403 matches
-
multe altele. A înființat, la Craiova, publicațiile „Garda” (1928-1931), „Strigătul oltean” (1929), „Condeiul” (1938-1942) și a contribuit la apariția cotidianului „Înainte” (1944). Împreună cu Paul Constant editează la Sibiu, între 1932 și 1934, „Provincia literară”. A folosit pseudonimele Inimosu, Evghenie, Silvirgil, Condeierul, Vulcan. Doar volumul de sonete Oglinzi aburite (1918) poartă pe copertă iscălitura Eugen Constantinescu. Celelalte sunt semnate Eugen Constant, nume care în 1950 devine oficial. Alte cărți de poezie sunt Galerii de ceară (1924), Cu dalta pe lespezi (1928), Punte
CONSTANT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286363_a_287692]
-
Cu un debit abrupt, în rostiri colțuroase, stihuitorul, când cuprins de „duhul negrei desperări”, când agitând „pumnul răzbunării”, e mereu alături de dezmoșteniții soartei. O voce cam stridentă se aude în buciumările de crez naționalist. Visul României reîntregite îl însuflețește pe condeierul mehedințean în suita eroică Din iureșul războiului sfânt (1943). Peisajul agrest îl reconfortează pe autor, senin și destins în versurile de atmosferă rustică și naturistă. Dinspre trecut, prinde contur „icoana” copilăriei (Daruri pentru copii, 1933). Icoana, altarele de unde răzbesc „vibrațiuni
BOCSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285774_a_287103]
-
în prozele din Suntem nebuni... (1914). Simple crochiuri, eroii schițelor de aici au câte o scrânteală care, podidindu-i cu „senzații ciudate”, îi proiectează în plină bizarerie. Nătăfleți, fanfaroni, fricoși, neisprăviții cochetează cu nonsensul. Sunt „fantaziile”, așa-zicând, ale unui condeier care se îndârjește să curteze o muză cam năzuroasă. Simțul dialogului (cu pigment caragialesc) e un atu, dar insuficient. Înzestrarea, câtă este, a lui L. ține de portretistică. Cartea Cincizeci figuri contimporane (1913), cu incisive desene de Iosif Iser, înșiruie
LOCUSTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287844_a_289173]
-
conjugat cu impresiile personale, în însemnările de lectură dublate de reflecții asupra esenței actului de creație. Chiar și atunci când a încetat să mai scrie eseuri propriu-zise M. și-a trecut reflecțiile în poezie, proză, poem, în prefețe la mai tinerii condeieri. Prozele scurte din Nuvele (1961), Ultimul vagon (1965), Delfinul (1969), Coloana de tandrețe (1978) și romanul-studiu Disc (1968) abordează teme și motive preferate: problema creației și a creatorului, misiunea artei, omul și războiul, dragostea și fericirea, binele și frumosul. Narațiunile
MENIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288089_a_289418]
-
având subtitlurile „Literatură, critică, artă”, apoi „Ziar enciclopedic săptămânal”. Își ia titlul de la poezia lui V. Alecsandri, reprodusă ca moto. În articolul-program Spre adevăr, semnat de Caion (C. Al. Ionescu-Caion), se exprimă insatisfacția față de literatura produsă de o puzderie de condeieri și preferința pentru scrisul cu valoare estetică pronunțată, aparținând lui Al. Macedonski, Th. M. Stoenescu, Duiliu Zamfirescu. Sunt publicate poezii de Th. M. Stoenescu, Haralamb G. Lecca, Radu D. Rosetti, V. G. Morțun, V. D. Păun, Th. D. Speranția, Panait
RODICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289294_a_290623]
-
și congreselor PCR, precum și unor articole omagiale, reportaje realist-socialiste, eseuri marxizante, dezbateri despre „spiritul militant în literatură și artă”, despre „personajul literar și trăsăturile omului contemporan”, despre „educație, tineret, literatură” etc. La toate acestea s-au implicat adesea nu numai condeierii de serviciu ai regimului, ci și scriitori adevărați care, dintr-un motiv sau altul, au acceptat jocul duplicitar. După căderea dictaturii, în decembrie 1989, revista a luat, în mod firesc, altă orientare, asumându-și, tot mai clar, rolul de a
ROMANIA LITERARA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289323_a_290652]
-
A avut și preocupări de cosmologie și nu unele întâmplătoare, de vreme ce devine membru al Societății Astronomice din Paris, preocupări ilustrate în volumul Evoluțiunea cosmică de la ultra-eter la nebuloză (1921). Firul vieții i se curmă brusc, lăsând în urmă profilul unui condeier confuz, care nu și-a găsit un drum al său. Singura scriere literară a lui R. care provoacă o reacție critică mai consistentă este poemul Thaïs (1915), cu un subiect plasat în Antichitate. Protagonista, iubita lui Alexandru Macedon, îl incită
ROVINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289392_a_290721]
-
participat cu comunicări științifice la manifestări interne și internaționale, și-a înscris numele în alte tomuri consacrate relațiilor literare dintre români și slavi (Raporturi literare româno-slave, în colaborare cu Corneliu Barborică, 1976, ș.a.). I-a avut întotdeauna aproape de suflet pe condeierii ieșiți dintre conaționali, unii fiindu-i studenți, le-a recenzat cărțile, a scris prefețe, a realizat o antologie pe care a tipărit-o la Valjevo (Trajanje, 1986). Traducerile sunt a doua mare preocupare a acestei scriitoare, pe care nici sintezele
STOIANOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289949_a_291278]
-
nu se prinde hula: “Interesul poartă fesul”. Altii-s celorlalți reversul: “Își fură singuri căciula”. *** Unuia care-și afișează erudiția A citit mii de volume ; Cică toate, câte-n lume - Nu și “cartea” cea sfătoasă: Șapte anișori de-acasă. *** Unui condeier corigent la ortografie Chiar și când e agramat Condeieru-i tare-n sfat: “Numai cel care nu scrie E as la... ortografie”. Referință Bibliografică: DIN CINCI ÎN CINCI (II) - CATRENE EPIGRAMISTICE / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2256, Anul
CATRENE EPIGRAMISTICE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381310_a_382639]
-
volume și care îmbogățesc bibliotecile din toată țara. Cine poate contabiliza un asemenea travaliu, realizat de C. Hușanu în anii care a lucrat la Editura TipoMoldova, alături de inimosul și competentul, mereu nemulțumitul de propriile performanțe Aurel Ștefănachi și de alți condeieri de prestigiu? Deschid Reflecții la reflecții... O suită de cărți și autori bine cunoscuți nouă: Constantin Clisu, Emilian Marcu, Nicolae Turtureanu, Stelian Baboi, Cezar Zugravu, Alexandru Tacu, Nichita Danilov, Ștefan Boboc-Pungeșteanu, Ioan Costache Enache, C. Manoliu, Alexandru Mânăstireanu, Ioan Mititelu
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93023]
-
tânărului printr-un pamflet publicat în cartea Românii așa cum sunt, pagina 198, Editura PIM, Iași, 2011, dar și în revista culturală Ecouri literare, Vaslui, nr. 8, 2011, precum și în Reflecții, p. 133-135. „Aș dori să-l văd pe acest tânăr condeier peste ani”, scria profesorul Alexandru Mânăstireanu care la peste 90 de ani ai săi realiza substanțiale acte de cultură, scriind memorialistică, sperând în schimbarea în bine a opticii „intransigentului”... După cum rezultă și din Reflecții, cartea care media pentru colaborare între
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93023]
-
citit-o, dar problema s-a soluționat cu măsura radicală în sensul dreptății ce s-a acordat vârstnicilor, prin forurile avizate care au declarat și tratat anul 2012 drept ANUL EUROPEAN AL ÎMBĂTRÂNIRII ACTIVE ȘI SOLIDARITĂȚII ÎNTRE GENERAȚII. În ceea ce privește tânărul condeier - căruia îi scria profesorul Mânăstireanu - doar după cinci ani - menționa în Ziarul de Iași, la 2 aprilie 2013: „La 35 de ani, sunt mai selectiv decât în tinerețile mele generoase și confuze. Dar parcă și mai puțin arogant, mai deschis
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93023]
-
ne sugerează desfășurarea ulterioară a evenimentelor. Apariția postelnicului în fața vizirului, act de „vitejească cutezanță” - socotește, pe bună dreptate, cronicarul - este însoțită de o omenească spaimă, secvența cu pricina desprinzându-l pe Ludescu dintre autorii de letopisețe și așezându-l printre condeierii de vocație: „și vitejaște cutează de intră tocmai la viziriul. Și cu mare groază deșchise buzele lui, și cu multe lácrămi i să ruga ca să să milostivească”. Pledoaria, un foarte bun discurs de înduplecare bogat drapat în promisiuni și angajamente
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în colțul gurii, prin jurnalele unde activează, selectându-le apoi în broșuri. Dincolo de vorbe de duh, anecdote, istorioare hazlii, picanterii și alte nostimade răsar și informații ce pot interesa istoria literară. Printre scenele amuzante și rostirile cu șart, la care condeierul face urechea pâlnie, se deslușesc fizionomii, siluete care, preț de o clipă, capătă viață. Cele mai multe se regăsesc în „mediul înălțător și impunător al Junimii”, pentru care S. nutrește aproape un cult. În articolașele lui mișună, de altfel, tot soiul de
SATEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289507_a_290836]
-
din Ardeal), militant pe tărâm publicistic, pasionat scotocitor de documente, colecționar de cărți vechi, autor a numeroase contribuții de arheologie (vizând spațiul transilvan), muzeograf sârguincios și entuziast (a fost, între 1950 și 1970, director al Muzeului de Istorie din Mediaș), condeier relativ înzestrat al unor texte de istorie popularizată (și „romanțată”), T. a desfășurat o activitate notabilă, chiar dacă de plan secund. Mediaș este o monografie liberă, configurată capricios și subiectiv, mai mult o descriere lirică, cu alură de reportaj sentimental despre
TOGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290208_a_291537]
-
este exclus însă ca motivul principal să fi fost altul. Prețuit de profesorul său de română, ce scotea periodicul „Școala secundară”, premiant răsplătit cu excursii în Transilvania, prilej cu care vizitase redacțiile unor gazete românești, făcând cunoștință cu câțiva tineri condeieri, T. participă, alături de colegul său C. Ș. Făgețel și de N. Bănescu, la întemeierea, în decembrie 1905, la Craiova, a revistei „Ramuri”, al cărui text-program îl scrie. Aici va publica articole de directivă, comentarii, cronici literare și dramatice, recenzii, numeroase
TOMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290218_a_291547]
-
impenitent, cu febrilități postmoderne, U., exhibând disponibilități de autor dramatic, e, ca director de scenă, un inventiv pândit întrucâtva de excesul de orgoliu. Aproape nimic în romanul Saltul (1975), debutul lui U. cu un volum propriu, nu-l prevestește pe condeierul acid de mai târziu. Pusee lirice, mici patetisme, ca și livrescul ingenuu împing în conformism o narațiune confesivă care tocmai își propune să torpileze „șabloanele” ce ar fi parazitând opurile de evocare a stagiului ostășesc. O carte cu farmec este
ULMU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290331_a_291660]
-
în colaborare cu Petre Dragu). A mai colaborat la „Scânteia tineretului”, „România liberă”, „Scânteia”, „Flacăra”, „Tribuna”, „Ramuri”, „Luceafărul”, „Steaua” ș.a. A semnat și cu pseudonimele Lucian Severineanu, L. Talaz, Tucin Talaz. Reporter cu propensiuni literare, Z. se înscrie în seria condeierilor care „relatează” cu entuziasm, în spiritul cerințelor ideologice ale momentului, fapte ale oamenilor noi, exploatând îndeosebi „filonul” aflat în Oltenia, „pe plaiurile pandurilor”. Bunăoară, cu toate că titlurile, ca și țesătura textelor din Orașele dragostei (1967), volumul lui reprezentativ, sunt predominant lirice
ZATTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290717_a_292046]
-
câte un flash surprinzător (Take Ionescu scriitor) colorează suitele de comentarii cărora supunerea canonică la obiect nu le diminuează elasticitatea. O măsură justă păstrează și succintele analize propriu-zis literare, Z. îndărătnicindu-se să nu piardă din vedere, chiar și la condeierii mai mărunți, „semnele talentului”. Profesionalismul său îmbină sobrietatea și neliniștea explorării. Pentru Z. ziaristica este o pasiune, dar, mai mult decât atât, înseamnă „o lume, o istorie, o mitologie”. SCRIERI: Dicționarul literaturii române de la origini pînă la 1900 (în colaborare
ZASTROIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290716_a_292045]
-
amplă monografie, ieșită de sub tipar în două decenii, este structurată pozitivist, propunându-și să reconstituie toate componentele culturii locale, de la personalități la modești dascăli și țărani fruntași, de la instituții, școli grănicerești, tipografii la reuniuni învățătorești și muzee, de la scriitori la condeieri, de la memoria istoriei la memoria prezentului, de la reviste cu impact cultural la efemere publicații școlare ș.a.m.d. Toate cele șapte volume cuprind atât studii și însemnări cultural-istorice, cât și portrete ale reprezentanților zonei (peste trei sute cincizeci de nume, jumătate
TANCO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290057_a_291386]
-
care definește preocuparea publicației pentru actualitatea literară și culturală. Cum se afirmă în articolul inaugural Ce ne trebuie, revista „se vrea cu tot sufletul în slujba cauzei culturale a provinciei din sânul căreia iese”, asumându-și, ca modestă misiune, „încurajarea condeierilor olteni”. Fără a-și depăși condiția provincială, P.l. publică mai cu seamă versuri, între semnatari numărându-se Elena Farago, D.F. Ionescu-Ghindeni (foarte des, inclusiv la rubrica „Poeți olteni tineri”), Șt. Zamfirescu, Preda Savu, Dem. Bassarabeanu, C. Barcaroiu, Eugen Constant, Adrian
POPAS LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288920_a_290249]
-
satelor”, „Agricultura nouă” și redactor-șef adjunct la „Albina”. Debutează la „Cuvântul liber” în 1935, colaborând apoi și la „Azi”, „Meridian”, „Timpul”, „Fapta”. Prima carte, nuvela Întovărășirea, îi apare în 1949. Reprezentant prolific al realismului socialist, N. este unul dintre condeierii care, dând tiparului și câte două romane pe an, neabătându-se nici un moment de la „linia partidului”, au contribuit la rescrierea falsificată a unor perioade din istoria interbelică și postbelică. Se găsesc în cărțile sale mai toate poncifele ideologice ale anilor
NEDELCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288400_a_289729]
-
, Emil (1866, Galați - 24.X. 1919, București), gazetar, prozator și dramaturg. Din referirile puține asupra condeierului gălățean N. se conturează imaginea unui om cumsecade, inspirând încredere și simpatie prin afabilitatea lui surâzătoare. O vreme, contând și pe un fizic de care era mândru, a jucat teatru pe scene din provincie, experiență ce avea să-i folosească
NICOLAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288442_a_289771]
-
al cărui nume este întâlnit aproape în fiecare număr (Acasă, Griji multe, Două scrisori, Vinerea Patimilor ș.a.). Lui i se adaugă Al. Ciura (Scrisoarea din urmă), Mihail Gașpar (Pastel, Singur), Emil Isac (La cârciuma lui Moș Pătru), dar și câțiva condeieri rămași necunoscuți (I. Furtună, Marioara Văleanu, Tomiță Ciprian, Toma Cocișiu). Se publică două lucrări cu caracter memorialistic: Horia Petra-Petrescu, „Domnul Moldovănuț”, evocare a lui Ioan Micu Moldovanu, și O rectificare și o propunere, închinată lui Jan Urban Jarník și împrejurărilor
PAGINI LITERARE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288613_a_289942]
-
Sân-Giorgiu, Nicolae Mârza. În schimb, studiile și eseurile, prezente din abundență în P.l., vădesc pluralitatea punctelor de vedere în evaluarea fenomenului cultural românesc, cuprinzând o arie de investigare amplă, de la perspectiva tradiționalist-transilvană la cea marxizantă. Unul dintre cei mai activi condeieri este Grigore Popa, care continuă să-și dezvolte ideile din primul număr în articole ca Fenomenul românesc din Ardeal. El percepe Transilvania ca pe o zonă de interculturalitate ce îi conferă specificitate în contextul întregii țări, combătând totodată transilvanismul profesat
PAGINI LITERARE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288615_a_289944]