81,474 matches
-
tot la M.E.C., care a condus la monopolizarea pieței de către două trusturi de presă și edituri; scoaterea din competiție a principalelor edituri străine de manuale, "acuzate" prin notele obținute de la evaluatorii M.E.C. de a nu stăpîni bine nici măcar limba maternă. Concluzia e una singură, aceea din titlul mesei rotunde. La toamnă, cînd se vor număra manualele, se va vedea că politica M.E.C. nu doar a falimentat niște edituri importante, dar a lăsat școlile fără manuale. Despre calitatea celor ce vor apărea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15163_a_16488]
-
voce vede cu oase de la Domnul/ erau draci în rai și aiurau// ș...ț era de lapte osul/ și evaporat cu dinți de lapte/ dar nu-i de lapte moartea lor...". Krampack este o carte care se vrea șocantă, în concluzie, cu cîteva experimente la nivel de limbaj care și reușesc pe alocuri, cu demistificări ale universului și temelor poetice care ne coboară în mîzga de la limita pornografiei, dar cu versuri care merită reținute. Ionel Ciupureanu - Krampack, Scrisul Românesc, Craiova, 2002
O carte care se vrea șocantă by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15166_a_16491]
-
îmi manifest doar îngrijorarea ca nu cumva în computerele serviciilor secrete americane să fi subzistat, până în ziua de azi, date - cum să le zic? -, eronate despre cel care negociază în numele nostru intrarea României în N.A.T.O. ... Ajungând cam la aceleași concluzii, autorul Caravanei cinematografice propune lansarea unui program de monitorizare a persoanelor publice ale căror gesturi au drept scop subminarea procesului de integrare. O inițiativă care, în primul rând, ar trebui să fie a guvernului însuși. Nu e suficient ca dl.
Inșii-petardă stau la umbra palmierilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15165_a_16490]
-
ci despre aspecte care în principiu sînt descrise ca particularități specifice fiecărei etnii în parte, cum ar fi bucătăria. A primi balcanitatea ca o insultă sau ca un compliment e, în ultimă instanță, o opțiune individuală - aceasta pare a fi concluzia lui Marianne Mesnil iar Andrei Pleșu alege, sesizînd poziția ambiguă a României - aflată în egală măsură înăuntrul și în afara Balcanilor, să privească balcanismul într-un înțeles pozitiv, în timp ce Teodor Baconski oferă o analiză istorică a resentimentelor românești față de plasarea noastră
O revistă europeană despre Balcani by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15189_a_16514]
-
adevărat interesul. De altfel, întregul capitol introductiv, Aspects d'un mythe (Aspecte ale unui mit), care parafrazează titlul unui cunoscut studiu al lui Eliade, urmărește să acrediteze ideea, reluată con brio în capitolul X și în acela, final, care trage Concluzia, că Eliade, Cioran și Ionesco și-au făurit, fiecare în felul lui, dar toți trei de conivență, un trecut mitic în stare să-l facă uitat pe acela real. Cît de adevărată este această premisă-concluzie vom vedea la timpul potrivit
Istoria ca proces politic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15164_a_16489]
-
oricum, e vorba despre o generație care nu mai poate modifica mersul actual al României." Iulia Roșca e de părere că întrebarea din titlul editorialului ei ar trebui să și-o pună "distinșii politicieni la fiecare sfîrșit de an". Citez concluzia acestui editorial aniversar: "Ar fi nedrept ca din cortina neagră ruptă în decembrie '89 să se confecționeze doar prapuri de doliu pentru speranțele unui neam întreg și draperii care să ascundă învîrtelile și fripturiștii tranziției." Din păcate, această nedreptate se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15184_a_16509]
-
într-o țară în care guvernul dictează prețul de vânzare al mărfurilor produse după alte legi decât cele familiare "planificatoriștilor" din stirpea Văcăroiu & the band. Rămâne o enigmă alchimia contabilicească prin care polițaii din Timișoara, de pildă, au ajuns la concluzia că prețul unui ou trebuie să fie nu cel practicat de producătorul individual, ci acela de pe toneta improvizată ad-hoc a vechii întreprinderi "Avicola". într-adevăr, într-un soi de pedagogie galinacee, această întreprindere cu străvechi renume comunist a fost adusă
Economia de piață între bulanul dogmatic și oul pragmatic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15209_a_16534]
-
din ea străbate, nealterat, un enorm apetit pentru viață, maximalizînd o năzuință spre libertate în gândire similară aceleia pe care o regăsim și în Țiganiada sau Trei viteji". Ion Istrate face și o minuțioasă analiză a particularităților lingvistice ajungând la concluzia că acestea nu pot fi atribuite unui grup, ci unui singur autor. Cercetătorii care au respins paternitatea scriitorului ardelean au făcut-o motivând exclusiv prin realizarea artistică precară a piesei. Deși recunoaște că multe aspecte "amintesc de aproape Țiganiada", Lucia
Despre începuturile literaturii românești by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15239_a_16564]
-
postură nestudiată, dar într-o tăietură originală, gîndită interesant de Florin Iaru. Istoria celebrității și istoria personală, așadar. Rareori am întîlnit coperți care să spună mai mult despre ceea ce se ascunde dincolo de ele. Dacă ar fi să interpretăm acest lucru, concluzia ar fi optimistă: avem de-a face cu scriitori care au învățat în acești ani să-și gîndească produsul artistic nu doar din punctul de vedere al conținutului. Mitul scriitorului adîncit în textul abisal, indiferent la problemele lumești ale aspectului
Istorie literară și istorie personală by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15215_a_16540]
-
civilizațiilor și cărțile lui Michel Tournier, receptarea lui Panait Istrati, cerul îngerilor și disfuncțiile societății românești postcomuniste, paranormalul, profețiile lui Take Ionescu, biografia lui Nabokov, slăbirea sistemului imunitar uman etc. Și chiar dacă nu sîntem de acord cu autorul în unele concluzii sau cu sursele sale bibliografice, nu foarte multe, trebuie să recunoaștem că aceasta nu se vrea o culegere de articole științifice sau de analize, ci o serie de texte de tip cultural (în sens larg) pentru animarea timpilor morți. Și
Eleganța stilului jurnalistic by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15261_a_16586]
-
pot înflori în pustiuri lipsite de liberate și practici democratice. Cartea lui Viroli ne redeșteaptă interesul pentru această vigoare morală, virtutea civică, "armă împotriva celor puternici sau desfrânați care nu vor să accepte modestia și cumpătarea pretinse de viața civică". Concluzia sa este optimistă și tocmai de aceea o voi cita: " Modul cel mai eficient prin care am putea contribui la renașterea virtuții civice - modul cel mai eficient pentru filozofii politici - este să schițăm o concepție despre patriotism acceptabilă și la îndemâna
Destinul poate fi ales by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15230_a_16555]
-
limba latină și prin moștenirea Romei, în obiceiuri. Însă am luat parte și la o cultură influențată de Orient și împămîntenită în neolitic. Am înțeles asta ca român, dar cred că înseamnă același lucru pentru un bulgar, un sîrbo-croat, în concluzie pentru Balcani, Europa de sud-est și pentru o parte a Rusiei. Iar în această tensiune Orient-Occident, tradiționalism-modernism, mistică, religie, contemplație, pe de o parte, și spirit critic, raționalism, dorința de a crea concret, pe de alta, această polaritate o găsim
Despre Nae Ionescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15244_a_16569]
-
titlu personal, scriitorii și criticii chestionați nu vin cu mare lucru în plus peste banalitățile de rigoare cînd e vorba de literatura tranziției. Am căutat cu atenție să separăm grîul de neghină și n-am reușit. Penurie de idei, iată concluzia pe care o putem desprinde. Așteptăm provicia! l Observatorul cultural din 14-20 oct. Reia problema plagiatului dnei Florina Rogalski din manualul pentru clasa a XII-a de la Editura Corint. Între timp, autoarea paginilor copiate și redactorul-șef al editurii replicaseră
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13429_a_14754]
-
sunt proprii mei fii”. Măreția, ca și vina seminției alese. Iudaismul caută uneori să-l facă pe Dumnezeu să opteze... Citim: „În mod deosebit, se susține că dacă omul este cu frica lui Dumnezeu, atunci el este superior îngerilor (s.n.). Concluzia: „Oamenii drepți sunt mai presus decât îngerii oficianți”. Calitatea supremă a unui popor de a pune pe primul plan Omul, venerându-l fără limită pe Cel de Sus. Încheiere: „În viața care va să vină, Sfântul Unic (binecuvântat fie El
Situația îngerilor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13456_a_14781]
-
Fenomenul se petrecea atunci când animăluțele erau virusate cu idei transcendentale prin intermediul unor cipuri-senzori introduse în stânga bulbului rahidian și a unui microemițător în zona occipitală dreapta, neapărat de fabricație americană, altfel nu se înțelegea nimic. În final, s-a ajuns la concluzia că respectivii cobai ar putea fi strămoșii îndepărtați ai unor prezentatori de televiziune din zilele noastre. Astăzi, prin conectarea acestui sistem la un receptor-radio „banda vest”, pot fi ascultate în voie hohotele de râs ale cobailor... Explicația oamenilor de știință
TRIMINEAȚA! by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13427_a_14752]
-
considerându-se că ele își vor aduce aportul (pleonasm care dă greutate ideii) la integrare. Metoda a fost preluată apoi de un colectiv de psihosociologi care, aplicând-o concret în cazul unor prezentatori de emisiuni tv, au ajuns la câteva concluzii preliminare, demne de luat în considerare. Din păcate, singura televiziune care a „cuplat” perfect la idee, a fost infanta NAȚIONAL TV prinsă cu porțile larg deschise spre inedit și cu posibilități nelimitate practic în ceea ce privește abordarea tematicii noastre. Astfel (dar din
TRIMINEAȚA! by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13427_a_14752]
-
și personalitățile care i-au marcat existența. El se mulțumește să reproducă, sub formă de flashback-uri, o serie de întîmplări cu tîlc din trecutul mai mult sau mai puțin îndepărtat, lăsîndu-i fiecărui cititor satisfacția de a trage singur toate concluziile care se impun. Evitarea marilor teme din manualele de istorie și aducerea în prim plan a unor episoade din viața personală, reținute de fluxul imprevizibil al memoriei, fac parte din intenția programatică a memorialistului: „Un incident mărunt menținut în prim-
Șansa nefericirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13452_a_14777]
-
cîteva obiecte, față de care a devenit dependent. Așa cum este dependent și de conținutul benzilor, de inflexiunile propriei voci, de ce a reținut ea în observații și analize. Krapp își provoacă singur rău vîrîndu-și la infinit în urechi erorile, ororile, adevărul, minciuna, concluziile vieții. Cumplită pedeapsă. Băutura, singurătatea și dependența de ce păstrează în ele benzile de magnetofon l-au redus la un număr fix de senzații, de gesturi, de reacții. Acum, numărul și succesiunea lor îl dau la iveală, în interpretarea lui Marcel
Krapp versus Krapp by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13441_a_14766]
-
martor curios, nepreocupat de sine și interesat doar să înregistreze, pe când ochiul celei care pleacă în căutarea minotaurului este scormonitor, pasional, implicat, fragil și trăind intens fiecare percepție. Or, nimic nu explică transformarea sau glisajul. Toate semnele conduc către aceeași concluzie: textele devenite capitole ale aceleiași cărți sunt, de fapt, bucăți distincte, scrise din motive diferite, în perioade diferite (jurnal, note memorialistice, excerpte eseistice și proză). De aceea, mișcările textului sunt rupte și nu funcționează ca un întreg, fie el și
În cheia sexualității by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13467_a_14792]
-
Iar formulele bastarde s-au perpetuat, cu mici modificări, prin generații“. Un colonialism întors pe dos s-ar zice, în care primitivul, aici perifericul, e cel care învinge și își impune modul de a fi. Aceasta și e, formulată răspicat, concluzia lui Adrian Majuru, convins că normalul e în București minoritar, în timp ce a-normalul, vizibil peste tot, s-a impus, fără să întimpine prea mare rezistență. Adevărul e, poate, ceva mai nuanțat. Din cenușiul istoriei cartea distilează doar negrul, așa cum alte
La margine de București by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13451_a_14776]
-
vecie.” Prieten și apărător din totdeauna al evreilor, participă la una din sărbătorile lor (Kol-Nidrei), la Templul Coral, „spre supărarea lumii întregi”, cum consemnează ziarul „Momentul”, ceea ce-l duce pe atât de însuflețitul și neobositul slujitor al lui Christos la concluzia tristă că „antisemitismul și legionarismul (contra cărora vituperase toată viața - n. m.) stau sub cenușe, ca niște cărbuni gata să aprinză iarăși pământul”. În același timp, în 1946, regretă că prietenii lui izraeliți nu l-au invitat la concertul marelui
Gala Galaction după 1944 by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13473_a_14798]
-
al problemelor și temelor liberalismului, cea mai profundă și puternică mișcare intelectuală, politică și socială a modernității și, poate, a întregii istorii” (p. 8). Un astfel de enunț ar fi putut să apară, în cel mai fericit caz, ca o concluzie a cărții, nu ca un preambul al ei, pentru că el ar putea diminua interesul pentru lectură al unor potențiali cititori neconvinși a priori de valabilitatea lui. Din fericire cartea propriu-zisă se dovedește a fi mult mai interesantă decît lasă să
Ce este liberalismul? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13469_a_14794]
-
Publicistica ardeleană Seaua (nr. 7-8) și Tribuna (nr. 24) întreprind simultan o anchetă foarte utilă: despre publicistica din Ardeal. Aceea cu profil cultural, se înțelege. În Steaua este o masă rotundă pe această temă, în Tribuna, o suită de articole. Concluziile principale sînt trei: există un număr considerabil de reviste culturale transilvănene, unele cu un profil bine stabilit și recunoscut în toată țara; este nevoie absolută de un săptămînal de cultură (publicațiile sînt, de regulă, mensuale); și n-ar strica tiraje
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13481_a_14806]
-
discutabile, mai ales în domeniul inovațiilor lexicale. Tendința de a trece în lista erorilor un neologism, de a-l trata în termenii judecății absolute (corect/incorect) e o tipică eroare de percepție a nespecialistului: „Incorect - «au concluzionat»; corect - «au tras concluzia», «au ajuns la concluzia» etc. În limba română nu există verbul «a conluziona», ci doar verbul «a conchide»” (id.). Discursul e absolutizat în ceea ce preia din surse „oficiale”, de specialitate (manuale, articole de cultivarea limbii); poate însă trece la un
Din interior by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13475_a_14800]
-
domeniul inovațiilor lexicale. Tendința de a trece în lista erorilor un neologism, de a-l trata în termenii judecății absolute (corect/incorect) e o tipică eroare de percepție a nespecialistului: „Incorect - «au concluzionat»; corect - «au tras concluzia», «au ajuns la concluzia» etc. În limba română nu există verbul «a conluziona», ci doar verbul «a conchide»” (id.). Discursul e absolutizat în ceea ce preia din surse „oficiale”, de specialitate (manuale, articole de cultivarea limbii); poate însă trece la un ton personal (în registru
Din interior by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13475_a_14800]