2,030 matches
-
Relațiile României cu Vaticanul în perioada interbelică (teza de doctorat, publicată în 2004), respectiv fragmentele tematice Premise istorice ale acțiunii catolicismului în România interbelică (1998), Concordatul Vaticanului cu România. Considerații istorico-juridice (volum apărut în anul 2000) și Implicații politico-religioase ale Concordatului României cu Vaticanul (2003) - cărți ce-l califică pe autor printre vocile cele mai autorizate în studiul, abordarea metodologică și evaluarea temei/evenimentelor respective. Conceperea acestor lucrări - ca și a celorlalte, de altfel, de mai mare sau restrânsă întindere tematică
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
răspunsuri decât ca inițiative proprii. În ceea ce privește atitudinea lor față de Biserică, trebuie menționat faptul că principalii conducători ai partidului erau de confesiuni diferite: Maniu aparținea cultului greco-catolic, iar Mihalache era ortodox. De asemenea, în 1929, sub guvernul național țărănesc, se ratifică Concordatul cu Roma semnat în 1927. Totodată, PNȚ-ul s-a angajat într-o politică de descentralizare, profitând de legitimitatea unui succes bazat pe întrebuințarea unui adevărat vot universal. Aceste tendințe democratice îl apropia de creștin-democrația occidentală contemporană. Guvernarea liberală dintre
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
al creștin-democraților pentru a determina Adunarea Constituantă să voteze, în 1947, introducerea acordurilor de la Latran semnate în 1929 de Sfîntul Scaun și regimul lui Mussolini pentru constituirea Republicii. Principiul conform căruia relațiile dintre Biserică și Stat trebuiau stabilite de un concordat a fost astfel constituționalizat 3. Un alt exemplu este oferit de susținerea concepției catolice asupra căsătoriei și de combaterea divorțului de către DCI între 1971-1974, partidul divizîndu-se din acest motiv, minoritatea de stînga luînd o poziție opusă celei a Vaticanului și
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
1924, 14 decembrie 1925, 20 decembrie 1926). Speranța de a obține de la fascism realizarea unui Stat catolic exista. Contradicția privind natura sa profundă persista, dar această politică a condus în 1929 la Acordurile de la Lateran care au adus țării un concordat și au reglat problema romană. PPI a dispărut sub loviturile fascismului, dar a fost minat și de propriile contradicții: mai întîi împărțirea partidului în trei curente principale: cel de stînga, condus de Miglioli, foarte mic ca număr de adepți, dar
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
un model de Stat creștin, a fost organizat de constituția din 1933. El era fondat pe un partid unic, Uniăo Nacional, care dorea să identifice unificarea tuturor catolicilor cu unificarea națiunii. Regimul îi asigura Bisericii o poziție privilegiată, recunoscută prin concordatul din 1940. Salazar, fiind catolic practicant, dorea să protejeze familia, să subvenționeze acțiunea misionară și a putut să se sprijine pe ierarhie, în special pe arhiepiscopul Lisabonei, cardinalul Manuel Gonçalves Cerjeira 25. Acesta din urmă a reușit să păstreze autonomia
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
din Capitală, a căror atitudine antisovietică și antidemocratică este bine cunoscută, se comentează vizita recentă a Nunțiului Papal D.H. și a arhiepiscopului Mitropolit L. făcută Patriarhului S. Această vizită, se susține în cercurile amintite, ar fi avut ca scop consolidarea concordatului dintre Vatican și Biserica Româno-Ortodoxă, problemă ce interesează deopotrivă și cercurile Bisericii Greco-Catolice, formate în mare parte din aderenți ai D-lui Iuliu Maniu. Credem că este vorba de o încercare a strângerii relațiilor clericale spre a duce acțiune comună
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
egală măsură toată complexitatea sociologică, ba chiar atașamentul față de forme ale trecutului. Cel mai puternic partid din Occident din punctul de vedere al numărului de aderenți, PCI duce o politică de reconciliere pe linia noii sale strategii: acordul pentru includerea concordatului în constituție, acordul pentru amnistierea fasciștilor care nu au fost criminali. Partidele leagă astfel, în jurul noii constituții, o alianță republicană și democratică ale cărei efecte vor domina cea de a VI-a Republică italiană, dincolo chiar de războiul rece. Cu
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
alese..., p. 27. 54 D.S., ședința din 7 aprilie 1927, în M.O., partea a III-a, nr. 66, 15 iunie 1927, p. 1303 1306. 58 și sub raportul corpurilor legiuitoare 55. Astfel, la 10 mai 1927, România a semnat Concordatul cu Vaticanul, intrat în vigoare la 7 iulie 1927 și ratificat doi ani mai târziu. Conform acestuia s-a organizat cultul catolic în România și s-a stipulat ca episcopii catolici și ajutoarele lor să fie cetățeni români. Nici o parte
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
și legile țării 56. Ministrul Lapedatu era de părere că actul ,,nu ar putea prejudicia interesele statului”. Dimpotrivă, considera că acesta a fost încheiat tocmai pentru a salva aceste interese și nu în ultimul rând era de părere că publicarea Concordatului nu putea influența alcătuirea legii pentru regimul cultelor 57. În anii 1925/1926 problema cultelor religioase a reținut atenția prin largi dezbateri publice, determinate de nevoia legiferării acestora. Alexandru Lapedatu, încă din 1923 preciza în legătură cu această chestiune: ,,Problema cultelor și
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
Fond Alexandru Lapedatu , secția manuscrise, Alexandru Lapedatu în lumina presei (1919-1936)..., dosar VI, f.5. 59 Ion Agrigoroaiei, Organizarea cultelor în România întregită, în ,,Arhivele Moldovei”, Editura Fundației Axis, I-II, Iași, 1994-1995, p. 141-142. 60 Ibidem, p. 143. 59 Concordatului cu Vaticanul sau insistența reprezentanților cultului baptist pe lângă guvernul român pentru ca acesta să fie recunoscut 61. Alexandru Lapedatu era de părere că legea trebuia să înlăture haosul din viața unor culte și să introducă norme unitare în organizarea fiecărui cult
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
Scrieri alese..., p. 27. 54 D.S., ședința din 7 aprilie 1927, în M.O., partea a III-a, nr. 66, 15 iunie 1927, p. 1303-1306. 58 și sub raportul corpurilor legiuitoare 55. Astfel, la 10 mai 1927, România a semnat Concordatul cu Vaticanul, intrat în vigoare la 7 iulie 1927 și ratificat doi ani mai târziu. Conform acestuia s-a organizat cultul catolic în România și s-a stipulat ca episcopii catolici și ajutoarele lor să fie cetățeni români. Nici o parte
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
și legile țării 56. Ministrul Lapedatu era de părere că actul ,,nu ar putea prejudicia interesele statului”. Dimpotrivă, considera că acesta a fost încheiat tocmai pentru a salva aceste interese și nu în ultimul rând era de părere că publicarea Concordatului nu putea influența alcătuirea legii pentru regimul cultelor 57. În anii 1925/1926 problema cultelor religioase a reținut atenția prin largi dezbateri publice, determinate de nevoia legiferării acestora. Alexandru Lapedatu, încă din 1923 preciza în legătură cu această chestiune: ,,Problema cultelor și
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
Fond Alexandru Lapedatu , secția manuscrise, Alexandru Lapedatu în lumina presei (1919-1936) ..., dosar VI, f.5. 59 Ion Agrigoroaiei, Organizarea cultelor în România întregită, în ,,Arhivele Moldovei”, Editura Fundației Axis, I-II, Iași, 1994-1995, p. 141-142. 60 Ibidem, p. 143. 59 Concordatului cu Vaticanul sau insistența reprezentanților cultului baptist pe lângă guvernul român pentru ca acesta să fie recunoscut 61. Alexandru Lapedatu era de părere că legea trebuia să înlăture haosul din viața unor culte și să introducă norme unitare în organizarea fiecărui cult
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
-o domnia lui Henric al V-lea (1106-1125). Împăratul s-a sprijinit, în prima parte a domniei, pe o armată numeroasă formată din ministeriales, și-a asociat clerul în lupta contra papalității, dar a sfârșit prin a se recunoaște învins. Concordatul de la Worms, din anul 1122, prin distincția și delimitările stabilite între "spiritual" și "temporal" dezarticula instituția imperială, ce făcuse din asocierea Bisericii la guvernare temelia politicii sale de consolidare a Imperiului. Consecințele cele mai grave s-au manifestat prin procesul
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
dobândirea controlului nu constituie o concentrare economică, și anume: a) controlul este dobândit și exercitat de către un lichidator desemnat prin hotărâre judecătorească sau de către o altă persoană mandatată de autoritatea publică pentru îndeplinirea unei proceduri de încetare de plăți, redresare, concordat, lichidare judiciară, urmărire silită sau altă procedură similară; b) instituțiile de credit sau alte instituții financiare ori societățile de asigurări ale căror activități obișnuite includ tranzacționarea și negocierea de valori mobiliare în contul lor sau în contul altora dețin temporar
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
acesta nu este doar fragmentat după moartea lui Charlemagne (Tratatul de la Verdun, 834), ci se împarte ca urmare a celor două încercări antagonice menite a-l reunifica, a papei și a împăratului (sec. XI-XII). "Lupta pentru învestitură" ia sfîrșit odată cu Concordatul din Worms, care instituie principiul separării dintre puterile spirituală și temporală (1122). Filip cel Frumos nu ezită să îl umilească și să îl surghiunească pe papă, iar apoi să anihileze cel mai puternic ordin creștin (lichidarea Templierilor, 1321). Ca o
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
prin scăderea dramatică a prețului cerealelor. Numeroase industrii și-au epuizat capitalurile rulante, fiind împinse spre faliment din cauza lipsei creditării bancare. De pildă, numai la nivelul anului 1931 în Bacău au fost înregistrate 48 de falimente și 18 cereri de concordate. Totuși, chiar și în aceste condiții, în orașul Bacău au continuat să funcționeze în această perioadă, cu numeroase întreruperi, „patru mari fabrici de pielărie, patru ateliere de tăbăcărie, trei mari fabrici de postav și filatură, dou) mori sistematice, dou) fabrici
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
va scrie Cuvintele unui credincios, el vorbind nu despre un stat laic, ci despre unul pe cale de a se laiciza, un stat tolerant față de numeroasele confesiuni, ce lasă fiecăruia libertatea de a-și alege religia. Stat "ateu", tună Lamennais acuzînd Concordatul și prevederile Cartei din 1814, stat pentru care religia nu este decît "ceva ce se administrează", "care își face un titlu de glorie din a nu se supune nici unei dogme" și care face din societatea civilă victima unui conflict fără
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
nivel mondial a dreptului de alegere a episcopilor implică acceptarea responsabilității care depășește orice forță corespondentă de sancționare. Un astfel de drept, fără a avea sancțiuni echivalente, nu are o putere de durată. Națiunile încep să se plîngă, iar umilirea concordatelor este apoi impusă asupra maicii credincioșilor prin nemulțumirea copiilor cu care ea este forțată să încheie înțelegeri 178; rezultatul final este oribila plagă care afectează trupul Bisericii, atunci cînd alegerile de tip vechi au fost abandonate, iar alegerea Episcopilor a
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
mană din Cer de către Franța care le provocase, iar în 1438 au trecut la bine cunoscuta sancțiune pragmatică. Germania a imitat exemplul acesta mai ales după 1439; și apoi, suveranii Pontifi au cedat din ce în ce mai mult și au apărut discordiile cu concordatele lui Eugeniu al IV-lea și Nicolae al V-lea din anii 1446 și 1448238. Abuzul era de data aceasta de partea Bisericii; trebuie să mărturisim că suveranii Pontifi înșiși au acceptat cu naivitate. Și astfel, afacerea rezervărilor s-a
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
cedată principilor seculari 240, prin care s-a ruinat libertatea alegerilor, care presupusese eforturi atît de mari, mari pericole, munci considerabile din partea unui Grigore al VII-lea și timp de veacuri și din partea neîn-vinșilor săi urmași. Să adăugăm că în Concordatul de la Bologna din 1516, pentru păstrarea unor avantaje eco-nomice, Roma a cedat o parte din această prețioasă libertate? Nu vom spune asta niciodată; nici nu ne va scăpa de pe buze un cuvînt de blestem împotriva unui act pe care l-
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
înțelepciune este suficient pentru a fi Episcop; calificările unui om excepțional nu sînt îndeajuns pentru această slujbă numită "povara îngerilor." Dat fiind că nimeni nu este vrednic să fie Episcop, est necesar să alegem cea mai bună persoană disponibilă 251. Concordatul care stabilea numirile regale a substituit forțat vechile cerințe prin următoarele: numirea trebuie să se facă în persoana "unui om serios, care a absolvit teologia sau dreptul și care să fi împlinit cel puțin douăzeci și șapte de ani"252
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
nu va avea decît Episcopi de această natură, schisma, care poate apărea oricînd, va fi deja un fapt consumat, fără putință de a fi remediat sau împiedicat de ceva. Dacă Biserica schismatică a Franței s-ar fi manifestat cu ocazia Concordatului dintre Napoleon și Pius al VII-lea, numai o parte restrînsă a Bisericii acelei națiuni, datorată fericitei incongruențe a acelui unic Cler, care dintr-un orgoliu național a pus bazele sistemului schismatic din Europa, despre care vorbesc, și dintr-un
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
și-a pierdut gustul, cum va mai putea să săreze? Nu mai e bună de nimic, decît să fie aruncată și călcată în picioare de oameni". (Mat. 5,13). Eu zic acestea pentru că este imposibil să ascunzi faptul că aceste concordate sînt tratate și că sînt numite astfel de către Papii înșiși: Nos attendentes concordata dicta vim PACTI inter partes habere etc. (Constit., 14 sept. 1544, apud Raynald) (Annales Ecclesiastici, XXI, an. 1554). Oricum, nici un tratat nu își mai menține puterea atunci
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
imoral, iar tratatele cu Biserica nu trebuie să fie înțelese ca avînd puterea să încalce deplinătatea puterilor pe care le are Biserica pentru binele creștinilor. Această putere este liberă și nu poate fi restrînsă de nimic. Nu condamn aici toate concordatele, dar deplîng necesitatea lor. Adevărul este că nici concordatele, nici convențiile umane nu pot servi ca derogare de la drepturile divine și imuabile ale Bisericii. Puterea legislativă pe care aceasta a primit-o de la Isus Cristos nu poate fi restrînsă în
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]