20,823 matches
-
144). Este deja evidentă, în această fază, o creștere în putere a satelor față de confederație. Deși au existat întotdeauna nemulțumiri, acestea au fost rezolvate prin negocieri repetate la nivelul confederal. Însă, în episodul descris mai sus, satul Poenari respinge judecata confederației și face recurs la aranjamente instuționale mai largi decât confederația. Tendințele de acaparare individuală se manifestă simultan: vechilii, reprezentanții care luptaseră în procesul pentru apărarea Vrancei, ridică pretenția pentru avantaje personale sub formă de donații din averea devălmașă a Vrancei
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
putere a satelor față de confederație. Deși au existat întotdeauna nemulțumiri, acestea au fost rezolvate prin negocieri repetate la nivelul confederal. Însă, în episodul descris mai sus, satul Poenari respinge judecata confederației și face recurs la aranjamente instuționale mai largi decât confederația. Tendințele de acaparare individuală se manifestă simultan: vechilii, reprezentanții care luptaseră în procesul pentru apărarea Vrancei, ridică pretenția pentru avantaje personale sub formă de donații din averea devălmașă a Vrancei către persoane ca posesiuni individuale (30 lei munte „se lasă
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
perspectivă instituționalistă, a motivelor dizolvării nivelului confederativ. Se poate deci afirma că direcția generală a devoluției aranjamentului instituțional este cea către privatizare, sub două forme: privatizarea pe sate (teritorializarea, statornicirea hotarelor între sate și descentralizarea decizională, inclusiv scăderea acceptanței autorității confederației) și, respectiv, privatizarea individuală a resurselor. Privatizarea privește toate resursele comune sau bunurile publice enumerate mai sus ca fiind gestionate sau produse de aranjament. Unele dintre ele, ca apărarea sau sistemul juridic, evoluează în direcția „externalizării” către stat, urmând a
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
nulă în care satele și indivizii concurau pentru cât mai multe beneficii și/sau pentru costuri cât mai mici în raport cu ceilalți. Acesta este contextul în care actorii politici principali care au acționat către autonomizarea satelor și creșterea puterii lor în raport cu confederația au fost elitele sătești (proprietarii, funcționarii permanentizați ai satelor, preoții), probabil motivate selectiv de percepția propriului avantaj în jocul subsecvent pentru acaparare privată a resurselor devălmașe. O posibilă obiecție este că nivelul confederal ar fi putut dispărea și numai sub
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
confederal ar fi putut dispărea și numai sub efectul singular al expansiunii piețelor interne. Contrafactual, acest lucru este desigur posibil, însă nu este și necesar: mai degrabă, nivelul confederal ar fi putut asigura tranziția de la devălmășia pe toată Vrancea la confederația satelor cu obști teritorializate. O asemenea confederație nu ar fi inclus nicio contradicție. Se prea poate ca stimulentele în direcția teritorializării pe sate și tendințele de acaparare privată să fi crescut incidența conflictelor interne prin comparație cu perioada anterioară jumătății
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
sub efectul singular al expansiunii piețelor interne. Contrafactual, acest lucru este desigur posibil, însă nu este și necesar: mai degrabă, nivelul confederal ar fi putut asigura tranziția de la devălmășia pe toată Vrancea la confederația satelor cu obști teritorializate. O asemenea confederație nu ar fi inclus nicio contradicție. Se prea poate ca stimulentele în direcția teritorializării pe sate și tendințele de acaparare privată să fi crescut incidența conflictelor interne prin comparație cu perioada anterioară jumătății secolului al XVIII-lea, deși lipsesc datele
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
a unui individ și care administrează toate responsabilitățile colective. A doua este participarea democratică, ce e exersat permanent responsabilitatea individuală. Doar organizările politice, și în special organizările politice democratice, generează niveluri atât de ridicate ale capitalului social. Punctul slab al confederației de obști nu a fost de această natură. Ca dovadă, nu s-au înregistrat conflicte serioase între grupuri de membri, nici existența vreunor facțiuni stabile sau a unor eventuale conflicte între acestea. Principalul punct slab, cel puțin al nivelului confederativ
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
Celebrul atacant brazilian Ronaldo Nazario de Lima se va retrage din reprezentativa țării sale cu ocazia meciului amical de fotbal pe care Selecao îl va disputa în compania naționalei României, pe 7 iunie, a anunțat marți Confederația Braziliană de Fotbal (CBF). Partida în onoarea celui mai bun marcator din istoria Cupei Mondiale de fotbal va avea loc pe stadionul Pacaembu din Sao Paulo, pe care își dispută meciurile de pe teren propriu Corinthians, ultima echipă a lui Ronaldo
Brazilia-România, meciul de retragere al lui Ronaldo () [Corola-journal/Journalistic/77273_a_78598]
-
cu celelalte instituții competente, În vederea asigurării posibilității cetățenilor străini de a se Încadra În muncă În România. Agenției pentru Ocuparea Forței de Muncă este condusă se un consiliu de administrație alcătuit din 15 membrii. Membrii sunt reprezentanți ai Guvernului, ai confederațiilor sindicale și patronale reprezentative la nivel național. Guvernul are 5 reprezentanți numiți prin decizie a primului-ministru, iar confederațiile sindicale și patronale au câte 5 membri numiți prin consens. Mandatul membrilor consiliului de administrație este de 4 ani și poate fi
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
pentru Ocuparea Forței de Muncă este condusă se un consiliu de administrație alcătuit din 15 membrii. Membrii sunt reprezentanți ai Guvernului, ai confederațiilor sindicale și patronale reprezentative la nivel național. Guvernul are 5 reprezentanți numiți prin decizie a primului-ministru, iar confederațiile sindicale și patronale au câte 5 membri numiți prin consens. Mandatul membrilor consiliului de administrație este de 4 ani și poate fi reînnoit (art. 14). Conducerea agențiilor teritoriale și centrele regionale este asigurată de directori executivi și directori executivi adjuncți
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale. Aceste entități pot desemna câte o singură persoană În componența consiliului. Cea de-a doua categorie de membrii o reprezintă cei 5 numiți prin consens de confederațiilor sindicale reprezentative la nivel național. În cea de-a treia categorie intră cei 5 membri numiți prin consens de confederațiilor patronale reprezentative la nivel național (art. 33). Consiliilor consultative ale centrelor regionale sunt alcătuite din câte un membru, reprezentant al
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
singură persoană În componența consiliului. Cea de-a doua categorie de membrii o reprezintă cei 5 numiți prin consens de confederațiilor sindicale reprezentative la nivel național. În cea de-a treia categorie intră cei 5 membri numiți prin consens de confederațiilor patronale reprezentative la nivel național (art. 33). Consiliilor consultative ale centrelor regionale sunt alcătuite din câte un membru, reprezentant al fiecărei agenții teritoriale, numit de directorul executiv al agenției, un membru reprezentant al agenției pentru dezvoltare regională din regiunea aferentă
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
agenții teritoriale, numit de directorul executiv al agenției, un membru reprezentant al agenției pentru dezvoltare regională din regiunea aferentă localității În care Îsi are sediu central regional, numit de conducătorul acesteia, un membru stabilit prin negocieri la nivel teritorial Între confederațiile sindicale reprezentative la nivel național și un membru stabilit prin negocieri la nivel teritorial Între confederațiile patronale reprezentative la nivel național (art. 45). 3. Comisia Națională de Promovarea a Ocupării Forței de Muncă Comisia Națională de Promovarea a Ocupării Forței
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
din regiunea aferentă localității În care Îsi are sediu central regional, numit de conducătorul acesteia, un membru stabilit prin negocieri la nivel teritorial Între confederațiile sindicale reprezentative la nivel național și un membru stabilit prin negocieri la nivel teritorial Între confederațiile patronale reprezentative la nivel național (art. 45). 3. Comisia Națională de Promovarea a Ocupării Forței de Muncă Comisia Națională de Promovarea a Ocupării Forței de Muncă este Înființată În temeiul Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
numiți prin decizie a primului-ministru, 5 membri sunt desemnați prin consens de asociațiile patronale reprezentative la nivel național iar ceilalți 5 membri sunt desemnați prin consens de organizațiile sindicale reprezentative la nivel național. Pentru a fi reprezentative la nivel național, confederațiile naționale sindicale și organizațiile patronale trebuie să Îndeplinească condițiile prevăzute de Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă. Calitatea de membru al Consiliului Național de Formare Profesională a Adulților se dobândește, conform art. 8 din lege, de către o
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
și a solidarității sociale. Consiliul Economic și social are o structură tripartită fiind compus din 45 de membrii care constituie plenul acestui organism. Acești membrii sunt numiți de partenerii sociali după următoarea structură: 15 membrii numiți, de comun acord, de confederațiile patronale reprezentative la nivel național; 15 membrii numiți, de comun acord, de confederațiile sindicale reprezentative la nivel național; 15 membrii numiți de Guvern (art. 13). Sunt considerate reprezentative confederațiile naționale sindicale și patronale care au dobândit această calitate potrivit Legii
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
compus din 45 de membrii care constituie plenul acestui organism. Acești membrii sunt numiți de partenerii sociali după următoarea structură: 15 membrii numiți, de comun acord, de confederațiile patronale reprezentative la nivel național; 15 membrii numiți, de comun acord, de confederațiile sindicale reprezentative la nivel național; 15 membrii numiți de Guvern (art. 13). Sunt considerate reprezentative confederațiile naționale sindicale și patronale care au dobândit această calitate potrivit Legii contactului colectiv de muncă nr. 130/1996. Pentru a dobândi calitatea de membru
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
sociali după următoarea structură: 15 membrii numiți, de comun acord, de confederațiile patronale reprezentative la nivel național; 15 membrii numiți, de comun acord, de confederațiile sindicale reprezentative la nivel național; 15 membrii numiți de Guvern (art. 13). Sunt considerate reprezentative confederațiile naționale sindicale și patronale care au dobândit această calitate potrivit Legii contactului colectiv de muncă nr. 130/1996. Pentru a dobândi calitatea de membru al Consiliului Economic și Social, persoanele respective trebuie să aibă numai cetățenia romană și domiciliul În
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
anumite situații În care calitatea de membru poate să Înceteze, cum ar fi expirarea mandatului, decesul, demisia, situația În care partenerul social care l-a numit cere revocarea sa. O altă situație de Încetare a calității este cazul În care confederația patronală sau sindicală care l-a nominalizat Își pierde calitatea de organizație reprezentativă la nivel național (art. 18). Consiliul Economic și Social analizează situația economică și socială a țării și face propuneri Guvernului și parlamentului cu privire la restructurarea și dezvoltarea economiei
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
numai prin mediere, bineînțeles după parcurgerea fazei obligatorii a realizării concilierii (art. 9). Art. 1-4 din Hotărârea Guvernului nr. 616/2005 prevede că asistenții judiciari sunt numiți de către ministrul justiției, la propunerea Consiliului Economic și Social, care solicită În scris confederațiilor patronale și confederațiilor sindicale reprezentative la nivel național, desemnarea de candidați În raport cu numărul de posturi repartizat fiecărui tribunal. Nominalizarea candidaților se face de către confederațiile În cauză prin consens. Dacă acest consens nu se realizează Consiliul Economic și Social decide candidatul
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
bineînțeles după parcurgerea fazei obligatorii a realizării concilierii (art. 9). Art. 1-4 din Hotărârea Guvernului nr. 616/2005 prevede că asistenții judiciari sunt numiți de către ministrul justiției, la propunerea Consiliului Economic și Social, care solicită În scris confederațiilor patronale și confederațiilor sindicale reprezentative la nivel național, desemnarea de candidați În raport cu numărul de posturi repartizat fiecărui tribunal. Nominalizarea candidaților se face de către confederațiile În cauză prin consens. Dacă acest consens nu se realizează Consiliul Economic și Social decide candidatul propus pentru nominalizările
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
judiciari sunt numiți de către ministrul justiției, la propunerea Consiliului Economic și Social, care solicită În scris confederațiilor patronale și confederațiilor sindicale reprezentative la nivel național, desemnarea de candidați În raport cu numărul de posturi repartizat fiecărui tribunal. Nominalizarea candidaților se face de către confederațiile În cauză prin consens. Dacă acest consens nu se realizează Consiliul Economic și Social decide candidatul propus pentru nominalizările primite. Cu privire la atribuția de a urmări Îndeplinirea obligațiilor ce decurg din Convenția nr. 144/1976 a Organizației Internaționale a Muncii, se
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
Din comisiile de dialog social organizate la nivelul ministerelor și al instituțiilor publice fac parte: a) reprezentanți ai ministerelor sau ai respectivelor instituții publice numiți prin ordin al ministrului, respectiv al conducătorului instituției publice; b) reprezentanți ai patronatului, numiți de confederațiile patronale reprezentative la nivel național; c) reprezentanți ai sindicatelor, numiți de confederațiile sindicale reprezentative la nivel național. Din comisiile de dialog social organizate la nivel teritorial fac parte: a) prefectul, precum și reprezentanți ai prefectului și ai serviciilor publice deconcentrate ale
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
publice fac parte: a) reprezentanți ai ministerelor sau ai respectivelor instituții publice numiți prin ordin al ministrului, respectiv al conducătorului instituției publice; b) reprezentanți ai patronatului, numiți de confederațiile patronale reprezentative la nivel național; c) reprezentanți ai sindicatelor, numiți de confederațiile sindicale reprezentative la nivel național. Din comisiile de dialog social organizate la nivel teritorial fac parte: a) prefectul, precum și reprezentanți ai prefectului și ai serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, numiți
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
prefectului și ai serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, numiți prin ordin de către prefect; b) președintele consiliului județean sau, pentru municipiul București, primarul general; c) câte un reprezentant numit de fiecare confederație patronală reprezentativă la nivel național; 256 d) câte un reprezentant numit de fiecare confederație sindicală reprezentativă la nivel național. Președinții confederațiilor patronale și sindicale reprezentative la nivel național sunt membri de drept ai comisiilor de dialog social constituite la nivelul
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]