674 matches
-
ale unui rău patriot, traducere, introducere și note de A. Pippidi, Editura Humanitas, București, 2008, 266 p. "Ca și în cazul lui M. Eliade, am citat din Iorga o caracterizare ce nu izvora neapărat din "naționalismul" său și al unor congeneri ca Garabet Ibrăileanu (1871-1936) și Constantin Dobrogeanu-Gherea (1855-1920), care reacționau astfel la "junimism". Apud N. Manolescu, Op. cit.,. la nota (4) 7. G. Durand, Știința despre om și tradiția. Noul spirit antropologic, traducere de J. Ianoși, Editura Ideea Europeană, București, 2006
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
II", Antologia poeților tineri, cu 55 de chipuri de Margareta Sterian și postfață de Ion Pillat. Ceva între volum colectiv de debut (destui dintre antologați semnau doar în reviste), și recunoaștere sumativă a unor afirmări pe cont propriu. Selecția unui congener (deși, din pro-priu-i portret de autor de antologie Stancu omite, cu cochetărie, anul nașterii, 1902), nu a vreunei autorități critice în materie de poezie fragedă, făcută în anii tuturor crizelor identitare, generaționiste, în deceniul, ori chiar lustrul, cred că am
Poezia la 1934 by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7352_a_8677]
-
-o, e adevărat, din tinerețe, dar pe parcurs, din mers. Sau că trăiește de câteva decenii la München, în afara centrelor de efervescență ale vieții literare din țară, pentru care nici nu manifestă vreun interes deosebit. Este apoi și d-sa congeneră cu „generația amânată", dar cu o evoluție atipică acesteia, impunân-du-se mai târziu și fără aura celor trecuți prin experiențele dure, traumatizante, ale terorii. In fine, lipsită de vocația militantismului, dar nu și a atitudinii civice, Mariana Șora și-a cultivat
Complexul ratării presimțite by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/6802_a_8127]
-
stat unde funcțiunile publice se exploatează de-o gloată de oameni cari nu produc nimic, ci numai consumă resursele bugetare se condamnă singur a fi neputincios și sterp. Noi avem trebuință, mai mult decât altădată și decât oricare alt stat congener din Peninsula Balcanică, să stabilim un guvern național, serios și tare, să ne punem în pozițiune de-a putea exercita o acțiune decisivă în politica orientală. Cu deprinderile însă de gonaci de posturi, cu dezordinea morală ce întrețin în societatea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
într-un cerc mult mai mic. Acum, la începutul mileniului al III-lea, vedem că, după ce multă vreme exegeza bacoviană a rămas săracă, poetul plumbului are cea mai aplicată monografie, cel mai avizat, nuanțat și exhaustiv comentariu critic, spre deosebire de poeții congeneri în genialitate, de mai sus, care au rămas la nivelul de comprehensiune și analiză al unor monografii parțiale. Din dorința de completare a frumoasei minuțioasei cărți, i-aș sugera domnului Theodor Codreanu câteva gânduri de completare: astfel, descompunerea (putrefacția) este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
imensă bibliotecă imaginară. Și ea continuă în veacul vitezei al douăzeci și unulea să aibă, pentru unii scriitori, o irezistibilă atracție. Nu m-a surprins vocația și atracția spre apoftegme la scriitorul Theodor Codreanu, pentru că expresia lapidară și memorabilă este congenere unui critic literar, așa cum este și domnia-sa. Volumul Fragmentele lui Lamparia (Ed. Fundația "Scrisul Românesc", Craiova, 2002, cu o prefață de Edgar Papu), structurat în două părți, În căutarea stilului și Oglinzi, prin titlu m-a direcționat către timpurile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Datorită ratei ridicate de rezistență antimicrobiană, în anginele cu SBHGA nu se recomandă sulfonamide și tetracicline. Criteriile urmărite în alegerea antibioticului într-o angină cu SBHGA sunt: * eficacitatea, * siguranța, * spectrul antimicrobian, * posologia, * costul. Astfel, și-au dovedit eficacitatea: penicilina și congenerii săi (ampicilina și amoxicilina), numeroase cefalosporine, macrolidele și clindamicina. Penicilina rămâne tratamentul de primă intenție fiind, în ciuda spectrului redus, sigură, eficace și cu preț scăzut. Amoxicilina este frecvent folosită ca alternativă a penicilinei V la copii, cu eficacitate aparent egală
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
până la autocombustie decât desene din covorul pestriț al unui discurs optzecist. În plus, visceralitatea, vizionarismul, dominanta parabolică și convertirea jovialității în sarcasm o detașează pe poetă de plutonul postmodern, apropiind-o de neoexpresionismul lui Ion Mureșan. Ce o individualizează față de congenerul clujean este proiecția panoramică a viziunii pe scara istoriei - o istorie văzută nu ca un carnaval obscen, ci mai curând ca un sabat în care o coregrafie fragilă abia maschează carnagiul general. În fond, impactul istoriei asupra conștiinței este tema
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288028_a_289357]
-
adresate lui Petru Creția, Miron Radu Paraschivescu, Norman Manea și Mircea Muthu, dezvăluie complexitatea personalității lui P., completând imaginea artistului dedicat propriei creații până la a-și confunda viața cu actul scrierii, cu ipostaza scriitorului interesat de analiza critică a operelor congenerilor, de statutul literatului într-o perioadă istorică totalitară sau de profilul cititorului ideal. De la P. au rămas secțiuni de jurnal neprelucrate pentru tipar, neșlefuite și dând senzația unui surplus de autenticitate. Scoase la lumină, paginile produc, într-o măsură, un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288790_a_290119]
-
cel puțin e în stilul fatalismului valah, iar Dinu are, fără îndoială, dreptate să repete că sunt mai aproape decât îmi închipui de rădăcinile mele” (1976 Ă 315). Poate că, departe de țară, Cioran descoperă că vidul său interior este congener vidului valah. Sau poate descoperă că orice vid, odată explorat, se metamorfozează într-atât, încât devine opusul său și e sens. Ura de origini Ă care este înainte de toate ură de sine Ă se transformă în prilejul unei restaurări. Îi
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Finalmente, n-a făcut decât să se recunoască în propriile origini. Cioran, bunul valah (în sensul de valah nealterat, căci altfel el e numai cinism și voluptate), adică „românul absolut”. În alt loc, face din limba română substanța propriei viziuni, congenere, asupra lumii: „Cuvântul pământeni mă obsedează dintotdeauna. Ce limbă extraordinară avem, mai ales când vrei să vorbești despre zădărnicia vieții!” (15 aprilie 1971 Ă 161). Așadar, Cioran ilustrează la modul ideal propriile origini de care, de altfel, fuge în permanență
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
poltronerie, în râgâit. O carență fiind, umorul îi ajută pe cei de pe margine, dedublații, învinșii, neputincioșii să convertească eșecul în victorie. O victorie pe dos, pe care Cioran o deplânge, dar de care, finalmente, se agață. Nu întâmplător, se simte congener evreilor, pe care îi admiră și pentru umorul lor. „Există doar două popoare care au un umor profund, semnificativ, fascinant: evreii și țiganii. Două popoare dezrădăcinate, rătăcitoare. Asta aruncă o lumină asupra esenței umorului” (III, 24). El însuși dezrădăcinat și
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
la început, că Evul Mediu este un ev al iraționalismului, e un anacronism din cele mai flagrante și nu e în nici un caz o chestiune de opinie, ci una de strictă informație culturală. Iraționalismul e o invenție modernă. El e congener cu misticismul, care reprezintă un mod facil de a sări de-a dreptul într-un așa-zis „absolut”, escamotând rigoarea rațiunii și disciplina spiritului. Adică un fel de euforie iresponsabilă și diletantă pe care practicanții ei o numesc „eliberare”. Asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
dintr-un unghi extraestetic - ca necesitate de exprimare plenară a personalității și ca valoare filosofică - pentru a-i demonstra echivalența cu opera plastică. Michelangelo - crede exegeta - a căutat eternitatea în frumusețea vremelnică a lumii, poezia și artele vizuale fiind fațete congenere ale structurii sale artistice. Capodoperele lui din pictură, sculptură și arhitectură ar reprezenta înfăptuiri indirecte ale poeziei, în măsura în care exprimă conceptele politico-filosofice care converg în alcătuirea individualității marelui artist. La F. direcția istorico-literară și filosofică a interpretărilor se conturează mai ferm
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286935_a_288264]
-
luând în vizor nume ca Romulus Vulpescu, Nina Cassian, Gheorghe Grigurcu, Emil Brumaru, Cezar Baltag, Mircea Ciobanu, Horia Bădescu, Mircea Cărtărescu, Adrian Popescu. Încă două serii de parodii, Parodii optzeciste (2000) și Noi parodii optzeciste (2001), au în vedere poeți congeneri, de la Viorel Mureșan, Ion Cristofor și Gheorghe Iova la Traian Ștef și Dumitru Chioaru. Dar C. se manifestă și ca un liric original, un elegiac a cărui melancolie este filtrată printr-o fină sită ironică, în Victoria cotidiană (1994) și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286084_a_287413]
-
în chinga sărăciei; nu-l ispitește decât în treacăt pe adevăratul scriitor"83 sau: "A fi scriitor și gazetar în același timp, se plătește cu jertfa mediocrizării, sau cel puțin cu o gravă amărăciune"84). Totodată, afirmația la unison a congenerilor preocupați de scrisul său, după care poetul a fost, într-o primă fază, boicotat de gazetar, pentru a deveni, apoi, celebru printre literații epocii tocmai prin campaniile de presă și verbul său caustic, a constituit o altă barieră mentală tradusă
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
cercetător preocupat de segmentul publicistic al operei argheziene ar trebui să o fertilizeze. Atunci când atinge problematica pamfletului arghezian, în cadrul unei abordări ample a lirismului în opera poetului, recurgând la unele din considerațiile blagiene privind filosofia culturii, Pompiliu Constantinescu (unicul critic congener despre care Arghezi a afirmat că a dat "singura lucrare substanțială" despre creația sa) își va preciza limitele fără echivoc: "într-o caracterizare a viziunii sale (Tudor Arghezi, n.n.) despre om și lume, vom face abstracție de pamflet ca strict
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
lăsat pe dinafară cea mai mare parte a producției publicistice, subsumată unui tip de discurs social, vector plurisemnificant astăzi. De gustibus non discutandum... Dovadă stă faptul că discursul cotidian al lui Arghezi a suscitat opinii contrastante printre mai tinerii săi congenerii, dintre care unii, precum Eugen Ionescu, i-au contestat brutal talentul și originalitatea în intervenții polemice susținute, sfârșind prin a-l admira fără rezerve. La fel, tânărul Noica, dintr-un entuziasm de frondă, își exprima exasperarea față de ritmul normat al
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
intitulat și redactat ca atare, are legătură cu structura interioară a poetului, antimetodică și antisistemică și cu lipsa lui de interes atât pentru elaborarea științifică a vreunei direcții teoretice, cât și pentru asimilarea celor propuse de unii din iluștrii săi congeneri. În prefața volumului Ars poetica, Ilie Guțan sublinia dificultatea cuprinderii și interpretării artei poetice argheziene atâta timp cât poetul însuși "nu a pregetat [...] să ironizeze acid ambiția speculativă a unor confrați de a vârî în rețete inefabilul". De asemenea, criticul sibian remarca
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
receptarea publicisticii pamfletare de către cititorul de rând, căruia îi este destinată, în mod direct. Din acest punct de vedere, succesul imediat pe care-l înregistrează, în contemporaneitatea interbelică, scriitura polemică argheziană este o certitudine pe care istoria literară și mărturiile congenerilor o susțin, în lipsa unor cercetări aplicate de psihosociologia lecturii. Observația întemeiată a Dorinei Grăsoiu, cum că "prestigiul său scriitoricesc și marea sa popularitate s-au întemeiat la început, în exclusivitate, pe zgomotoasele-i polemici, campanii întreținute cu o uluitoare vervă
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
el se amuză la Paris văzând cât de mult pare aceasta o limbă străină ("Auzindu-ne vorbind cehă, lumea se miră că stau pe vas cu străini atât de ciudați", scrie el în septembrie 1911), idișul, altă limbă disprețuită de către congenerii săi "avizi de respectabilitate" (M. Robert) pare să fie o limbă mai puțin falsă, mai adevărată și mai strâns legată de afect. Discursul său asupra limbii idiș de pe 18 februarie 1912 la Casa comunității evreiești din Praga prezintă unui public
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
nu-mi aduc aminte de nimic. De fluturi galbeni, nu de somn atinsă (...) Să nu mă zbat, să exersez să mor Fără dureri, ca-n vise de ușor... Nu pastelul tentează; în câteva texte remarcabile (Roza, Merii, Sânzâiene și altele, congenere) prioritatea revine Eului interior, pendulând între contemplare lină și melancolie, mod cultivat odinioară de D. Anghel. Ne ține în loc, bunăoară, expoziția florală din Nu orhidee porfirogenete: "Mi-e dor de-o floare simplă și curată (...) // Deci flori crescând din munți
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
de împlinire într-o lume ideală și eternă. Religia și arhitectura, piramidele în speță sunt orientate în această direcție. Cînd se spune că arhitectura egipteană este în esență funerară, cred că se exagerează. Zeul a deschis calea, scutindu-i pe congenerii săi de sacrificii grele și încurajîndu-i să creadă într-o existență prelungită și confortabilă. Moartea lui a însemnat, ca în creștinism, salvarea tuturor. Interpretarea dată lui Osiris în termenii de mai sus face deschidere spre spațiul dacic și spre Decebal
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
o utiliza, după cum se vede din text, doar „ca ipoteză de lucru”. Spuneam, în Camera Sambô, că mitul ca narațiune sacră reprezintă doar o parte dintr-un complex comportamental convenit prin canon și tradiție. Desprinsă de corelatul său natural și congener, anume ritualul, narațiunea însingurată își pierde forța modelatoare, ca și sensurile prime și se transformă în literatură. Gestul ritualizat și cuvîntul restaurator de imagine și sens nu-și mai corespund. Basmul și legenda reprezintă forme tipice de astfel de desincretizări
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
oralității, ci unul destinal, raportabil, e drept, la comportamentele mitice. Asemenea oricărui ins din marea colectivitate care poartă pe umeri povara universală a tradiției, el respectă consensul secolelor, acela de a se retrage cu „nostalgie” în cosmicitate, de a redeveni congener cu elementele, punct de plecare al tuturor renașterilor. Integrarea în cosmicitate (pentru omul școlit prin carte, supraviețuire iluzorie în cultură, în lumea ideilor, în istorie), deci suportul metafizic al morții păstorului, are mai multe cote de înțeles, cum spuneam, dezvăluind
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]