2,979 matches
-
că intenționează să divorțeze de soțul ei. Cronicarul nu își îngăduie să facă speculații despre această dramă de familie, dar nu poate ignora că Miron Cozma nu mai e dorit nici la el acasă. * Săptămîna trecută presă și-a ascuțit condeiele pentru a înregistra dacă nu o ruptură, atunci cel putin o sciziune în PNȚCD. Nu s-a produs nici ruptură, nici măcar o amenințare cu despărțirea, ceea ce, totuși, în condiții de criză e un punct cîștigat pentru acest partid în care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18078_a_19403]
-
pe care o scria cu acribia cu care își compunea opera literară. Tot scriind corespondență, repet, cu aceeași artă că și în bucățile literare, cheltuind, deci, enormă energie, producția să beletristica s-a anemiat cu totul aproape, lipsindu-i convivii condeiul a rămas paralitic. Dar nu e această corespondență, aparent banală, o efectivă opera literară? Ce altă este decît mare literatura scrisoarea către Alecu Urechia în care descria vizita lui Delavrancea la Berlin, în drum spre Paris? E aici efectiv (mă
Istoria literară ca exegeză by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18100_a_19425]
-
minunezi, pentru a câtă oară?, de valoarea traducerilor de acum douăzeci sau treizeci de ani, de scrupulozitatea lor, de cursivitatea stilistica splendida a tălmăcirii românești. Astfel de traduceri apar din ce an ce mai rar astăzi. Reproduse an românește sub condeiul traducătorilor pe care i-am pomenit mai sus, povestirile lui Cehov te ănvată cuvinte, ați dezvăluie un anumit ritm al frazei, izbutind astfel performanță aproape miraculoasă de a-ți ămbogăti universul lingvistic an pro-pria-ti limba. Ceea ce ai lipsește acestui volum
Un compendiu cehovian by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17436_a_18761]
-
rondelurile lui Cicerone Theodorescu: Ideea de la care au pornit rondelurile mi se pare excelentă. Creatorul lor ia o formă poetica fixă, specifică feudalității (...) și toarnă în tiparul ei ritmic spiritualitatea socialistă. Dintr-o pornire de umanism socialist, poetul a luat condeiul �nu o spadă�. El este îndreptat nu împotriva �dușmanilor amari�, ci a Oblomovilor, a celor rămași în coadă, a purtătorilor tuturor rămășițelor mentalității burgheze. (...) Din mulțimea caracterizărilor morale, cuprinse în rondeluri, se ridică un fierbinte elogiu închinat eticii socialiste, din partea
CIMITIRUL VESEL AL LITERATURII ROMÂNE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17442_a_18767]
-
noroc, nu trebuie să te avânți prea departe pentru a te regăsi," scrie Iso Camartin, undeva pe la mijlocul volumului sau de eseuri Reflecții de la Sils-Maria. O privire de pe acoperișul Europei, o carte superbă, greu de tradus, din fericire meșteșugit adusă din condei de Magdalena Popescu-Marin, pentru Editură Humanitas. Citind eseurile lui Iso Camartin, ai sentimentul că aceste vorbe i se potrivesc, ăn primul rand, autorului ănsusi. Un om norocos, cu alte cuvinte, care s-a găsit și continuă să se regăsească atât
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]
-
Decebal ănsusi, prin purtătorul său de cuvânt, G. Coșbuc, dădea certificat de justețe politicii partidului. Recursul la mituri nu i-a prea ajutat lui Ceaușescu, iar toată educația patriotică a noii generații de decretei, făcută cu ajutorul unei istorii ăntoarse din condei, a rămas fără beneficiar. N-aș vrea ca vreun spirit mai prepuielnic să vadă an cele ce urmeaza acuzații mașcate de ceausism, fiindcă pur și simplu nu șanț mașcate. Cred că cei care vor să scape liceele de grija manualului
Pestele cu cap de Motoc by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17508_a_18833]
-
apariția unor cărți precum Enciclopedia erotică, care numai bine nu fac. Primul lucru care te izbește la sus-numita enciclopedie este lipsa oricărui auor. Doar textul de deschidere, intitulat popos 10.000 ani (sic!) de artă și literatura erotică apare de sub condeiul unui S. Țesu. Despre altitudinea intelectuală a acestui Țesu da seama textul însuși: "Mitologia ne îngăduie să vedem cât de curvari erau zeii greci ai Olimpului. Miturile grecești sunt un amestec de puritate și bestialitate. Zeii se culcă cu muritoarele
Despre amatorism în coperti lucioase by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/17587_a_18912]
-
redresări: "Eu lucrez, dar fără sporul de odinioară, fiindcă pe lînga infarctul miocardic, care mă face să sufăr la orice efort fizic ori intelectual, s-a instalat ex abrupto un reumatism teribil de acut la mîna dreaptă. De abia țin condeiul, obosesc de mă ia naiba după 3-4 pagini a ori după cum știi, eu abia după două ceasuri de lucru și după 10 țigări și 4 cești mari de cafea neagră, mă simțeam în adevărată formă și gata să bat normele
Cezar Petrescu, îndrăgostit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17602_a_18927]
-
mă transformări. Dar ele stau aici, am cum să ajung la răspuns. prefac. Mă plictisesc. Dacă nu mă viață pe care nu poți s-o ștergi din Unde mi-e casa? Aici, aici, aici... vede nimeni, pentru ce să mă condei, nescrise adevărate și Nu, nici așa. Casa mea unde să prefac? Ei, uite așa, pentru mine, necruțătoare. Le iau de la capăt intru și să închid ușa, unde e Geana. Dacă dorm nu trebuie să ca pe o carte pe care
Febră. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ştefania Oproescu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_78]
-
puse la găsirea decantată a răspunsului evident, prin căutare „orientată“. Pentru Mihai Șora, acel „dincolo“ s-a materializat în spațiul dintre „Despre dialogul interior“ și „Dialogul generalizat“, pietre fundamentale ale unei existențe spirituale de aproape o jumătate de veac, întrucât condeiul său „a urmărit cu atenție meandrele unui gând-globalexplicitându- se-treptat“, luând-o pe „un drum cotit“, ca urmare a faptului că ființa este un gol plin în care mai orbecăim întru prinderea/surprinderea unui ce care să ne dea sentimentul
Mihai Șora: despre rostul dialogului by Vasile Savin () [Corola-journal/Journalistic/2525_a_3850]
-
puterile, întrucât, spune el „pentru nimic în lume n-aș vrea să nu-l putem trece“ spre a ajunge dincolo. Acel „dincolo“ s-a materializat de-a lungul a doisprezece ani în Eu &tu &el &ea... sau dialogul generalizat, căci condeiul său nu a ostenit, ci doar s-a odihnit. Nefiind o luptă, dialogul poate fi reluat, autonomia preopinenților rămânând neștirbită, iar rodul confruntării fiind îmbogățitor amândurora. Îi rămâne cititorului opțiunea de a găsi criteriile și modul de a se hrăni
Mihai Șora: despre rostul dialogului by Vasile Savin () [Corola-journal/Journalistic/2525_a_3850]
-
urechea îi este pliată exclusiv pe calambururi sonore, drept care aliterațiile, asonanțele și etimologiile la care recurge preschimbă pagina într-un carnaval fonetic, zgomotos ca un clopot și gol ca un pahar. Din acest motiv, fragmentele epice care îi ies din condei sunt sterile ca un cristal sunător, al cărui clinchet e dat chiar de goliciunea din interior. Între Foarță și proză e o prăpastie pe care nici o inspirație nu o poate umple. A aștepta de la volum o coerență de interpretare e
Ion Barbu, poetul satir by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2540_a_3865]
-
de puțin timp, am fost pe loc uluită de inteligența ei, de drăgălășenia ei în purtări, de cultura ei.“ (p. 73) Marietta absolvă Conservatorul Dramatic în 1918 și în același an se logodește cu Ion Marin Sadoveanu, în al cărui condei de critic de teatru tînăra actriță vede o promisiune de afirmare. Următorii ani vor însemna numeroase piese în marginea cărora Mihai Sebastian sau Camil Petrescu publică cronici elogioase, pentru ca în 1929, jucînd în trupa lui Ion Iancovescu (Compania Dramatică Fantasio
Actrița minuțioasă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2452_a_3777]
-
rămas același intelectual viu, atent la ce se întâmplă în domeniu și continuând să-și aducă el însuși contribuția. Când a simțit că vremurile tind să i-o ia-nainte, pe la vreo 78 de ani, și-a înfrățit „tăblița și condeiul” (sintagma e a sa, dând titlul unei cărți) cu tastatura de PC, pe care-și grafiază articolele și recenziile destinate revistelor „Apostrof”, „Ex Ponto” și încă altele. Nu știu dacă e un tastator de cursă lungă; nu cunosc, vreau să
Al. Săndulescu 85 by Nicolae Mecu () [Corola-journal/Journalistic/2470_a_3795]
-
pe care le izvodește de la o vreme. Căci în ultimii ani Al. S. s-a revelat și ca autor de literatură, dând la iveală o memorialistică cu totul remarcabilă, în cărți ce se numesc Efectele dosarului „dalmațian” și Tăblița și condeiul, remarcate de comentatori de talia Martei Petreu și G. Dimisianu. Și, mai nou, scrie scurte proze de ficțiune, alimentate subteran tot de talentul și bagajul „referențial” al memorialistului. Nu miră deloc aceste târzii făptuiri literare ale unui istoric literar, care
Al. Săndulescu 85 by Nicolae Mecu () [Corola-journal/Journalistic/2470_a_3795]
-
nedezmințit cult al valorii, al adevărului, în slujba culturii naționale. Regman este și astăzi aceeași „pasăre rară” a criticii literare, neafiliat niciunei coterii, niciunui grup, ignorând cu aceeași tărie și seninătate, cu aceeași severă conștiin- ță, a menirii omului de condei și a magistraturii critice, cu același necruțător (și dezvantajos) surâs - bonom și arțăgos în același timp - toate interesele („practice”, de culise, de compensație și reciprocitate concesivă, etc.) incompatibile cu marile obiective ale culturii noastre, cu marea lui credință [urmează un
Cornel Regman în documente semnate de Geo Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/2409_a_3734]
-
largi, din ce în ce mai sacadate, în jurul propriului său abis existențial. Pereții golului de sus până jos sunt tapetați cu portretele autorului în chip de cavaler medieval, înarmat cu lance ce străpunge vidul. Rotindu- se în jurul acestui gol, poetul Dumitru Crudu din fuga condeiului culege portretele ca pe niște cărți de joc și le răsfiră în mâini, căutând să deosebească pe Falsul Dimitrie de Dimitrie cel Crud. Când ajunge la marginea tribunei, observă fețele spectatorilor căzuți în transă. Toți îl aplaudă, îl ovaționează ca
Capete de rând: Dimitrie Crudu și Falsul Dimitrie Crudu by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/2413_a_3738]
-
însemnată (...), anume Enigmă Otiliei". Demonstrația psihologică, ce, fără a fi neverosimila, e însă mai puțin convingătoare decît sesizarea unei inadvertente de apreciere pur estetică, anevoie de parat, în sentința călinesciana: "Cezar Petrescu nu e decît un jurnalist cu un bun condei, insă istoricește el a adus literaturii române un element ce-i lipsea: invenția". Pe bună dreptate, exegetul se oprește la "vădita contradicție în termeni din rîndurile de mai sus, căci, una din două: sau autorul e un jurnalist incorigibil, și
O carte inconformistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18179_a_19504]
-
nostru român va putea sau nu să suporte această transformare în conștiința lui de comunitate? Fi-va el o armatura puternică pentru apărarea viitorului românesc?". Întrebări care se pun, turnate în aproape aceeași terminologie, si generațiilor actuale. Poate șocă, sub condeiul, totuși, ponderatului C. Rădulescu-Motru, o anume propensiune spre autoritarism. Neîndoios, ea e tangenta la cultul totalitar al conducătorului providențial, cu toate că i s-ar putea decela o mai rezonabilă origine în concepția mai veche a personalității exemplare, a conducătorului înțelept. Depășind
Rădulescu-Motru a avut dreptate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18194_a_19519]
-
nou la țară. Somnolența și istovirea îi reveniră, Alexe simțea că se apropie sfîrșitul care veni curînd, lăsînd-o pe Maria sfîșietor de îndurerată. Romanul lui Const. I.A. Nottara e acoperit bine de fadoare și e scris vădit de un condei inexperient. Mă îndoiesc că poate interesa decît pe specialiștii preocupați de istoria romanului românesc. Const. I. A. Nottara, Suflete obosite, Editura Galaxia, 1999.
O inițiativă temerară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16665_a_17990]
-
confiscă natura, dar nu pentru a o umili sau ucide ci, dimpotrivă, pentru a-i acorda, în raritatea ei, o funcție sacră. Distanța dintre Orbitor și celelalte romane ale copilăriei apărute în literatura noastră e enormă. Cărtărescu mătură dintr-un condei o întreagă tradiție care - de la Eminescu și Creangă la Sadoveanu și Teodoreanu - concepea invariabil aventurile vârstei fragede într-un paradis rural inundat de vegetație sau, cel mult, în patriarhale orașe de provincie. O literatură care nu concepea altfel accesul la
Bucureștiul lui Cărtărescu by Andreia Roman () [Corola-journal/Journalistic/16667_a_17992]
-
vast cuprinzătoare și cu repercusiuni de o profunzime psihologică nebănuită, ține de aproape de acea gălăgioasă dezbatere a actualității lui Maiorescu, discuție de ultimă oră în jurul "întoarcerii la Maiorescu" și care și-a aflat justa tonalitate în punerile la punct ale condeielor critice contemporane, dintre care cel mai autorizat - prin opera și prin personalitatea ce îl garanta - fiind al Domniei Voastre însuși". Oricîte s-au schimbat în cîmpul criticii din anii '40 pînă acum, oricît se cuvine a ține seama (fără a
Actualitatea unui manifest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16679_a_18004]
-
ale contemporaneității maioresciene", și anume "valoarea estetică", alcătuia "un bun definitiv cîștigat, o evidență de neclintit". Atît Sămănătorul, care forma "focarul cel mai periculos al confuziei între ideea estetică, cea etică și cea etnică", precît și Gîndirea, "lipsită de un condei critic de autoritate", dădeau impresia a fi fost "înfrînte, sleite de orice vigoare". Dar s-a întîmplat ca, după 1930, "în urma unor împrejurări favorabile, de natură hotărît extraestetică și chiar antiestetică - împrejurări provenite din curente ce bîntuiau peste și dinspre
Actualitatea unui manifest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16679_a_18004]
-
hedonistă a clasicităților, un dușman al pedanteriei și un "antiintelectualist" în numele acestora și astfel un prevestitor sui generis al "trăirismului" febril al generației ce i-a urmat. De prisos a mai insista asupra valorii informative a Memoriilor, potențate de un condei ager, atractiv în caligrafia sa neconcesivă. Constantin Beldie: Memorii, Ed. Albatros, 2000, 378 pag., preț nemenționat.
Memoriile unui hedonist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022]
-
planul doi", a "tăcutului intratabil", nedispus a se angaja în vreo polemică, pe care l-a făurit cu o voință moral-estetică. Acesta din urmă i-a impus o autocenzură mai mult a delicateții decît a compromisului, cenzură care dispare sub condeiul diaristului, dezvăluindu-ne reactivitatea sa reală, opiniile sale nereținute. Redus la o scară a lipsei de inițiativă și de energie, printr-o operație stilistică, scriitorul ni se înfățișează, în aceste pagini d'outre tombe, la scara sa naturală. Jurnalul unui
Jurnalul lui Victor Felea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16781_a_18106]