564 matches
-
Tismăneanu, Anneli Ute Gabanyi sau Gail Kligman. Din a doua categorie, fac parte autori care au o altă pregătire (literară, filosofica) și care s-au calificat istorici prin angajamentul lor politic: Virgil Ierunca, Pitești, o carte de referință despre universul concentraționar românesc, e un eseu la frontiera dintre mărturia istorică și literatura; cărțile lui Stelian Tănase, Anatomia mistificării și Clienții lu’ tânți Varvară, autor calificat Între timp În științele politice, aparțin și ele aceluiași gen nedefinit. O subcategorie este reprezentată aici
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
unei părți a publicului, facilitând mobilizarea politică a noilor partide extremiste. George Voicu a analizat În mod pertinent În trei cărți complementare (publicate toate trei În 2000) «subcultura conspirației» și condițiile de perpetuare a unui «antisemitism fără evrei». Lungă experiență concentraționara, instabilitatea politică și precaritatea economică fac din România un teren de predilecție pentru un asemenea discurs, cu un puternic potențial performantiv. Acest discurs nu este totuși circumscris frontierelor țării și originile sale, așa cum o demonstrează George Voicu, nu sunt neapărat
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
adunată în culegerea Acorduri pentru urechi surde. Din însemnările unui naiv (1999). Nu o dată dezbaterea de idei prevalează asupra dinamismului scenic, încât se accentuează impresia de statism, dată de claustrarea într-un spațiu întotdeuna încatenat, cu sugestii trimițând spre cel concentraționar. În piesa Căderea (1993) personajele, înscrise într-o mișcare grotescă, cu o suită de „întâmplări” bizare ce însoțesc un accident și starea de agonie ce îi succedă, își contemplă din exterior alterarea identității. Ele par să fi acceptat resemnate acest
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289521_a_290850]
-
în schimb prozele scurte compun o atmosferă încărcată de mister psihologic, cu fibre de halucinație și cu acel amestec „simbolist” de glacialitate și incandescență, de voyeurism și morbideță estetizantă. În Scrisori către Monalisa, totul e limpede: tema spațiului închis, universul concentraționar, lume în care de la sublim la sordid nu este nici măcar un pas. Mizerie și tensionare, spațiu populat pestriț, cu destine și temperamente din varii geografii etnoreligioase. Tema emigrantului-captiv (aici, tocmai într-un hotel numit Arkadia) este - ca și pattern-ul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285689_a_287018]
-
Nicolae Burlui.......................................................................................................................... Nicolae Munteanu.................................................................................................................... Teofil Vasile Neculiță.............................................................................................................. Indice de nume......................................................................................................................... Indice de locuri......................................................................................................................... Fotografii.................................................................................................................................. CONFESIUNI DIN NOAPTEA DETENȚIEI Colegii mei mai tineri, de profesiune istorici, încearcă o trăire unică în felul ei, aceea de a înregistra mărturii din fostul spațiu concentraționar, experiențe carcerale ale celor care au supraviețuit lungii nopții de detenție. De ce să deschidem inimile atâtor oameni traumatizați? Pentru a înțelege mai bine evenimentele decât leau înțeles la timpul acela, cei prizonieri în gulagul românesc și mai ales le înțeleg
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
not as a partner. Keywords: G. Călinescu, totalitarianism, compromise, ideology, Securitate files. Credeam că, odată cu trecerea timpului, se vor mai calma spiritele și atitudinile justițiare, schematizante, față de marii scriitori care, într-un fel sau altul, au traversat infernul ideologic și concentraționar al anilor '50, se vor rări sau măcar își vor domoli intensitatea. Mai ales că, între timp, destule documente au ieșit la suprafață. Cu toate acestea, ne-am dovedit mai harnici în a-i acuza pe intelectualii care au semnat
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
specifică încredințată de P.M.R. U.T. M.-ului, susținut de "DOSP", înființat - coincidență - cu câteva luni înaintea constituini U.T.M.-ului, în august '48. Practic, U.T.M.-ul (în conducerea căruia se află Ion Iliescu), Canalul Dunare-Marea Neagră (vastul sistem concentraționar de exterminare a românilor, conceput după modelul Gulagului sovietic) și "Direcția Generală a Securității Poporului" (în care activă Eftimie Iliescu, unchiul bravului utemist-sef Ion Iliescu) - apar toate trei aproape concomitent, într-un răstimp de numai câteva luni. Mecanismul fusese, așadar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
deținuților în celule de către camarazii lor. Un alt tip de reeducare prin spălare a creierelor - importat tot din U.R.S.S. - l-a constituit, în aceeași perioadă, fenomenul santierismului, al stahanovismului. Santierismul a fost aplicat în România atât în varianta să concentraționara (Canalul Dunare-Marea Neagră, un vast gulag, copiat după modelul stalinist al Canalelor Moscova-Volga și Marea Baltica-Marea Albă), cât și în varianta așa-zisa a Șantierelor tineretului, în care locul gardienilor era luat de activiștii și propagandiștii U.T.M., cei care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
modelul lui Stahanov din U.R.S.S.). Ori îi îndoctrinau politic, prin lectură și comentarea zilnică, la prima oră, a editorialului din "Scânteia". La sfârșitul anilor '40 și începutul anilor '50 asemenea șantiere ale tineretului împânziseră România, în paralel cu cele concentraționare. Șantierele "Salva Viseu" ori "Bumbesti-Livezeni" - unde fuseseră expediați așa-ziși voluntari, alături de malagambiști și cosmopoliți, trimiși acolo de Miliție în scop de reeducare - formau obiectul activității C.C. al U.T.M., ocupând un spațiu prioritar în propagandă presei, radioului și chiar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
tineretului, alături de vărul sau, Ion Iliescu. (Cum am văzut, Iliescu se inițiase încă din 1947, în Brigadă "Vasile Roaita", pe un asemenea șantier din Albania). Este interesant că Ceaușescu a creat, la rândul său, un șantier al tineretului, cu caracter concentraționar (păzit de forțe M.I.), atunci când a inaugurat lucrările la noul Canal Dunare-Marea Neagră, două decenii mai tarziu. Semn că reeducarea prin spălarea creierelor continuă, neabătut, în România. 2. EXPERIMENTUL "STATIILOR-PILOT": 25 DE ANI DE EXPERIENȚE PSIHO-SENZORIALE ASUPRA MINERILOR, PENTRU A
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
prin Uniunea Scriitorilor, în țări surori de la capătul pămîntului, cum ar fi voiajul nostru de nuntă în Mongolia sau repetatele noastre călătorii în Caucaz, lucrurile au fost cu totul altfel. O mare parte din scriitorii acestor țări trecuseră prin experiențe concentraționare, ca Marcel, ceea ce făcea că înțelegerea și comunicarea se realizau pe loc, fără mari probleme și unii dintre prietenii de atunci ne-au rămas prieteni pe viață. Anul 1968 a fost unul încărcat de evenimente naționale și personale. Generalul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
poet, Radu Gyr, să fie condamnat la moarte, evident mă refer la poezia „Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!“. În al treilea rând, poeziile carcerale se constituie în documente care redau atât viața, cât și trăirile celor oprimați în universul concentraționar. În al patrulea rând, este de semnalat valoarea artistică a poeziilor, numeroase de altfel, pe care temnițele comuniste le-au produs. În al cincilea rând - valoarea istorică, prin mărturii concrete despre cele trăite. Cred cu tărie că poezia temnițelor românești
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
a suferinței. Despre acest lucru mărturisește Dan Lucinescu în filmul „Lupta și Jertfa lui Dan Lucinescu”, arătând că acceptarea necondiționată a suferinței a fost elementul principal care l-a ajutat să poată merge mai departe senin și împăcat cu infernul concentraționar. Mai mult decât atât, domnul Virgil Totoescu consideră că probabil închisoarea a fost cea care l-a păzit de o eventuală cădere sufletească și de o trăire duhovnicească mult inferioară celei din temniță, pe care ar fi avut-o în
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
început să compună poezii, chiar dacă înainte de arestare nu aveau pretenția de a fi literați sau nu-și cunoșteau veleitățile artistice. S-a creat o frenezie a creației poetice, inspirată și stimulată cu siguranță și de marii poeți intrați în universul concentraționar: Gyr, Crainic, Voiculescu sau Ciurunga. Relevantă pentru cum se putea petrece o transformare interioară datorită poeziei este mărturia Lenei Constante: „Am avut noroc. Pe unul din pătratele de ziar de la closet găsesc în ziua aceea un fragment de poezie. Pentru
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
altă realitate, într-o lume imaginară a ideilor, a sentimentelor, a creației artistice sau a trăirii cu Dumnezeu și cu Sfinții Săi, un frumos și plăcut substitut al realității sumbre. Nu am întâlnit mărturii în cărțile sau interviurile de memorialistică concentraționară care să nu recunoască influența providențială a versurilor marilor poeți închiși: Radu Gyr, Nichifor Crainic, Vasile Voiculescu, Andrei Ciurunga. Foarte important este că toți deținuții se regăseau în versurile marilor poeți care dezvoltau temele cunoscute tuturor celor întemnițați. Poeziile au
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
spune că această creație poetică a temnițelor din țara noastră a fost unicat în istoria atât umană, cât și literară a lumii. Acest fenomen s-a constituit, de altfel, într-un specific aparte, a creat o notă distinctă suplimentară universului concentraționar românesc. „Într-un loc în care moartea era mai prezentă decât viața, în care trecutul cu amintirile lui era prea departe și răscolitor, viitorul ca și inexistent, iar prezentul aspru și dureros, singurul sprijin pe care-l aveau deținuții era
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
politic Demostene Andronescu, mai mult de jumătate dintre deținuți aveau preocuparea memorării cât mai multor poezii, poezii care, alături de rugăciune, reprezentau suportul spiritual și cultural al celor care doreau să și mențină sufletul curat și mintea întreagă în acel univers concentraționar, cu totul de neimaginat pentru un om normal. Probabil că membrii inchiziței medievale ar fi fost mândri de urmașii lor, opresorii și torționarii comuniști, care au distrus sute de mii, chiar milioane de suflete. Pe de altă parte, lucrarea lui
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
aceea le cere să l uite, dar se simte dragostea nemărginită față de fetița sa. Apropiată, oarecum, ca temă, în special prin faptul că amintește din nou de soția și de fiica sa, este și poezia „Identitate”. Sigur că în universul concentraționar timpul capătă alte dimensiuni, astfel că „Acum o sută de ani / am avut un copil, o nevastă...”, motiv pentru care „Le-am uitat râsul, părul, obrazul...” Cu atât mai dramatice ni se par momentele respective, în egală măsură însă descoperim
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
răzbate o adâncă înțelegere teologică a existenței umane. Totul se raportează la credință și la Dumnezeu, Cel la care poetul și filozoful se roagă cu nădejde în izbăvirea de neajunsurile efemere ale unei vieți mizere, plină de privațiunile din universul concentraționar. Poezia religioasă este mult mai prezentă la Crainic decât la Radu Gyr, o consecință probabil și a formației profesionale, primul căutând cu ostentație în poeziile sale motivele religioase. Astfel, descoperim în două dintre poeziile sale „Cules de vii” și „Stropi
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
care se pregătea din tinerețe pentru un martiraj creștin, în slujba lui Dumnezeu și a neamului său”. Poeziile compuse de părintele Imbrescu au un profund caracter spiritual, cu o notă foarte clară de misticism, redând trăirea sa religioasă în universul concentraționar. „Plină de har duhovnicesc, poezia părintelui Imbrescu este o spovedanie și o rugă; o spovedanie cutremurată a unui suflet cinstit, conștient de nimicnicia condiției umane și o rugă fierbinte adresată lui Iisus Hristos pentru izbăvirea de propriile păcate și pentru
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
frumoase și emoționante care s-au scris despre al II-lea Război Mondial. 5. Jertfa Dan Lucinescu Descriere: „Jertfa” are binecuvântarea Părintelui Iustin Pârvu, coleg de celulă și suferință cu autorul, fiind un roman alegoric care se ocupă de universul concentraționar comunist din țara noastră și care descrie în imagini vii pușcăriile din Suceava, Jilava, Pitești, Aiud sau Gherla, unde au fost torturați și supuși unor umilințe de neimaginat oamenii care au rămas verticali în apărarea conștiinței și valorilor naționale românești
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
măsură un loc de memorie și unul al afirmării valorilor societății deschise. Pe lângă Muzeu este necesară crearea unui centru de documentare destinat informației publice, cu acces neîngrădit, în care să fie colecționate documente esențiale pentru înțelegerea fenomenului comunist, a universului concentraționar, a propagandei ca mijloc de constrângere spirituală. - Propun organizarea unei expoziții permanente în cadrul Palatului Parlamentului, cu documente ilustrative pentru ideea de poliție politică, documente care să fie reprezentative pentru fenomenul încălcării drepturilor civile fundamentale în România comunistă. - Susțin organizarea unui
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
jurnalul de detenție al unui mare intelectual evreu din România, Nicu Steinhardt, se intitulează Jurnalul fericirii. Un fel de a spune că dezastrul pușcăriei nu e incompatibil cu bucuria interioară, dar și că bucuria prizonierului e inevitabil contaminată de atmosfera concentraționară. Marcat de astfel de experiențe, esticul nu e pregătit să înțeleagă simpatia unanimă existentă, în Vest, pentru mișcările de stradă, pentru marile demonstrații publice, destinate să exprime protestul, solidaritatea sau, pur și simplu, bucuria comunitară. Civismul, în această variantă, i
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
care o consideră cea mai utilă scopului informării sale. Pentru atragerea la lectură se organizează în acces liber rafturi tematice. Un exemplu din bibliotecile publice: „Literatura de detenție" se intitula un raft tematic care cuprindea memorii și lucrări dedicate universului concentraționar. 79. Ce este cutterizarea? R: Cutterizarea este metoda de așezare a cărților la raft, așezare care se face conform unor tabele speciale, create de Cutter, care cuprind coloane cu silabe și cifre. Tabelele au fost adoptate în întreaga lume și
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
părea fără sfârșit, o noapte continuă, i-a năruit fie și intermitent ființa: „Ochii îmi sunt închiși. Sub pleoape - numai întuneric. Nu îmi mai simt brațele. Nu îmi mai simt picioarele. Mă dizolv...” Îndârjirea de a se abstrage din realul concentraționar, ingeniozitatea de a se separa de el n-o ajută pe deținută să scape totuși de agresivitatea mizeriilor în avalanșă, dozate când savant, progresiv, când grosolan, brutal de torționari. Paginile cărții se precipită, se contorsionează, se zbat, respiră în sincope
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286364_a_287693]