548 matches
-
Într-o formulă mai explicită decât colegii lor din alte țări implicațiile eredității mendeliene În viața politică și pentru relațiile sociale. Lucrările lui Moldovan oferă un cadru avantajos pentru a discuta implicațiile gândirii eugeniste pentru modul În care a fost conceptualizat discursul politic și social de tip normativ. Capitolul de față se referă mai ales la limbajul și argumentele folosite de Moldovan și susținătorii săi pentru a descrie o viziune a statului biopolitic. Realmente interesant este modul În care acești autori
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
tradiția privilegiilor susținute de legi și justificate de religie. Moldovan și discipolii săi nu Își doreau reîntoarcerea unei aristocrații a sângelui paternaliste, de tip ereditar, În sensul În care ea fusese Înțeleasă de conservatorii din secolul precedent. Mai degrabă, ei conceptualizau această elită tehnocrată ca pe o forță dinamică, a cărei poziție de putere se justifica nu numai prin calități ereditare (atributele superioare Înnăscute), ci și prin educație și capacitatea demonstrată de a acționa responsabil și imparțial În sensul creării premiselor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
mele, voi veghea asupra a tot ce ar putea pune În pericol vigoarea fizică și spirituală a generațiilor viitoare ș...ț șșiț voi sta de pază Împotriva oricăror pericole pentru sănătatea celorlalți”99. În acest statut, valoarea și virtutea sunt conceptualizate nu În termeni morali și etici, ci medicali. De fapt, Șoimii Carpaților urmau să contribuie la redefinirea sentimentului de obligație morală, În acord cu noțiunea ereditară de sănătate. Cultivarea propriei conștiințe biologice și a responsabilității ca factori activi În păstrarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
concepție privind finalitatea vieții umane, sau propusă de Antoine de Montchrétien, cel care a utilizat pentru prima dată termenul de economie politică (1615), sau cea aparținîndu-le adepților actuali ai "eticii economice"; • abordarea abstractă, ce se caracterizează prin încercarea de a conceptualiza ceea ce nu poate fi înțeles printr-o simplă reprezentare; este demersul științific modern. 2.1. ECONOMIA NORMATIVĂ Abordarea normativă se bazează pe cultivarea anumitor valori, anumitor principii și pe propunerea unor reguli sau interdicții pentru a asigura respectarea valorilor sau
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
în practică de atâtea ori decât este necesar. De obicei nu se poate muri decat o sigura data în viață. De câte ori am vrut să recurg la gestul suicidal două momente cruciale au fost, nu am reușit decât pur teoretic (am conceptualizat doar), și mereu am avut în minte un firesc al acestuia. Acum e altceva... Vârsta, singurătatea și neliniștile provocate de acest loc mă vor ajuta să trec și la fapte. Dumnezeu va fi singurul asistent privilegiat la o asemenea punere
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
sinuciderea ideii de sinucidere’’ decât în cazul folosirii excesive a acestei idei, și a nepunerii ei în practică de atâtea ori decât este necesar. De câte ori m-am gândit să recurg la gestul suicidal nu am reușit decât pur teoretic (am conceptualizat doar), și niciodată nu am avut în minte un firesc al acestuia. Acum e altceva... A experimentat... Viața și locul în care mă aflu mă vor ajuta să trec și la fapte, dacă nu voi reuși o restabilire a trăirii
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
autor: În orice moment, tehnologia disponibilă - În special transportul și comunicațiile - determină În mare măsură care bunuri și servicii sunt ușor de comercializat la nivel internațional și care sunt dificil sau imposibil de comercializat. Simplificând acest fapt elementar, teoreticienii economiei conceptualizează În general bunurile și serviciile la nivel mondial ca Încadrându-se În două mari categorii: „comercializabile“ și „necomercializabile“ șconform terminologiei lui Nilekani, fungibile și nefungibileț. În mod tradițional, orice marfă care putea fi pusă Într-o cutie și transportată (În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
lumea și pământul!) sau de factori instabili, care se schimbă situațional și produc efecte diferite de la o situație la alta (N-am fost pe fază de data asta!). 3.4. Relația dintre vorbitor și ascultător Relația dintre interactanți poate fi conceptualizată de-a lungul a trei dimensiuni: formal/informal, intens/superficial, egalitate/inegalitate de putere, competitiv, ostil/cooperant, prietenos. Comunicarea informală are ca scop principal relaționarea, stabilirea de contacte sociale în situații de rutină, în care vorbitorii se cunosc și recurg
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
care cele mai importante prin vechimea și caracterul lor exemplar sunt Vedele, Upanishadele, Mahabharata, Ramayana. Temele fundamentale sunt: dharma (etica și ândatoririle oamenilor), samsara (ciclul naștere, viață, moarte, renaștere), karma (acțiune și reacție), moksha (eliberarea din ciclul samsara). Divinitatea este conceptualizată diferit de la o școală la alta: în teologia monoistă/panteistă, Brahman este Sinele suprem, spiritul unic și nediferențiat, esența tuturor lucrurilor, principiul infinit la care omul poate accede doar prin cunoaștere, prin meditație, prin dobândirea înțelepciunii ultime, a identității sufletului
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
protestante, hinduse, budiste. S-a observat că locuitorii din nordul Statelor Unite tolerează mai ușor ambiguitatea decât cei din sudul Statelor Unite. • Orientarea în timp. Parametrul, numit și dinamism confucianist, descrie „orizontul de timp” al societății și reflectă modul în care societatea conceptualizează virtutea în raport cu adevărul. Pe baza acestei dimensiuni de variație se distinge între societăți cu orientare pe termen lung și societăți cu orientare pe termen scurt. În culturile cu orientare pe termen lung sunt valorizate austeritatea, parcimonia, perseverența. Aceste societăți sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
culturale legate de emoție sunt variate și țin de conceptualizarea emoției, de maniera în care sunt trăite și exprimate, de antecedentele care le declanșează. De exemplu: în societățile individualiste, în care individul se percepe ca unic și autonom, emoția este conceptualizată ca o experiență personală, subiectivă (în aceeași situație, indivizi diferiți pot trăi emoții diferite), în timp ce în societățile colectiviste, unde individul se percepe ca parte a grupului, fiind preocupat de relația cu ceilalți, emoția este conceptualizată ca experiență de grup obiectivă
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
unic și autonom, emoția este conceptualizată ca o experiență personală, subiectivă (în aceeași situație, indivizi diferiți pot trăi emoții diferite), în timp ce în societățile colectiviste, unde individul se percepe ca parte a grupului, fiind preocupat de relația cu ceilalți, emoția este conceptualizată ca experiență de grup obiectivă rezultată din relațiile constituite în cadrul grupului (deci se presupune că în situații similare toți indivizii vor trăi aceeași emoție), individul având tendința de co-orientare emoțională cu grupul; într-o societate colectivistă cum este Turcia educația
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
joacă un rol decisiv în strategiile acționale și lingvistice la care recurg indivizii pentru rezolvarea problemelor survenite în cadrul interacțiunii sociale. 7. Identitatea culturală Termenul identitate se folosește generic, în sociologie și psihologie, pentru a desemna modul în care individul se conceptualizează pe sine ca entitate distinctă, împărtășind trăsături comune cu membrii unui grup, dar și diferențiatoare în raport cu aceștia, chiar unice. Identitatea oferă individului cadrul general de interpretare a stimulilor primiți din mediu, explică expectațiile și motivațiile pentru acțiunile, gândurile, sentimentele sale
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
în procesul comunicării. Ca ansamblu al modurilor de viață, al credințelor, mentalităților și valorilor unei societăți, cultura modelează toate formele de comunicare dintre membrii comunității; în același timp, formele specifice de comunicare din cadrul unei societăți determină felul în care indivizii conceptualizează realitatea. Pe de o parte, lumea reală impune discursului limite de expresie și conținut; pe de altă parte, limba configurează lumea și ghidează înțelegerea ei. Prin această intercondiționare, realitatea se constituie la intersecția dintre lumea faptic-obiectivă și lumea construită prin
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
reală” este într-o mare măsură în mod inconștient construită din obișnuințele de limbaj ale grupurilor (Sapir, 1921, apud Terzea-Ofrim, 2002, p. 23). Teoria postulează existența unei relații sistematice între gândire și limbă: între modul în care vorbitorii înțeleg (percep, conceptualizează) realitatea și categoriile (lexico-)gramaticale ale unei limbi. Disecăm natura pe liniile trasate de limba noastră maternă. Categoriile și tipurile pe care le izolăm din lumea fenomenelor nu le găsim acolo pentru că sar pur și simplu în ochi oricărui observator
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
limbi nu marchează genul substantivului (de exemplu, limba engleză), în timp ce în altele există trei genuri gramaticalizate - masculin, feminin, neutru (ca în germană, franceză, română, de pildă), sau reflectând concepții ancestrale privind forțele binelui și forțele răului. O entitate poate fi conceptualizată ca numărabilă sau nenumărabilă (rom. pâine, pâini/engl. bread), desemnată prin singular sau plural (rom. mazăre/engl. peas; rom. fasole/engl. beans; rom. mulți bani/engl. much money). Referirea la inanimate se face printr-un pronume special în engleză (it
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
timpurilor în vorbirea indirectă - absente în română, prezente și bine formalizate în engleză sau franceză. În majoritatea limbilor europene, timpul este văzut ca o linie, presupunând o succesiune de momente: trecut, prezent și viitor; în cultura amerindienilor hopi, timpul este conceptualizat ciclic, nu liniar, ca o entitate difuză, în interiorul căreia acționează categoria intensității, inexistentă în limbi precum engleza, franceza, rusa etc. În limba civilizației zulu există două timpuri trecute: trecutul care nu are efect în prezent și trecutul care are efect
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
noi nu argumentăm și nu dezbatem”, „noi nu punem preț pe logică”, „noi nu avem retorică”, „limba noastră e scrisă în imagini”, „limba noastră e monosilabică” (apud Garrett, 1999, p. 59). 2.4.2. Relația text-context. Modul în care culturile conceptualizează relația dintre text și context se reflectă în procesul semnificării: semnificația se plasează în text și se decodează pe baza semnificației literale sau se află în context și de decodează prin coroborarea informației textuale cu informația contextuală. Între culturi apar
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
deschis în conflicte, să rezolve prin conflict divergențele apărute (de pildă, Israel); în unele culturi vorbitorii tind să-și rezolve conflictele prin negocieri directe (ca în cultura americană, germană, de exemplu) sau prin intermediul unor mediatori (ca în culturile orientale). Culturile conceptualizează în mod diferit conflictul. În esență, de-a lungul unui continuum se plasează doi poli: conceptualizarea conflictului ca proces, respectiv conceptualizarea conflictului ca rezultat. În culturile în care conflictul este conceptualizat ca proces accentul cade pe negocierea imaginii mutuale sau
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
sau prin intermediul unor mediatori (ca în culturile orientale). Culturile conceptualizează în mod diferit conflictul. În esență, de-a lungul unui continuum se plasează doi poli: conceptualizarea conflictului ca proces, respectiv conceptualizarea conflictului ca rezultat. În culturile în care conflictul este conceptualizat ca proces accentul cade pe negocierea imaginii mutuale sau de grup (prestigiu, onoare, demnitate, mândrie, încredere, umilire, rușine, vinovăție, neîncredere), în timp ce în culturile în care conflictul este conceptualizat ca rezultat accentul cade pe afirmarea identității personale (a nevoilor, intereselor, emoțiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
proces, respectiv conceptualizarea conflictului ca rezultat. În culturile în care conflictul este conceptualizat ca proces accentul cade pe negocierea imaginii mutuale sau de grup (prestigiu, onoare, demnitate, mândrie, încredere, umilire, rușine, vinovăție, neîncredere), în timp ce în culturile în care conflictul este conceptualizat ca rezultat accentul cade pe afirmarea identității personale (a nevoilor, intereselor, emoțiilor personale), pe negocierea și obținerea rapidă a unui rezultat. În modelul colectivist orientat spre proces primează adecvarea în abordarea opozițiilor, atingerea unui consens cu implicații pe termen lung
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
intrare în ființă, ființa intrării în ființă, temeiurile unei ființe până la iminența trecerii ei în realitate; a fost să fie - expresia ființei săvârșite, consumate, împlinite, evocând legea de după consumarea în realitate a lucrului. (Noica, 1978, pp. 26-57, passim). Astfel, românii conceptualizează existența ca parcurs între pre-ființă (purtând în ea perspectiva ființei) și post-ființă (purtând în ea perspectiva fostei ființe), ambele guvernate de lege. Prezentul lui a fi este un prezent atemporal, pancronic. La români, acceptarea lucidă a destinului este o formă
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
se referă la posibilitatea de replicare a vieții comunitare religioase în cyberspațiu prin exercitarea practicilor specifice, a ritualurilor și a activităților spirituale individuale sau de grup. Bittarello (2009) realizează o trecere în revistă a metaforelor utilizate pentru a descrie și conceptualiza Internetul ca spațiu, observând că acesta a fost adesea descris ca o dimensiune alternativă a lumii, diferită de aceea în care are loc viața reală, loc al unei "exaltări acorporale". Este evident caracterul non-fizic și, în consecință, potențial spiritual al
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
recuperate" (Ibidem, p. 237, p. 243). 48 Paul Ricoeur, op. cit., pp. 479-483. 49 David Lowenthal, op. cit., p. 229. 50 Paul Ricoeur, op. cit., pp. 116-119. 51 "Multe cercetări ale memoriilor colective comit o tentantă și totuși gravă eroare metodologică: percep și conceptualizează memoria colectivă exclusiv în termenii dinamicii psihologice și emoționale a amintirii individuale" (Wulf Kansteiner, Finding Meaning in Memory..., p. 185). 52 Ibidem, pp. 185-188. 53 Vezi, de exemplu, Alina Mungiu-Pippidi, Transilvania subiectivă, Editura Humanitas, București, 1999, p. 89. O expunere
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
istoric. Dar ceea ce trebuie să reținem este că această reprezentare a trecutului nu poate fi realizată decât prin intermediul imaginației noastre, pentru că nu suntem decât oameni, nicidecum niște agregate mecanice. Cel mai nedrept reproș care se aduce acestui mod de a conceptualiza istoria, reproș venit din direcția istoriografiei tradiționale, spune că În acest fel se neagă posibilitatea cunoașterii adevărului istoric. Dar această acuzație este complet gratuită și nu poate fi dovedită cu nici un exemplu concret, deoarece nici un profesionist nu mai construiește astăzi
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]