8,042 matches
-
Libertatea" (Heidegger). * Nici o valoare morală nu e mai curată decît speranța neîmplinită. * A gîndi e, într-un fel, a lenevi. A gîndi substanțial: a lenevi în profunzime. * Frumusețea e o formă imanentă de inteligență cosmică. Nefiind obligată a se autoreflecta conceptual, produce suspiciuni în planul conceptului gelos. * Teoria tipicului, la modă în cadrul "realismului socialist": un soi de colectivizare, de colhoz estetic. * Alcoolul încearcă a transforma viața în ficțiune. Efectul său pare similar cu cel al artei. Dar e o artă care
Din jurnalul lui Alceste (X) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16349_a_17674]
-
un alt aspect la fel de adevărat: anume faptul că în actele de comunicare - iar o expoziție este în mod fundamental și un act de comunicare - există posibilitatea, și uneori chiar obligația, răspunsului, a reacției prompte. Iar acea expoziție, atît de precară conceptual și de confuză muzeografic, plasată prohibit și abuziv sub autoritatea lui Apostu, mai degrabă decît să invoce acea perspectivă gravă a deturnărilor de energii, solicita un răspuns imediat și o anulare fără concesii. Și acest lucru s-a făcut recent
Revenirea lui George Apostu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16397_a_17722]
-
este natura în întregul ei. "Tipul" formal astfel definit devine, după Goethe, un fel de "fir al Ariadnei" pentru ceea ce el numește "labirintul constituției animaliere", în ultimă instanță un construct euristic ce mijlocește între descripția fenomenelor particulare și clasificarea lor conceptuală. În orizontul secolului al XVIII-lea, o atare viziune se articulează într-un început de gîndire tipologică, apărut deja, nu întîmplător, chiar în încercări de filosofie a naturii și de antropologie, în care îndoiala asupra validității cercetării întemeiază reflecția asupra
Ce ar fi putut învăța și n-a învățat Karl Emil Franzos din estetica lui Goethe by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/16441_a_17766]
-
lor. În ce privește forma, ei s-au străduit să-și îmbrace pe cât posibil gândirea în categoriile filosofice și științifice ale epocii lor. Cu alte cuvinte, ei au fost teologi ai epocii lor, atât în ce privește fondul problemelor abordate, cât și în ce privește sistemul conceptual și verbal pe care l-au folosit. Prin ceea ce scriu, Părinții trimit nu la rodul gândirii proprii, ci la ceea ce li se descoperă. Aceasta nu înseamnă că personalitatea lor e subordonată, anulată, ci ea primește valența de purtătoare a unui
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
Hans Robert Jauss cu a sa estetică a receptării, Iser a continuat să infuzeze studiul literaturii cu variate metode și teorii preluate critic din alte domenii intelectuale. Bunăoară cartea sa dedicată unei antropologii a literaturii introducea o serie de distincții conceptuale operante și în psihologie sau chiar în științe exacte. În ultimele două decenii teoreticianul german a fost deseori prezent în Statele Unite, colaborînd cu filozofi ai științei și ai culturii, ținînd prelegeri la celebra University of California-Irvine (un fel de pepinieră
O antropologie a interpretării by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16494_a_17819]
-
halucinogene livrești", "ideologia potenței", "tentația de a 'remilitariza' imaginarul") și "insurecția imaginarului", a "apelor subtextuale". Substanța acvatică a luminii, lichefierea focului, esența lichidă a timpului, chiar "lichefierea morții" sunt reliefate cu argumente și exemple convingătoare. Sub un titlu insolit, Apa conceptuală, este adusă în dezbatere, din același unghi al modelării imaginarului de către principiul acvatic, și eseistica pillatiană, unde "limbajul de simili-concepte" favorizează pătrunderea imaginarului în discursul ideologic. Mișcarea ideii din eseuri - poate remarca astfel comentatorul - e izomorfă configurării simbolurilor din poeme
O lectură nouă a operei lui Ion Pillat by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16509_a_17834]
-
se lasă oarecum contaminat de universul imaginar analizat, cu o evidentă plăcere și ca în virtutea unui impuls ludic, ușor (auto)ironic, prezent pe întreg parcursul comentariului, se vorbește bunăoară despre "competența literară a apei (care) pare acum totală" despre "sentimentul conceptual (care) provoacă o inundație, interpretul înotând de îndată într-un limbaj acvatic", sau chiar despre "clipocitul acvatic al conceptelor"... Treptat, cercetarea universului imaginar al liricii pillatiene capătă un aer, ca să zicem așa, agonal și epic, pe măsură ce opera oferă ocazii de
O lectură nouă a operei lui Ion Pillat by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16509_a_17834]
-
fără mari surprize, "o Grecie preponderent orizontală, exclamativă și feerică", "o excursie interjecțională", iar apa devine o "apă paradisiacă". S-ar putea cita încă multe fericite formule prin care Al. Cistelecan califică aceste poeme finale, ilustrând "mai mult o producție conceptuală", pledând "cauza clasicității", ca și concentratele comentarii la Poeme-le într-un vers, citite ca mostre de "poezie pură" și "breviar" al poeziei pillatiene din toate etapele. Se vede că, până la urmă, amintita perspectivă atât de fertilă în Pe Argeș
O lectură nouă a operei lui Ion Pillat by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16509_a_17834]
-
amețitoare de fapte și digresiuni și mai ales de personaje superficial schițate, prezentate într-o ordine arbitrară ce angajează inconfortant colaborarea cititorului. În ultima carte, Nikephoros Strede, autorul e mai clar în exprimarea ideilor, mai coerent, mai profund. Dominanta strategiei conceptuale o reprezintă propensiunea spre mister, esoteric, spre sugestii inițiatice și metafizice ce vizează semnificații absolute. Toponimiile, personajele și categoriile metafizice sînt scrise ostentativ cu majuscule: Portul, Cetatea, Episcopul, Nepătrunsul, Lumina... Liviu Lungu reușește să configureze într-un angrenaj epic deosebit de
Forță și prolixitate by Dorin Măran () [Corola-journal/Journalistic/16522_a_17847]
-
nivelul expresiei, vizează conținutul, mesajul și asociază conceptul limbă de lemn cu discursul persuasiv ideologic, caracterizat prin interpretare partizană, adeseori (conștient) deformantă a fenomenelor, ca și prin intenția persuasiv manipulatoare a discursului. Limba de lemn se delimitează astfel la nivel conceptual de expresia iterativă (reluarea anumitor forme de exprimare verbală poate fi determinată de intenții artistice ori de necesități sau preferințe ale comunicării sociale), dar și de minciună, expresie lingvistică (fie și 'vie și percutantă') a unor informații contrare realității, adevărului
"LIMBAJ LEMNOS" by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16551_a_17876]
-
curiozitate. în aceeași perioadă Anna Ahmatova, la peste cincizeci de ani, se bucura de o popularitate care o făcea vulnerabilă în fața puterii, stîrnind invidia și paranoia ce aveau să-i fie fatale. înainte de Revoluție făcuse parte din gruparea literară acmeistă, conceptual opusă simbolismului, înființată de primul ei soț, poetul Nikolai Gumilev. Deși se despărțise de acesta din august 1921, cînd Gumilev căzuse victimă unei vînători de vrăjitoare, Ahmatova și fiul lor, Lev, vor rămîne pentru totdeauna în dosare văduva și fiul
Întîlnirea dintre Anna Ahmatova si Isaiah Berlin by Ioana Copil Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16546_a_17871]
-
A urmat secolul al XVIII lea, care a preluat de la anteriorul noțiunea de cauzalitate adăugînd însă o critică severă a ideii de putere imanentă: nimic nu există sau nu se manifestă datorită unor resurse interioare. Frankfurt crede că asemenea modificări conceptuale produse în epocile anterioare conduc la o slăbire de semnificație a principiilor de activitate și pasivitate. Căci, dacă nu există scopuri și nici resurse interne, se întreabă eseistul, cum am putea vorbi despre elemente active? Tot ceea ce ne înconjoară s-
Cine sîntem cu adevărat by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16582_a_17907]
-
unui semnal, Corneliu Vasilescu visează, la capătulul unui traseu pe jumătate imprecativ, pe jumătate incantatoriu, o lume reconstruită alchimic, adică realizată prin transmutația substanței în energie și a concretului în idealitate. Fără a fi un artist de factură intelectuală, un conceptual așezat într-un orizont al ideilor premergător actului artistic, ci, dimpotrivă, un vitalist afectuos și, de multe ori, chiar pudic, prin logica interioară a gestului său el se se dezvăluie acum și ca un creator nonfigurativ de lumi ficționale, de
Tandrețea gestului eroic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16598_a_17923]
-
poetul metafizician, ce-și primește confirmarea și răspunsul în ultimul poem al cărții, expresia certitudinii și adevărului esențial: "I-am spus Zguduitorului;/ toate pentru că te iubesc./ Îmi spune Zguduitorul;/ totul, pentru că Te iubesc." E o poezie filosofică, dar fără ermetism conceptual, respirând o neliniște existențială și religioasă bulversantă, amintind de retorica blagiană și argheziană. Hamletianismul unor interogații ("I-am spus Zguduitorului;/ puterea absolută a gândirii curmă tot ce este străin/ ce este mai rău, să fii/ ce este mai bine, să
Mingea de păr by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/16611_a_17936]
-
mai e decelat abia de către comentatorul obiectiv pentru că autoarea supra-creează. Canalul critic de comunicare este, astfel, obturat. Rejectând subiectivitatea celuilat, literatura, de fapt, excomunică. Deși fără a fi radical în sensul gender-textualism, însă deseori autosuficient printr-un soi de snobism conceptual, discursul Ștefaniei Mihalache este cam tezist și excesiv de narcisiac. Înainte de a fi realitate individuală, faliile despre care vorbește Ștefania sunt și ele un construct. Or, pretenția naratoarei este tocmai una de natură deconstructivistă. Avem aici un fel de existențialism ŕ
Disertație de gen romanțată by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11924_a_13249]
-
drept principiu suveran, hegemonic de organizare spațială a muzicii. Au existat chiar teorii conform cărora dintr-un punct de vedere abstract, anistoric, modalismul însuși ar fi o subcategorie a sistemului tonal (idee împărtășită, printre alții, de Dimitrie Cuclin). Din perspectivă conceptuală însă, tonalitatea a mărturisit mereu virtuțile (dar și păcatele) fenomenului gravitației și convergenței sunetelor unei structuri heptatonice denumită gamă către un centru sonor denumit tonică. La rîndul lui, serialismul, fie el dodecafonic sau tronsonal, fie integral sau defectiv, nu a
Devălmășie by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11958_a_13283]
-
majore. Fragilul, efemerul, evanescentul semnalează sensibilităților în măsură a le recepta comprehensiv o tensiune, o angoasă, un dramatism care pot scăpa plasei retorice cu ochiuri prea largi. Sîntem introduși într-un mediu bun conducător al unor stări poetice genuine, nefasonate, conceptual, neprelucrate de-o meditație mai mult ori mai puțin alienantă a fiorului liric. Efectul de împrospătare a limbajului poeziei este învederat. Debranșată de la rețeaua convențiilor (truisemele "nobile", afectările filosofarde sînt cele mai primejdioase), ființa își acceptă o condiție de aparență
Umilință și ironie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11972_a_13297]
-
în primul rînd) reflecția pură, ideea în sine. Sigur, asta înseamnă să presupui o distincție între gîndire și limbaj, or tocmai distincția face obiect de dispută în contextul postmodernismului. Și în felul acesta discuția se complică și alunecă în tenebre conceptuale și metodologice din care acest volum, totuși, nu o scoate. Dar dacă refuzăm coborîrea în infernul solipsismelor, putem (și merită) să citim această carte ca un îndemn cumpătat la o sănătoasă diviziune a muncii: filozofii cu ale lor, literații la
Spațiul de mijloc by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16120_a_17445]
-
inteligibilă; criticii ar proceda prin simplă intuiție. În cea de a doua abordare, poemele sînt pline de conținut: nu ideatic, în sens strict, dar simbolic. Intuiția nu-i mai este deajuns cititorului. Ca hermeneut, el are nevoie de un cadru conceptual și de anumite mijloace de cunoaștere. Contradicția cu pricina e bogată în consecințe care s-ar cuveni stabilite. Modificarea în timp a poeticii lui Călinescu nu poate să nu aibă legătură cu analizele lui de poezie. Cu alt prilej, mă
Simbol sau "formă goală"? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16109_a_17434]
-
lipsei de interes a unor oameni de știință, care de multe ori îi discreditează pe cei ce nu gândesc asemenea lor. La ora actuală, dovezile eficienței terapiei bioenergetice nu sunt sistematizate, ceea ce îngreunează cercetarea lor științifică. Această lipsă de unitate conceptuală face ca asupra bioenergoterapiei să planeze incertitudinea. Aproape toate terapiile neconvenționale pornesc de la ideea că oricărui corp fizic îi este asociat și un corp energetic. În fiecare organism sunt 7 centri energetici și 12 meridiane principale, prin care circulă energia
Agenda2003-5-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280654_a_281983]
-
încă, arhaice sau meșteșugărești. Instrumentarul precar ar trăda lipsa de interes pentru participarea la o gândire devenită globală în aceeași măsură în care și spațiul literaturii noastre contemporane participă la globalizare; așa cum observă - pe bună dreptate - autorul, interesul pentru abordările conceptuale sau ideologice ale problemelor lumii de astăzi, chiar cele reflectate în literatură, pare să fie mai mare decât cel pentru reprezentarea lor literară în sine. În funcție de acest interes, critica reia și reevaluează epoci și cărți din trecut, clasate de mult
Globalizarea criticii literare by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2672_a_3997]
-
evazionism, cultivând metafora rară și prețioasă. Pe de alta, o referențialitate postmodernă, deturnată uneori în parabola metafizică, în care realismul și cotidianul par să implice un tâlc mai mult sau mai puțin codificat. Deși a părut atras de lirica „abstractă”, conceptuală, poetul a reușit până la urmă să-și impună nota personală în maniera cealaltă. Când a publicat în 2011 remarcabilul volum intitulat Însemnări din ținutul misterios, cu siguranță unul din cele mai valoroase din ultima vreme, critica na făcut legătura cu
La aniversară by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2707_a_4032]
-
În România, circa 72.000 de persoane suferă de boala Parkinson, a declarat, miercuri, președintele Asociației Bolnavilor de Parkinson, Dan Răican. Medicii specialiști atenționează că, în ultimul timp, au apărut foarte multe modificări conceptuale și, practic, Parkinsonul este acum o boală multifuncțională, care afectează sistemul nervos periferic, dar sunt situații în care pornește de la structura nervoasă a tubului digestiv, informează Agerpres. Persoanele care au această boală prezintă foarte multe modificări, care la un moment
Peste 72.000 de români suferă de boala Parkinson () [Corola-journal/Journalistic/26397_a_27722]
-
confuză. Ea scrie „așa cum face găina ouă” (ca să citez un autor un pic mai vârstnic decât ea și care a avut de suferit în anii în care a apărut faimosul, pe atunci, Ție-ți vorbesc, Americă!). Nu are cine știe ce repere conceptuale. Își dorește să aibă talent și cu asta basta. Chiar și planurile romanești pe care le urzește par croite „după ureche”: vrea, la un moment dat, să scrie un fel de Ulysses (al deja menționatului James Joyce), care să conțină
Chestiuni de conștiință by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2574_a_3899]
-
care trece filosofia este extravaganța de nișă a subiectelor abordate, autorii aplecîndu-se asupra unor teme despre care un Kant s-ar fi rușinat să scrie măcar un rînd, din convingerea că sînt prea meschine pentru a intra în atenția oficiului conceptual. Dar azi penuria de idei e compensată de țicneala pitorească a fleacurilor comentate. Meritul Mădălinei Diaconu e că își alege teme bizare păstrînd înălțimea tonului, salvînd cartea de bănuiala unei poliloghii sprințare în marginea bucătăriei, a meniurilor și a viciilor
Caleidoscop gustativ by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2576_a_3901]