1,143 matches
-
modelele măsurării personalității diferă nu doar sub aspectul modului de alocare a acestei variabilități comportamentale, ci și în modul de interpretare, distingându-se astfel cinci alternative de conceptualizare a personalității. 1. Personalitatea ca pattern comportamental constant (invariant) O astfel de conceptualizare este specifică teoriei trăsăturilor, întrucât acestea sunt considerate patternuri comportamentale consistente cross-situațional. Conform acestei accepțiuni, trăsăturile psihologice (de exemplu, extraversia) se consideră a fi la fel de stabile precum cele fizice (culoarea ochilor). 2. Personalitatea ca dispoziții trăsătură Trăsăturile sunt concepute interacționist
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
psihologice (de exemplu, extraversia) se consideră a fi la fel de stabile precum cele fizice (culoarea ochilor). 2. Personalitatea ca dispoziții trăsătură Trăsăturile sunt concepute interacționist, respectiv ca predispoziții comportamentale relativ stabile, însă manifestate și în funcție de caracteristicile situației. De pildă, conform acestei conceptualizări, anxietatea unei persoane este dată ca urmare a interacțiunii dintre trăsătura nevrotismului și gradul de stres indus de situație. Această concepție este reductibilă la formula interacționistă introdusă de Lewin: C = f(P, S). Pentru a putea aplica formula în practică
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Această concepție este reductibilă la formula interacționistă introdusă de Lewin: C = f(P, S). Pentru a putea aplica formula în practică este necesar ca situația să aibă cel puțin o dimensiune măsurabilă care să poată fi relaționată funcțional cu trăsătura. Conceptualizarea se bazează pe tipul C de alocare a variabilității, deci pe asumpția păstrării poziției relative de la o situație la alta de către individ. 3. Personalitatea ca sistem cognitiv al persoanei Această conceptualizare nu asumă aspectul cauzal intern al unei dispoziții, ci
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
măsurabilă care să poată fi relaționată funcțional cu trăsătura. Conceptualizarea se bazează pe tipul C de alocare a variabilității, deci pe asumpția păstrării poziției relative de la o situație la alta de către individ. 3. Personalitatea ca sistem cognitiv al persoanei Această conceptualizare nu asumă aspectul cauzal intern al unei dispoziții, ci mai degrabă pleacă de la ideea că trăsăturile sunt simple concepte lingvistice utilizate de indivizi pentru a prezice și înțelege conduita proprie și pe a celorlalți. Spre deosebire de teoria constructelor personale (Levy, 1970
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
pattern de răspunsuri atașate unor situații stimul. Din această perspectivă, de exemplu, cercetătorul este interesat mai degrabă de intensitatea stresului produs de o anumită situație decât de măsurarea nivelului de anxietate. Deși există tendința de a asocia acest mod de conceptualizare cu tipul B de variabilitate, Argyle și Little au atras atenția că modele S-R permit o anumită posibilitate de generalizare a răspunsurilor în raport cu categoriile de situații, motiv pentru care este mai corect să le asociem cu schema de variabilitate
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
3. Este necesar ca variabilele de personalitate să determine exclusiv comportamentul sau pot să intervină și variabile situaționale? Dacă da, care ar fi ponderea dintre acestea la care consistența personalității ar mai fi recunoscută? 4. Accepțiuni asupra consistenței Modelele de conceptualizare a personalității au creditat în mod diferit perspectivele de analiză discutate. În cadrul acestor perspective de analiză s-au diferențiat o serie de accepțiuni asupra conceptului de consistență a personalității. 4.1 Stabilitatea temporală Așa cum am arătat mai sus, se consideră
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
ordinii de rang ca index de consistență cross-situațională este anulat. O altă accepțiune dată consistenței a fost aceea de coerență. Întrucât accepțiunile anterioare (de consistență absolută și consistență relativă, promovate de modelul dispozițional) s-au dovedit limitate atât sub aspectul conceptualizării, cât și al măsurării consistenței cross-situaționale, o variantă alternativă de conceptualizare a fost oferită, inițial, de modelul interacționist. Interacționismul a atras atenția asupra necesității de a lua în calcul atât variabilele de personalitate cât și pe cele situaționale pentru a
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
altă accepțiune dată consistenței a fost aceea de coerență. Întrucât accepțiunile anterioare (de consistență absolută și consistență relativă, promovate de modelul dispozițional) s-au dovedit limitate atât sub aspectul conceptualizării, cât și al măsurării consistenței cross-situaționale, o variantă alternativă de conceptualizare a fost oferită, inițial, de modelul interacționist. Interacționismul a atras atenția asupra necesității de a lua în calcul atât variabilele de personalitate cât și pe cele situaționale pentru a putea ajunge la o explicație validă asupra consistenței comportamentale cross-situaționale (Alker
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
slăbiciune, ineficacitate și pseudoeficacitate organizațională, se prezintă pe larg și argumentat principiile eficienței/eficacității, tipurile de eficiență/eficacitate, măsurarea și evaluarea eficienței/eficacității. O importanță metodologică deosebită o are identificarea de către autor a unor probleme-cheie ale măsurării eficienței/eficacității problema conceptualizării și operaționalizării criteriilor, problema caracteristicilor criteriilor, problema numărului criteriilor și a modului lor de folosire, problema conflictului dintre criteriile eficienței, problema raportului obiectiv-subiectiv în măsurători și evaluări ș.a., prin prisma cărora atât conceptele de eficiență și eficacitate organizațională, cât și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
de Data General Corporation pentru a concura În mod direct cu unul produs de Digital Equipment Corporation. Textul, foarte ușor de citit, descrie felul În care echipa de ingineri de la Data General a inventat și dezvoltat computerul. Începutul cărții prezintă conceptualizarea inițială a calculatorului, iar sfârșitul coincide cu momentul În care echipa de ingineri a predat controlul asupra mașinii personalului de la departamentul de marketing al companiei. Cartea este un excelent exemplu de studiu de caz, ilustrând totodată o problemă fundamentală În
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
mult mai generali decât planul final de colectare a datelor. Mai mult, cercetarea poate trata atât aspecte de conținut, cât și de metodologie. În exemplul menționat mai devreme, echipa de cercetare a folosit cele șapte cazuri-pilot pentru o mai bună conceptualizare a diferitelor tipuri de tehnologii și a efectelor organizaționale pe care le-au avut. Studiile s-au efectuat Înainte de a selecta anumite tehnologii pentru colectarea finală a datelor și Înainte de a formula definitiv ipotezele teoretice ale investigației. Astfel, datele cazurilor-pilot
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
Authority, cel mai mare experiment american extrem-modernist, „strămoșul” tuturor planurilor de dezvoltare regională. Din nefericire, a trebuit să renunț la acest studiu, pentru a reduce volumul, deja mare, al acestei cărți) În sfârșit, capitolul 9 va fi o Încercare de conceptualizare a naturii cunoștințelor practice și de prezentare a acestora În contrast cu cunoștințele mai formale, deductive, de natură epistemică. Termenul mētis, care provine din greaca veche și desemnează cunoștințele dobândite numai În urma experienței practice, oferă un Înveliș lingvistic util și cuprinzător pentru
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
În Încercarea de a Înțelege de ce acțiunile extrem-moderniste autoritare au un așa potențial distructiv. Ceea ce se ignoră - și adesea se elimină - sunt tocmai competențele practice de la baza oricărei activități complexe. În acest capitol, scopul pe care mi-l propun este conceptualizarea acestor competențe, numite fie know-how (savoir-faire ou arts de faire), bun simț, experiență, talent sau mētis. Care sunt aceste competențe? Cum sunt ele create, dezvoltate și Întreținute? Care este relația lor cu cunoașterea epistemică formală? Sper să dovedesc că multe
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
metoda gândirii analogice (de aceea Îmi pare bine că domnul Marius Jucan a amintit-o aici), care spune În esență că interpretarea conceptuală, teoretică, trebuie suspendată sau, mai exact, că interpretarea oricărui lucru - și, mai mult, că orice tip de conceptualizare - pornește de la un mecanism de metaforizare, singurul cu adevărat „fidel” lucrului despre care vorbește. A interpreta nu Înseamnă a transpune În concept, deci a explica și a distruge astfel identitatea obiectului despre care vorbești, ci Înseamnă a gândi analogic, adică
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
lungă paranteză era că am suspiciuni față de modul tranșant În care spuneai că putem renunța, iată, În sfârșit, la interpretare și la orice fel de constituire a unei explicații. Deși chiar tu spuneai că meditația ce te-a dus la conceptualizarea anarhetipului a pornit tot de la configurarea identității omului În lume, care, spuneai, s-ar putea să nu meargă spre unitate, ci spre explozie. Horea Poenar: Dacă e vorba de a găsi o modalitate de abordare ce poate fi comunicată, cred
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
problemă În a pune anarhetipul În termeni ontologici, În sensul În care o explicație ontologică face parte tot dintr-un mare scenariu explicativ de tip arhetipal, oricum am lua-o. Nu mi-am propus să intru foarte adânc Într-o conceptualizare metafizică, deoarece aceasta ar face din anarhetip un arhetip În sensul de Idee platoniciană răsturnată. Or, Ideea lui Platon sau oricare alt concept metafizic „tare” ce explică realitatea la modul global mi se pare că face parte dintr-o explicație
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
conceptualizat și limpezit după legi discursive moderniste. Or, asta devine imposibil pentru că Îi neagă identitatea, funcționalitatea, deci Îl mistifică, tocmai fiindcă tu, Corin, Îl teoretizezi În primul rând ca pe o lege de construcție. Deci s-ar putea ca fie conceptualizarea, fie funcționalitatea termenului să trebuiască sacrificate (personal aș opta pentru sacrificarea celei dintâi, Încercând să pledez astfel pentru statutul autoconstructiv al conținutului termenului). Nu știu cum vei face până la urmă, dar mă gândesc că ar fi binevenită precizarea asta, și anume că
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
a născut pentru experiment. Rezistența la definiție e una din atracțiile anarhetipului, cea care solicită căi de căutare nonconformiste. O rezistență care va trebui Învinsă de abordarea cea mai convingătoare. Îmi este clar că anarhetipul nu vrea să urmeze siajul conceptualizării rapide, rețetele, soluțiile prefabricate. Pe de altă parte, e inevitabil să nu țină seama de ele, pentru a nu le imita, dintr-o memorie, să zic, prea Încăpătoare. Încerc să-mi explic respectiva rezistență - nu știu ce explicație are Corin - plecând de la
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
are Corin - plecând de la faptul că la Început s-a invocat un praxis, și nu oricare, un praxis al operei literare. Într-un sens, anarhetipul se aseamănă, În felul În care Îl văd, cu libertatea creației literare de a evita conceptualizarea. Mai mult, șansele de aplicabilitate ale anarhetipului se Îmbogățesc sensibil, dacă Îl lăsăm să rămână În aria sa naturală, conflictuală, explozivă. Altfel, nu e decât un artefact literar. În locul unor definiții conceptuale tari aș vedea niște resurse explicative, flexibile, fără
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
practicare a anarhetipului. Desigur, pot fi Întrebat cum să practicăm dacă nu știm definiția corectă, completă și convenită, chiar de bun-simț, a anarhetipului... Practicând ieșirea În lumea ce ne Înconjoară, vom găsi suficiente rațiuni pentru a porni dinspre experiment spre conceptualizarea anarhetipului. Deocamdată, anarhetipul e un nume neliniștitor. Ceea ce contează pentru un prim pas. Încă un cuvânt pentru conduite, gândiți-vă la felul În care acestea sunt fragmentate, dizolvate, pulverizate, și cu greu pot fi adunate În jurul unei ficțiuni organizate cu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
aceea de deschidere mai Întâi fenomenologică, apoi hermeneutică, ce apare În special În gândirea franceză, trece prin Vattimo și prin Ricœur, prin esteticienii francezi de la Merleau-Ponty la Garelli, apoi prin PatoDka și Richir și așa mai departe. Această zonă de conceptualizare și de Înțelegere inclusiv a ficțiunii, a relației subiect-obiect, a relației realitate-irealitate, americanii nu o au - și nici teza Mihaelei nu o ia În calcul, iar acesta e un fapt care realmente limitează discuția, prin incapacitatea de a percepe niște
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
care românii Încearcă să iasă sau sunt angrenați (cu intenții benefice) să iasă din starea de „spălare a creierului”? Precizez că nici una dintre instituțiile amintite aici nu a folosit vreodată termenul contra-reeducare, fie pentru că s-a ferit de o definiție/conceptualizare a acțiunii lor demistificatoare la adresa comunismului (ca să nu cadă În tezism), fie pentru că termenul contra-reeducare era format dintr-un cuvânt deja incriminat și blamabil, acela de reeducare. În ce mă privește, am dorit să cântăresc validitatea și consistența termenului și
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
impus ca temă raportul scriitorului cu scrisul, D. a tratat poetic inserția creatorului în universul ficțional instituit de limbaj. A experimentat toate atitudinile poetice cunoscute: romantismul gesturilor simbolice, clasicismul formelor disciplinate, barocul căutărilor proteice, intelectualismul ermetizat prin aluzia livrescă și conceptualizarea trăirilor, transa mistică. În prima etapă a creației sale, sub influența baladei romantice germane și a prietenului Radu Stanca, baladist modern, a cultivat mai ales tema metamorfozei în formă baladescă. Această etapă, depășită, a creației sale va fi cel mai
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
muncă nu tocmai comună în tânăra generație [...] sunt atuurile sale esențiale”. Spiritul analitic și aplicația la text sunt dublate de un apetit teoretic evidențiat de instrumentarul folosit (din câmpul structuralismului, psihanalizei, tematismului, semioticii și naratologiei) și de efortul personal de conceptualizare sau de nuanțare a conceptelor consacrate. Asemenea calități sunt ilustrate chiar de prima sa carte, Proza criticilor, care are ca obiect opera epică a lui E. Lovinescu și G. Ibrăileanu. Lucrarea a fost salutată de Al. Călinescu drept „primă cercetare
HOLBAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287442_a_288771]
-
și artistic, «niciodată egalat de atunci». Fabiani este cel ce observa de asemenea o dublă folosire a noțiunii, una cu sens mai restrictiv (aplicat numai câmpului literar și «de natură să descalifice tentativele discipolilor autorului, atunci când aplică acest tip de conceptualizare unor situații istorice foarte variate») și o folosire mai generală și normativa (Fabiani, 1999, p. 91). Pot fi găsite și alte referințe la «ideologii» În textele lui Pierre Bourdieu, care preceda sau Însoțesc elaborarea teoriei câmpurilor. „Ideologia iacobina”, un articol
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]