231 matches
-
invizibilă, despre existența căreia amintea insistent o „reclamă” des Întîlnită pe marginea drumurilor, pe care scornitorii de bancuri o deturnau de la sensul avut În lozinca „Să triumfe Libertatea, Pacea și... Securitatea”. La prima vedere, așadar, trăiam Într-o societate decerebrată, conformistă și amorțită, căreia i se potriveau de minune versurile lui Mircea Dinescu: „găinile n-aveau simț politic prea dezvoltat/ cîrÎiau În surdină și Închideau ochii la tot ce se-ntîmplă”. Cu mai bine de un secol În urmă Caragiale observa că
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
intelectual fin cum e Dan Nasta știe să o accepte și să o înțeleagă, nu să o suporte.” P. apropie cronica dramatică de critica literară și de eseu, textul fiind alert chiar și atunci când din substanța lui se profilează opinii conformiste. SCRIERI: Cronici dramatice, București, 1974. Repere bibliografice: Andrei Strihan, Două cărți de critică teatrală, RL, 1974, 52; Dumitru Radu Popa, „Croniques dramatiques”, REVR, 1975, 2; Nicolae Vâlceanu, „Cronici dramatice”, VTRA, 1975, 3; Popa, Ist. lit., II, 944-945. C.Dt.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288941_a_290270]
-
originară a cuplului adamic, în nuvelele și romanele lui Laurențiu Fulga sau capacitatea enormă de transfigurare la Fănuș Neagu. Pro Patria (1974) părea să fie o sinteză a literaturii române patriotice, de la începuturi până în contemporaneitate. Aici analiza e în general conformistă și ideologizată, dar nu eludează întotdeauna valoarea estetică în favoarea tematicii. Poezia patriotică e judecată în funcție de rolul de „constantă a atitudinii existențiale” ce se înscrie „printre expresiile majore ale sensibilității umane”. După Introducere în opera lui N. Filimon (1973), M., fără
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288043_a_289372]
-
cultură, dar și faptului că logica pedagogică solicită din partea cadrelor didactice creativitate și imaginație în activitatea lor, dar și în comportament. Școala, mai mult decât alte organizații, oferă membrilor săi libertate de manifestare și prezintă flexibilitate față de atitudinile mai puțin conformiste. desigur, această libertate se manifestă între anumite limite impuse de logica organizației. O a treia caracteristică ce distinge școala de alte organizații cu implicații în sfera educației și a culturii este prezența mai multor tipuri de membri, atât în plan
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
ca dansatoare, a plecat, în 1904, la Paris, cu gândul la o carieră artistică în dans. A fost lansată, în 1905, de Emile Guimet. Și-a elaborat spectacolele cu dansuri orientale, hinduse, javaiene, cu mișcări senzuale șocante ce iritau gusturile conformiste, dansuri ce simulau adorarea zeităților hinduse, a lui Shiva, îndeosebi, cu costume extravagante, dansuri în care erau prezente gesturile de renunțare la o parte a costumelor, de aceea este considerată și inițiatoarea stripteasului. Margareth Gertruide și-a luat pseudonimul oriental
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
apreciată drept o caracteristică a tuturor persoanelor cu potențiale aptitudinale înalte. G. Keller consideră că principalul obstacol în formarea atitudinilor creative îl constituie rigiditatea intelectuală și nevoia de securitate personală, iar R. Woodworth a găsit o relație directă între tendințele conformiste (în cunoaștere și acțiune) și lipsa abilităților creative. În psihologia românească, P. Popescu - Neveanu, autorul unui model bifactorial al creativității, plasează creativitatea în ˮinteracțiunea optimă, generatoare de nou, dintre aptitudini și atitudini. Aptitudinile nu sunt creative prin ele însele, ci
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Claudia INOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93135]