere continuu, din partea fiecăruia, pentru a-și împlini aspirațiile, inițiativă, concentrare, efort, competență competitivă. Educația trebuie restabilită în învățământ, după ce ea însăși a fost trecută în forme moderne. Formarea capacităților - capacitatea de a
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
Nu este necesar ca regulile, schemele și modelele mentale să fie explicite, de multe ori agenții nefiind conștienți de existența lor. De asemenea, nu este necesar ca atitudinea lor în raport cu ceilalți agenți sau cu mediul să fie rațională, logică sau conștientizată. Se observă că aceste aspecte caracterizează comportamentul uman în aproape toate sistemele sociale. Agenții unui sistem adaptiv complex pot să împărtășească același model mental sau să aibă, fiecare dintre ei, propriul său model. De asemenea, agenții pot să-și modifice
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
extracorporalizare temporară se referă atât la subiecți ce au parcurs o experiență de moarte clinică din care și-au revenit, dar și la subiecți care, rămânând conștienți în timpul agoniei, au relatat celor din jur experiențele prin care treceau.</footnote>, este conștientizată ca trecerea printr’un tunel (grotă, fântână, tub, gol, vale etc.) , de regulă pe măsura/dimensiunea “subiectului” ce-l parcurge . Acest tunel este perceput ca întunecat , fapt firesc, întrucât încetează percepția de la senzorii corpului grosier (deci trebuie să fie și
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
continuându-și activitatea conform regnului său. Deși, așa cum am arătat mai sus, este posibil ca între timp el să fi suferit un alt salt calitativ, credem că el nu face încă parte din trinitate. Trinitatea este o poziție tipică, reală, conștientizată ca atare de către oamenii dotați, dar îndepărtată și, prin urmare, nu neapărat ocupată în momentul de față de entitățile respective (v. §II.4.3.5). II.4.1.2. Câteva considerații privind karma Termenul sanscrit karman nu înseamnă altceva decât activitate
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
modifice în mod continuu și să adapteze (spiritualizeze, n.n.) materia, pentru a reuși să salveze viața într’un univers etern schimbător. Descendenții noștri vor înțelege fără îndoială că viața este mai variată decât în maniera în care ea este exprimată (conștientizată, n.n.) acum”. Cartea egipteană a morților arată că, chiar eliberat (ajuns în anturajul lui Ra), omul nu și a încheiat evoluția, care continuă spre “adevărata lumină de zi ”. Ca o paranteză, frapează similitudinea “adevăratei lumini de zi” cu “lumina clară
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
ereditară, este crucial în dezvoltarea personalității creatoare, deoarece dotarea genetică determină din start un anumit profil al individului și, când dezideratele sale inițiale nu se concretizează datorită adversității factorilor socio-culturali, contradicția dintre ceea ce este și ceea ce ar trebui să fie, conștientizată acut, poate avea consecințe dramatice, mergând, uneori, până la anihilarea valorică și chiar biologică. Conceptul de familie poate fi utilizat în sensuri mai largi sau mai restrânse și privit din puncte diferite de vedere. Pe de o parte avem familia ancestrală
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
de acesta (în particular, cu ocazia anchetei sau interviului). Din mai multe cauze, între cele trei planuri nu există ocorespondență deplină. Cu deosebire de la Freud încoace, psihologia- în speță, psihodinamica și psihanaliza - insistă asupra distanței dintre motivația reală și cea conștientizată, acordând inconștientului un rol aproape suveran. Fără a intra aici în detalii - probabil că și în românește, mai nimerit ar fi termenul „neconștient” (unconscious, în engleză) în locul celui de „inconștient” sau „subconștient”-, să menționăm numai că, mai ales prin cercetările
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
avea loc curând, indicatorul despre care vorbeam devine tot mai bun, el apropiindu-se într-o tot mai mare măsură de ceea ce vrea să aproximeze. Asta se întâmplă pentru că întrebarea se referă efectiv la o intenție în mare măsură deja conștientizată, pe când anterior nimic nu ne permite să postulăm că omul are un proiect de comportament pentru eventuale alegeri (uneori foarte improbabile și pentru care nimeni nu e pregătit), opinia lui fiind atunci elaborată practic doar datorită stimulului reprezentat de întrebarea
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
a achizițiilor generațiilor anterioare (E. Păun, 1999, p.7). Având în vedere aceste avantaje, putem afirma fără mari rezerve că, cea mai mare parte a vieții și activității noastre se desfășoară în cadre bine organizate, mai mult sau mai puțin conștientizate. Mulți cercetători consideră că omul modern este un om organizațional, deoarece își petrece o mare parte a timpului în organizații (de la cele profesionale până la cele politice). Aceasta se petrece încă din timpul copilăriei, când individul este cuprins în organizații preșcolare
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
din 1995 poartă titlul Retorica oglinzii. Autorul consemna, într-un studiu dedicat lui G. Bacovia (George Bacovia sau Monologul pe mai multe voci, 1996), că oglinda, sub dubla ei funcție, de cunoaștere și de prezentare, simbolizează visul într-o fază conștientizată, narcisiacă și uneori angoasantă. Oglinda evocă spiritul, divinul, dar și imaginea omului scindat: „un intrus se află în corpul meu” (Detaliu culpabil). Poetul descoperă „în labirintul oglinzii” eternitatea și semnificația „ocheanului întors” spre sine pentru a privi spre infinit. Este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286708_a_288037]
-
are statutul unei practici noi, ce încă se experimentează, motiv pentru care este importantă cunoașterea tuturor dimensiunilor și strategiilor acesteia. Cu toate că tabloul descris pare lipsit de veridicitate, suntem de părere că aceste efecte merită a fi cunoscute, dar mai ales, conștientizate. Capitolul V Direcții de promovare a schimbării în organizația școlară De cele mai multe ori, atunci când vorbim despre dezvoltarea organizației școlare suntem tentați să facem referire doar la reorganizarea spațială a acesteia, la recrutarea de personal didactic calificat ori la achiziționarea noilor
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
proprie fiecărei organizații și care devine independentă de indivizii săi. Ea include elemente cognitive, afective, relaționale și normative ce se activează contextual. Indiferent de perspectiva de analiză a culturii organizaționale, aceasta operează cu anumite elemente, mai mult sau mai puțin conștientizate sau expuse analizelor, ce fac referire la conținutul acesteia. De altfel, aceste elemente permit nu doar analiza culturii organizaționale, ci și definirea sa. Încercările de conceptualizare a culturii organizaționale sunt multiple (J. Lorsch, 1973, W. Ouchi, 1981, H. Mintzberg, 1984
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
au reliefat faptul că eficiența școlii ca organizație este asigurată și de flexibilitatea personalului, de capacitatea acestuia de a se adapta la schimbările mediului. Tot în categoria resurselor umane ale școlii putem include și resursele manageriale, mai puțin evidente sau conștientizate ca atare, probabil datorită faptului că până la acest moment nu putem vorbi de un management școlar profesionist, ci doar de tendințe în acest sens. Deși poate părea o opinie hazardată, considerăm că până la acest moment sistemul de învățământ nu operează
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
pentru întâmpinarea schimbărilor. Ne-am obișnuit să susținem că pentru reușita acestui demers, simpla adoptare a unor comportamente este insuficientă și, mai mult, nu probează convingerea privind oportunitatea schimbării. Ideală ar fi schimbarea mentalităților. Dincolo de adevărul unei asemenea soluții, trebuie conștientizat faptul că schimbarea reprezintă un proces de durată ale cărui rezultate se vor materializa în timp. Deși supărător, acest balans între acceptarea și respingerea schimbării este oarecum justificat, dacă e să ne gândim că mulți dintre cei chemați să susțină
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
informațiilor ori de câte ori este nevoie, acestea vizând: securitatea resurselor informaționale, securitatea informațiilor privind resursele umane, controlul accesului la informație (gestiunea parolelor, accesul în rețea etc), securitatea comunicațiilor (monitorizare, copii de siguranță, manipularea mediilor de stocare a informațiilor) etc. * personalul organizației trebuie conștientizat și instruit cu privire la importanța asigurării securității informațiilor în organizație; * top managementul organizației constientizează importanța securității informațiilor din organizație. În vederea determinării viitorului revoluționar (valorile variabilelor au valori neașteptate) cu privire la domeniul securității informațiilor în organizație, s-au facut ipoteze, bazate pe recomandările
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
că între planul reflexiv și cel imaginativ al experienței lirice nu trebuie să existe vreo ruptură, că problematica creației se cuvine asumată și integrată unei ordini a „aventurii existențiale”; sau, invers, că o atare aventură se cere a fi deplin conștientizată, în virtutea unei angajări totale a spiritului în actul creator. În orice caz, acest capitol al scrisului lui Voronca face corp comun cu întreaga sa operă, reactivând în forme noi de expresie reperele fundamentale ale viziunii sale lirice, confirmând acel excelent
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
evenimentului consemnat: o masă rotundă, o zi de vacanță, o demonstrație, o întâlnire între prieteni. Monica Lovinescu nu-i o personalitate abstractă, ci se bazează pe observație: Jurnalul este romanul unui spațiu de câteva decenii din viața publică, expresia puterii conștientizate a individului capabil să schimbe valorile sociale. Naratorul la persoana întâi este reprezentant al autorului, al naratorului și chiar al lectorului. Eul este subiectul enunțării, punctul de pornire al eului concret, generator al timpului și al spațiului pe care textul
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
anume ordine se păstrează în fundalul textului pentru conturarea spațiului temporal narat. "Memorialistica Monicăi Lovinescu are o configurație într-atât de laxă încât pune timpul și spațiul la grea încercare. E o scriitură în continuă și fluidă metamorfoză"365. Digresiunile conștientizate încurcă cititorul în reconstruirea istoriei, motiv pentru care autoarea încearcă să-și reprime fluxul amintirilor sau cel puțin să motiveze ieșirea din timp: "am revenit prea îndelung asupra copilăriei. Aveam însă nevoie de câteva momente precise (de unde și aspectul anecdotic
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]