554 matches
-
descurajării și a stimulentelor, a suferințelor și a renașterii subiective. 8tc "8" Dionysos: societate hedonistă, societate antidionisiacătc "Dionysos \: societate hedonistă, societate antidionisiacă" Pe la sfârșitul anilor 1960, figura lui Dionysos își face brusc apariția pe scena intelectuală cu scopul de a conceptualiza peisajul cultural al democrațiilor reconfigurate sub presiunea valorilor hedoniste, disidente și utopice. Se impune ideea că apar aspirații și moduri de viață inedite, care pregătesc un viitor total diferit de societatea tehnocratică și autoritară. În locul disciplinei, al familiei sau al
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
cu amenințarea pierderii. Stările limită reprezintă cadrul teoretic relativ recent care include o mare parte dintre acești adolescenți. Teama de abandon, cu care aceștia se confruntă, provine din amenințările inerente celui de al doilea proces de separare-individuare așa cum a fost conceptualizat de Blos în momentul adolescenței. Intr-adevăr, pentru acest autor adolescența poate fi înțeleasă ca o reminiscență a acelei prime perioade situată între 18 luni și trei ani, în care copilul trăiește un sentiment de individuare somatică și psihică în raport cu
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Winnicott (1958, 1975) redă pe scurt acest punct de vedere astfel: „a crește este prin natura lucrurilor un act agresiv”. El adaugă „dacă în fantasmele primei copilării întâlnim moartea, în cele ale adolescenței întâlnim crima”. Am putea, de altfel, să conceptualizăm distanța dintre temerile fantasmatice ale copilului și cele ale adolescentului spunând că primele se organizează în jurul pierderii și al morții iar celelalte în jurul distrugerii și al crimei. Pentru a se apăra de această excitare pulsională și de această agresivitate, tânărul
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
sau distrugeri ale investițiilor narcisiace. La personalitățile numite „nevrotico-normale” există o fluiditate între investițiile narcisiace și cele obiectuale cu efecte de întărire pozitivă chiar. Într-un anume fel, iubirea aproapelui întărește iubirea de sine și nu o sărăcește. Kernberg a conceptualizat bine acest echilibru, opunându-l celui care poate fi observat la personalitățile narcisiace (Kernberg, 1979; 1980). Acest echilibru reprezintă, la modul ideal, o protecție contra depresiei, datorită trecerii fluide și suple a obiectualului spre narcisiac: o pierdere obiectuală este sigur
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
a gândi că doar un adolescent bolnav poate atenta la viața sa, și că acest gest nu poate exprima libertatea unui subiect, ceea ce semnifică a contrario că negăm subiectului calitatea de a fi proprietarul propriului său corp... Medicina pare să conceptualizeze actul suicidar ca și cum subiectul n-ar fi proprietarul corpului său (actul suicidar nu poate fi explicat decât prin patologia subiectului și nu depinde niciodată nici de sănătatea și nici de libertatea sa), într-o societate care nu încetează de a
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
travaliul psihic propriu acestei vârste. Ori, acest travaliu psihic îl confruntă în mod necesar și într-o manieră aproape inevitabilă pe adolescent cu afectele de tristețe, de proastă dispoziție, de „deprimare”, sau chiar de depresie, cu tot ceea ce noi am conceptualizat ca fiind trăsătura acestei „disforii pubertare” caracteristică unui travaliu elaborativ în cadrul căruia renunțarea, capacitatea de a face diferența, toleranța la frustrare, pierderile acceptate sunt elemente care fac parte din mizele psihodinamice: mulți adolescenți, dacă nu chiar toți, fac într-o
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Economia nu este conceptualizarea unei lumi perfecte, nici mai bună, nici mai rea decât rezultă în mod spontan prin rolul bunuluisimț al naturii umane. Pentru această sarcină Economia trebuie să se asigure permanent ea însăși de bun simț pentru a conceptualiza după sugestia lucrului bine făcut. Faptul că explică mai convingător sau mai puțin convingător ceea ce se întâmplă (ca o magie pe canalul bunului-simț când determinanții subiectivi ajung să configureze situația obiectivă, inclusiv ca instanțiere a ceva cu intenție din ceva
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
le face să fie compatibile cu alt nivel de relaționare, mai complexă, dar și cu alt nivel de înțelegere care nu rămâne atașat nici de dat nici de creat, ci le combină pe amândouă într-o nouă unitate cognitivă. Economia conceptualizează diferit de fizică, în sensul că ea conceptualizează faptele ca borne ale dinamicii complexe a subiectivității ce construiește viziunea drept optim al cunoașterii în ambele componente ale ei, și raționale, și emoționale. Economia conceptualizează originea subiectivă a faptelor obiectuale ca
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
de relaționare, mai complexă, dar și cu alt nivel de înțelegere care nu rămâne atașat nici de dat nici de creat, ci le combină pe amândouă într-o nouă unitate cognitivă. Economia conceptualizează diferit de fizică, în sensul că ea conceptualizează faptele ca borne ale dinamicii complexe a subiectivității ce construiește viziunea drept optim al cunoașterii în ambele componente ale ei, și raționale, și emoționale. Economia conceptualizează originea subiectivă a faptelor obiectuale ca și obiectivarea subiectivității în contexte complexe structurate prin
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
într-o nouă unitate cognitivă. Economia conceptualizează diferit de fizică, în sensul că ea conceptualizează faptele ca borne ale dinamicii complexe a subiectivității ce construiește viziunea drept optim al cunoașterii în ambele componente ale ei, și raționale, și emoționale. Economia conceptualizează originea subiectivă a faptelor obiectuale ca și obiectivarea subiectivității în contexte complexe structurate prin intersubiectivitate. Dacă se produce bifurcație în Economie, aceasta nu poate fi înțeleasă decât ca cezură în intersubiectivitate, echivalentă cu deteriorarea substanței ei, căci intersubiectivitatea nu sporește
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
ordine haos. Acțiunea umană are, în esență, funcția de a semnifica ordinea, de a construi structuri de sensuri stabile, de a trata, până la urmă, haosul ca o ordine încă nepătrunsă de cunoaștere (Cohen, Stewart, 2008). În viziunea în care Economia conceptualizează formele relaționare dintre necesitate și întâmplare, croind căi de substanțializare a necesităților în consecințe utile, nu se asigură decât de funcția de a face acest lucru, de „a vedea” cum se face pornind de la o idee la care a ajuns
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
pisicii (nu a lui Schrodinger!) de a cădea oricând de pe creanga cea mai înaltă și fragilă a arborelui abstracțiunii în picioare pe suprafața contondentă și accidentată a realității. Înapoi la uneltele specifice și la proba faptelor! Obsesia Economiei de a conceptualiza până la regularitatea legilor naturale - a entropiei, între altele - este fascinantă din punctul de vedere al entuziasmului participării la elaborarea teoriei generale (sau unificată) a universului, dar ar trebui să-și aducă propria contribuție la decelarea universului, cu uneltele și ritualurile
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
explicit, conceptualizarea în Economie este diferită față de alte științe, în primul rând cele experimentale. Nu încape îndoială că Economia are o problemă suplimentară în conceptualizare, și nu una simplă: cum alegem calea pe care ajungem să identificăm modalitatea de a conceptualiza. Deci preliminară cogniției, această provocare este fundamentală în ceea ce privește finalitatea cunoașterii în Economie. Efortul fizicianului, de exemplu, este ușurat de recursul la patternul experimentului. Orice construcție conceptuală pentru a fi teorie, adică să explice corect, credibil, realitatea trebuie demonstrată validitatea ei
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
de somn, probleme de relație, tate, boală mentală piele, astm bronșic, probleme sexuale diabet zaharat, disfuncții imune, probleme musculare Figura 2.3: Efecte pe termen lung ale stresului Un punct de vedere interactiv asupra stresului Discuția de până acum a conceptualizat stresul ca răspuns automat la un stresor extern. Acest punct de vedere este de asemenea reflectat în teoria evenimentelor de viață, care sugerează că individul răspunde la evenimentele de viață cu un răspuns de stres care este în consecință legat
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
documente de formalizare a structurii organizatorice - ROF, organigramă, fișe de post); pentru a spori valoarea unei cercetări, opțiunea logică este de a combina mai multe metode, tehnici și procedee, minimizând astfel riscurile metodologice și maximizând consistența datelor. Acest deziderat este conceptualizat prin termenul de „triangulație” împrumutat din topografie. Raportul de DO vizează, de regulă, următoarele: depistarea principalelor puncte forte și slabe; determinarea potențialului de viabilitate managerială; evidențierea „zonelor” procesuale și/sau structural-organizatorice cu potențial de viabilitate ridicat, mediu sau scăzut; furnizarea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
lumea și pământul!) sau de factori instabili, care se schimbă situațional și produc efecte diferite de la o situație la alta (N-am fost pe fază de data asta!). 3.4. Relația dintre vorbitor și ascultător Relația dintre interactanți poate fi conceptualizată de-a lungul a trei dimensiuni: formal/informal, intens/superficial, egalitate/inegalitate de putere, competitiv, ostil/cooperant, prietenos. Comunicarea informală are ca scop principal relaționarea, stabilirea de contacte sociale în situații de rutină, în care vorbitorii se cunosc și recurg
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
care cele mai importante prin vechimea și caracterul lor exemplar sunt Vedele, Upanishadele, Mahabharata, Ramayana. Temele fundamentale sunt: dharma (etica și ândatoririle oamenilor), samsara (ciclul naștere, viață, moarte, renaștere), karma (acțiune și reacție), moksha (eliberarea din ciclul samsara). Divinitatea este conceptualizată diferit de la o școală la alta: în teologia monoistă/panteistă, Brahman este Sinele suprem, spiritul unic și nediferențiat, esența tuturor lucrurilor, principiul infinit la care omul poate accede doar prin cunoaștere, prin meditație, prin dobândirea înțelepciunii ultime, a identității sufletului
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
protestante, hinduse, budiste. S-a observat că locuitorii din nordul Statelor Unite tolerează mai ușor ambiguitatea decât cei din sudul Statelor Unite. • Orientarea în timp. Parametrul, numit și dinamism confucianist, descrie „orizontul de timp” al societății și reflectă modul în care societatea conceptualizează virtutea în raport cu adevărul. Pe baza acestei dimensiuni de variație se distinge între societăți cu orientare pe termen lung și societăți cu orientare pe termen scurt. În culturile cu orientare pe termen lung sunt valorizate austeritatea, parcimonia, perseverența. Aceste societăți sunt
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
culturale legate de emoție sunt variate și țin de conceptualizarea emoției, de maniera în care sunt trăite și exprimate, de antecedentele care le declanșează. De exemplu: în societățile individualiste, în care individul se percepe ca unic și autonom, emoția este conceptualizată ca o experiență personală, subiectivă (în aceeași situație, indivizi diferiți pot trăi emoții diferite), în timp ce în societățile colectiviste, unde individul se percepe ca parte a grupului, fiind preocupat de relația cu ceilalți, emoția este conceptualizată ca experiență de grup obiectivă
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
unic și autonom, emoția este conceptualizată ca o experiență personală, subiectivă (în aceeași situație, indivizi diferiți pot trăi emoții diferite), în timp ce în societățile colectiviste, unde individul se percepe ca parte a grupului, fiind preocupat de relația cu ceilalți, emoția este conceptualizată ca experiență de grup obiectivă rezultată din relațiile constituite în cadrul grupului (deci se presupune că în situații similare toți indivizii vor trăi aceeași emoție), individul având tendința de co-orientare emoțională cu grupul; într-o societate colectivistă cum este Turcia educația
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
joacă un rol decisiv în strategiile acționale și lingvistice la care recurg indivizii pentru rezolvarea problemelor survenite în cadrul interacțiunii sociale. 7. Identitatea culturală Termenul identitate se folosește generic, în sociologie și psihologie, pentru a desemna modul în care individul se conceptualizează pe sine ca entitate distinctă, împărtășind trăsături comune cu membrii unui grup, dar și diferențiatoare în raport cu aceștia, chiar unice. Identitatea oferă individului cadrul general de interpretare a stimulilor primiți din mediu, explică expectațiile și motivațiile pentru acțiunile, gândurile, sentimentele sale
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
în procesul comunicării. Ca ansamblu al modurilor de viață, al credințelor, mentalităților și valorilor unei societăți, cultura modelează toate formele de comunicare dintre membrii comunității; în același timp, formele specifice de comunicare din cadrul unei societăți determină felul în care indivizii conceptualizează realitatea. Pe de o parte, lumea reală impune discursului limite de expresie și conținut; pe de altă parte, limba configurează lumea și ghidează înțelegerea ei. Prin această intercondiționare, realitatea se constituie la intersecția dintre lumea faptic-obiectivă și lumea construită prin
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
reală” este într-o mare măsură în mod inconștient construită din obișnuințele de limbaj ale grupurilor (Sapir, 1921, apud Terzea-Ofrim, 2002, p. 23). Teoria postulează existența unei relații sistematice între gândire și limbă: între modul în care vorbitorii înțeleg (percep, conceptualizează) realitatea și categoriile (lexico-)gramaticale ale unei limbi. Disecăm natura pe liniile trasate de limba noastră maternă. Categoriile și tipurile pe care le izolăm din lumea fenomenelor nu le găsim acolo pentru că sar pur și simplu în ochi oricărui observator
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
limbi nu marchează genul substantivului (de exemplu, limba engleză), în timp ce în altele există trei genuri gramaticalizate - masculin, feminin, neutru (ca în germană, franceză, română, de pildă), sau reflectând concepții ancestrale privind forțele binelui și forțele răului. O entitate poate fi conceptualizată ca numărabilă sau nenumărabilă (rom. pâine, pâini/engl. bread), desemnată prin singular sau plural (rom. mazăre/engl. peas; rom. fasole/engl. beans; rom. mulți bani/engl. much money). Referirea la inanimate se face printr-un pronume special în engleză (it
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
timpurilor în vorbirea indirectă - absente în română, prezente și bine formalizate în engleză sau franceză. În majoritatea limbilor europene, timpul este văzut ca o linie, presupunând o succesiune de momente: trecut, prezent și viitor; în cultura amerindienilor hopi, timpul este conceptualizat ciclic, nu liniar, ca o entitate difuză, în interiorul căreia acționează categoria intensității, inexistentă în limbi precum engleza, franceza, rusa etc. În limba civilizației zulu există două timpuri trecute: trecutul care nu are efect în prezent și trecutul care are efect
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]