798 matches
-
și sânt temeiul întrebuințărei tuturor. Că în calitatea ei de speculațiune servă mai mult a opri rătăcirile decât a lărgi cunoștința, nu diminuă valoarea ei, ci-i dă o dignitate și autoritate prin funcțiunea de cenzor care asigură ordinea și concordia generală, chiar bunăstarea comunității științifice, și oprește curagioasele și mănoasele ei lucrări de a nu se depărta de la scopul principal, care este mulțămirea generală [... ]. {EminescuOpXIV 442-899} {EminescuOpXIV 900} Un principe nu trebuie așadar să aibă virtuțile pomenite mai sus, desigur
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
om care trăiește pururea și învață pururea. (Pascal) [FRAGMENTE ISTORICE] ["POPORUL TRACIC.. "] 2257 Poporul tracic este, cel puțin după inzi, între toate popoarele cel mai mare. Și, daca ar avea un Domn sau daca ar ținea unul cu altul în concordie, ar fi invincibil și desigur cel mai puternic dintre popoare, după părerea mea. Dar, fiindcă lor nu le este nici într-un chip cu putință de-a ajunge la așa ceva, ei sânt în consecvență slabi (Herodot, V, 3). ["ÎN ZILELE
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Lui ianuarie, precum și depunerea mandatului său de deputat e motivată prin opozițiunea ce s-a făcut planurilor sale de reformă. Despre o retragere din viața politică nu e nici vorba în manifestul publicat în "Romînul". Nu se știe daca restabilirea, concordiei între cei doi. mai eminenți oameni ai partidului guvernamental se întinde și asupra proiectului patronat de Brătianu, combătut de Rosetti, de-a disolva Camerele. După cât se vede, ceea ce unii strică alții dreg. [15 august 1882] ["NI SE PARE CĂ VORBIM
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
secretul vieții lungi a unui stat este păstrarea ierarhiei meritului. [17 august 1882] 172 {EminescuOpXIII 173} ["DE CÎȚIVA ANI ÎNCOACE... De câțiva ani încoace se manifestă și la noi o tendență învederată pentru crearea unei industrii naționale. Mai cu seamă Concordia Română din București au știut să adune în sânul ei mai mulți bărbați din deosebitele clase ale societății cari, deplorând părăginirea în care zac aproape toate ramurile de activitate națională, au simțit în ei îndemnul de-a trezi la o
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cari, deplorând părăginirea în care zac aproape toate ramurile de activitate națională, au simțit în ei îndemnul de-a trezi la o nouă viață munca, paralizată de concurența străină și de lipsa unui învățămînt special. Ca o probă de activitate Concordia Română a deschis espoziția ei, fără concurs guvernamental, din mijloace proprii, în localul ei restrâns. Daca acea espoziție de obiecte confecționate de români n-au fost splendidă ca să uimească ochii lumii, a dovedit pentru cine știe a vedea că talentul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
diviziunea muncii, a-i da ocazia de a-și întrebuința timpul iernei, pe care-l pierde în zădar - așa ceva nici nu le-a trecut prin minte acestor oameni, pe cât de vicleni pe atât de sterpi și neputincioși pe terenul adevărului. Concordia Română era deci creată într-un mediu social cât se poate de nefavorabil. Cea dentăi piedecă a propășirii, sub presiunea căreia se resimte orice meserie și orice început de industrie, este concurența străină, condusă cu abilitate, încurajată adeseori prin premii
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
după cât știm, constituit nu pentru a încuraja comerțul și industria, ci pentru a da materialul trebuincios de agenți electorali guvernului roșu. În acest Club sunt și mulți negustori de vorbe cari nu s-ar sfii a se folosi de concursul Concordiei, ce pîn' acum s-a ferit de veleități 173 {EminescuOpXIII 174} politice, pentru scopuri electorale de-o importanță apreciată numai de trinitatea Gheorghian - guță Panu - verussi. Iată punctul asupra căruia credeam de datorie a atrage atenția membrilor Concordiei. Această societate
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de concursul Concordiei, ce pîn' acum s-a ferit de veleități 173 {EminescuOpXIII 174} politice, pentru scopuri electorale de-o importanță apreciată numai de trinitatea Gheorghian - guță Panu - verussi. Iată punctul asupra căruia credeam de datorie a atrage atenția membrilor Concordiei. Această societate n-a făcut nicicând politică militantă, din contra, ea a căutat să atragă în cercul ei oameni de cele mai diferite vederi, al căror scop e încurajarea muncii naționale. Asociindu-se cu un club eminamente politic, [î]i
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
o merită, dă un lustru firmei Herșcu Goldner et Comp., de care aceasta - ar fi onorată, dar care n-are a face câtuși de puțin nici cu negoțul, nici cu industria națională. Caveant consules. Să nu se 'ntîmple ca toată inițiativa Concordiei să degenereze într-un fel de manipul electoral, pentru a vedea la alegerile viitoare ieșind din urnă pseudozugravul chefalonit Verussi, scandalosul dascăl Guță Panu și evreofilul Gheorghian. Ar fi păcat de scopurile eminent naționale ale Concordiei de-a le vedea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ntîmple ca toată inițiativa Concordiei să degenereze într-un fel de manipul electoral, pentru a vedea la alegerile viitoare ieșind din urnă pseudozugravul chefalonit Verussi, scandalosul dascăl Guță Panu și evreofilul Gheorghian. Ar fi păcat de scopurile eminent naționale ale Concordiei de-a le vedea puse în serviciul personal al vânătorilor de funcții, de diurne și de subvenții oculte cari au inundat de la un timp încoace Iașii. [18 august 1882] ["DUPĂ CUM NE ASIGURĂ... "] După cum ne asigură ziarele inițiate în tainele guvernului
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cititorul până unde ne îndreptățește ea de-a admite o sciziune în partidul liberal. Nimeni nu va putea zice că acest act, oricât de neted în formă și oricât de ținut în tonul blând - cuvântătorului Nestor, este o afirmare a concordiei din sânul majorității. Din contra, el dovedește neînțelegeri între majoritate și d. C. A. Rosetti, deci între grupurile majorității ele 'n de ele. Până unde însă aceste neînțelegeri se răsfrâng și asupra d-lui I. Brătianu e o cestiune la
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
alături cu turcii în contra grecilor, când acestora le-ar veni pofta să realizeze harta etnocratică a d-lui Paparrigopulos, iată o idee cu mult mai probabilă, pe care-o recomandăm tuturor macedoromânilor. Nu unirea cu România o vrea cineva, ci concordia deplină între albaneji, turci și macedoromâni, pentru a apăra patria lor tracică de apetiturile de cucerire din Atena. Foaia afirmă despre Apostol Mărgărit că speculează românismul. Daca Mărgărit ar fi grec, am crede-o. Am crede că face acolo ceea ce
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
prin noile canale. Aceasta distruge izolarea și introduce termeni noi (n ecua(ie, schimb(nd-o. Unitatea nu mai vine de la sine, ci trebuie construit(, iar (nfrunt(rile pentru impunerea diferitelor puncte de vedere vor l(sa amintiri ce vor greva concordia obținut(, oblig(nd-o la constante reașez(ri. Ceea ce apărea la Tönnies (( Redfield ca de la sine (nțeles acum trebuie dobândit (( redobândit. Astfel, concordia constitutiv( din interiorul comunit(ții face loc (nfrunt(rilor, iar comunitatea reală este pierdută pe vecie de(i
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
trebuie construit(, iar (nfrunt(rile pentru impunerea diferitelor puncte de vedere vor l(sa amintiri ce vor greva concordia obținut(, oblig(nd-o la constante reașez(ri. Ceea ce apărea la Tönnies (( Redfield ca de la sine (nțeles acum trebuie dobândit (( redobândit. Astfel, concordia constitutiv( din interiorul comunit(ții face loc (nfrunt(rilor, iar comunitatea reală este pierdută pe vecie de(i poate să par( aproape, ca alimentele lui Tantal. 2. Forme contemporane de comunitate Relevantă aici este distincția dintre comunitățile fenomenologice, respectiv cele
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
orașului" (Tönnies, 1977: 277). Plecând de la observațiile sintetice ale lui Tönnies din partea de final, într-o încercare de sistem, putem organiza ideile în următoarea formă: Comunitatea Forme de agregare Voința socială ca și Presupune omul Subiectul său real Viața familială Concordie Cu întreg caracterul său Poporul Viața satului Cutumă Cu toate sentimentele sale Ființa socială Viața târgului Religie Cu toată conștiința sa Biserica Societatea Forme de agregare Voința socială ca și Presupune omul Subiectul său real Viața orașului mare Convenție Cu
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
constituției drepte, luată ca expresie generică a acesteia n. n.). Este dar limpede că fieșce constituție se schimbă pornind de la cel care deține conducerea, anume atunci când în acesta însuși se iscă o discordie (stasis), însă cât timp acesta are parte de concordie, fie și într-o măsură foarte mică, nu este posibil să se modifice”. Așadar, expresia acelei destrămări (lysis) este la nivel politic discordia (stasis), căreia i se opune concordia (homonoia). Platon însă nu se referă aici doar la politic. În
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
iscă o discordie (stasis), însă cât timp acesta are parte de concordie, fie și într-o măsură foarte mică, nu este posibil să se modifice”. Așadar, expresia acelei destrămări (lysis) este la nivel politic discordia (stasis), căreia i se opune concordia (homonoia). Platon însă nu se referă aici doar la politic. În fapt, explicația sa se referă simultan la ordinea din suflet și la constituția individuală interioară. Discordia constituției politice provine din producerea ei în sufletul celui care stă la conducere
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
un retor zis „din Rhamnonte”. Mulțimea activităților acestui personaj, care s-a manifestat în toate domeniile, starea lacunară a suporturilor, incertitudinile privitoare la amestecul său într-o lovitură de stat în favoarea oligarhiei, aparenta contradicție cu tezele din fragmentele politice asupra concordiei, totul contribuie mai curând la adâncirea misterului decât la ridicarea vălului... Să reținem, pentru ceea ce ne interesează, un Antiphon net opus lui Socrate și luând o atitudine exact contrară celei a faunului, contestat chiar pe locurile unde își desfășura activitatea
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
extrapolăm puțin: dacă banii câștigați prin activitatea sofistică îți permit să scapi de dureri, necazuri sau suferințe, iar apoi să accezi la acea stare în care trăiești în acord cu tine însuți - expresia îi aparține -, atunci de ce nu? Această faimoasă concordie se obține atunci când ești condus doar de o gândire neafectată de contradicții. Sufletul trebuie să evite tensiunile multiple și confruntările între mai multe motivații. Atunci când este supus legii războaielor interioare, psihicul se șubrezește, iar trupul suportă consecințele, de unde stări de
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
numeroaselor supărări și a nenumăratelor ocazii de suferințe fizice și psihice, atunci când trebuie să suporți apăsarea socialului și pregnanța colectivului încă de la cea mai fragedă vârstă, filosofia aduce șansa unei mântuiri, oferă o medicație eficace. Este vorba de a dori concordia cu tine însuți. Terapia o permite, la fel și refuzarea legilor, ca și indexarea gândirii și a comportamentului nostru în funcție de ceea ce ne înavață natura. Realizăm această pace cunoscând legile care guvernează această faimoasă natură. Satisfacția apare atunci când am înțeles că
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
drept natural, în virtutea căruia, dincolo de legile pozitive, mai presus de ele și, la nevoie, în ciuda lor, demnitatea oamenilor impune o obligație etică radicală: existență mea etică, în calitate de individ, mă obligă să-i recunosc și pe semenii mei ca atare. Numai concordia cu mine însumi face posibilă concordia cu aproapele meu; individualismul hedonist fondează o politică anarhistă și jubilatorie care, în contrapartidă, face posibil acest individualism hedonist. Niciodată niște fragmente de filosofie antice n-au conținut atâtea potențialități pentru secolele următoare... MOMENTUL
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
pozitive, mai presus de ele și, la nevoie, în ciuda lor, demnitatea oamenilor impune o obligație etică radicală: existență mea etică, în calitate de individ, mă obligă să-i recunosc și pe semenii mei ca atare. Numai concordia cu mine însumi face posibilă concordia cu aproapele meu; individualismul hedonist fondează o politică anarhistă și jubilatorie care, în contrapartidă, face posibil acest individualism hedonist. Niciodată niște fragmente de filosofie antice n-au conținut atâtea potențialități pentru secolele următoare... MOMENTUL AL TREILEA INVENTAREA PLĂCERII: JUBILAREA LUI
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
acum semne că ar muri de tot: non omnis moriar - poate spune și Caliban, nu numai Horațiu. Sentimentul agonal implică, firește, noțiunea de adversitate. Mulți idealiști și oameni de mai multă sau mai puțină voință de bine îndeamnă la o concordie generală și drăgăstoasă, ceea ce, bineînțeles, e foarte frumos și de dorit; ei recomandă în acest scop înlăturarea adversității din orice relație omenească. Asta nu înseamnă numai a renunța la apărarea binelui (după ideea pe oare și-o fac unii și
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
1984). A tălmăcit, de asemenea, o lucrare a lui Montesquieu, sub titlul Considerări asupra cauzelor mărirei și decăderei romanilor, a doua traducere în literatura română a acestei scrieri a gânditorului francez, rămasă însă în manuscris. SCRIERI: Odă la Unirea românilor, „Concordia”, București, 1857, reed. în CL, 1885, 2; Dor de morți, CL, 1883, 9; O scrisoare a lui Iancu Alecsandri adresată domnului [T. Maiorescu], CL, 1884, 4; Morunul, CL, 1885, 6; Note zilnice, LAR, 1899, 8-11. Repere bibliografice: I. Carcalechi și
ALECSANDRI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285235_a_286564]
-
și etnograf. Lucrările sale istorice și filologice au fost însuflețite de ideea latinității limbii și poporului român. A debutat cu versuri în „Amicul poporului” (1848). Prin colaborările foarte numeroase la „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, „Telegraful român”, „Amicul școalei”, „Concordia”, „Aurora română” ( Pesta ), „Albina”, „Transilvania”, „Familia” ș.a., el a dobândit o largă audiență printre contemporani. A scris despre cucerirea Daciei de către romani, despre Aurelian și retragerea romanilor, despre formarea limbii române, despre migrațiile hunilor. După un manual de istorie alcătuit
MARIENESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288026_a_289355]