470 matches
-
atitudinile se exprimă (se exteriorizează) În opinii și comportamente. Relația dintre atitudini (ceea ce simt, gândesc și intenționează să facă oamenii), opinii declarate (ceea ce ei spun) și comportament (ceea ce fac ei efectiv) este exprimată la nivelul simțului comun ca unitate și congruență Între gând, vorbă și faptă. Atitudini și opinii. Opiniile sunt expresii verbale ale atitudinilor. Ele sunt descrieri subiectuale care exprimă poziția (atitudinea) unei persoane față de un anumit obiect de care ea este interesată cognitiv, afectiv și pragmatic. Opinia este motivată
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
15-16): "Atacarea" problemei și nu a persoanei Exprimarea descriptivă și evaluativă Referire la specific, concret și nu la global, general Validarea interlocutorului recunoașterea importanței lui ca individ, indiferent de opiniile pe care le exprimă sau de sistemul său de valori. Congruența În comportamentele de comunicare. Asigurarea continuității În procesul de comunicare Asumarea răspunderii pentru afirmațiile făcute, pentru părerile, ideile exprimate Ascultare suportivă Cele opt reguli conturează o atitudine de considerație, respect și Înțelegere față de interlocutor, de dorința de a satisface nevoile
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
lor să fie instrumentate în buna realizare a unei sarcini. Nu este important feedbackul oferit de ceilalți, ca în cazul indivizilor direcționați de ceilalți. 5. Interiorizarea scopului. Comportamentul este motivat de interiorizarea scopului atunci când individul adoptă atitudini și comportamente, datorită congruenței dintre conținutul și valoarea scopului. Unii cercetători au studiat interiorizarea scopului ca fiind o dimensiune a împlicării ogranizaționale. Dacă un individ va fi sau nu motivat de către conceptul de sine și dacă sursa motivației va fi internă sau externă, depinde
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
pe care Platon o considera cea mai relevantă ramură a matematicii pentru astronomie. Pentru ei, geomtria era o descriere a modului în care se prezintă lumea. Pornind de la spațiul cu două și trei dimensiuni în care se puneau probleme de congruență și asemănare, toate subordonate postulatului lui Euclid, matematicienii au imaginat existența spațiilor cu un număr variabil de dimensiuni. Reluând problema paralelelor și renunțând la căutarea unui , ,plan” neeuclidian înt-un spațiu tridimensional euclidian, matematicienii au susținut faptul că geometria neeuclidiană este
Spațiul arhitectural. In: Apogeul by Mitrița Filip () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1815]
-
de auz și profesori care nu lucrează cu elevi cu deficiențe de auz). Ulterior s-a obținut pentru fiecare item rangul mediu de apariție, indicator ce reprezintă poziția medie a termenului respectiv În lanțul asociativ (Curelaru, M., 2006). Pentru realizarea congruenței Între cei doi indicatori, respectiv frecvența de apariție a termenului și ordinea apariției sale, s-a utilizat tehnica tabelară propusă de Vergès (1992, 1994). În realizarea tabelului operațional am utilizat doar elementele care au depășit o anumită frecvență (au fost
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
Rezumat. Capitolul își propune să analizeze relațiile de putere dintre actorii politici folosind modelul actorilor cu putere de veto. Prima parte a capitolului prezintă elementele de bază ale modelului, precum și ipotezele referitoare la efectele pe care numărul, coeziunea și congruența actorilor le au asupra capacității de luare a deciziei. A doua parte propune un mod de aplicare a acestor ipoteze la cadrul instituțional românesc din administrația locală. Capitolul schițează felul în care modelul poate fi folosit pentru a analiza comportamentul
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
poziția ideală a noului actor cu putere de veto este foarte apropiată de punctul ideal al celorlalți actori. Din acest argument derivă un alt factor care influențează stabilitatea politicilor, și anume distanța dintre pozițiile actorilor cu putere de veto, sau congruența acestora. Cu cât punctele de vedere ale acestora sunt mai asemănătoare (sau punctele lor ideale sunt mai apropiate unele de celelalte), cu atât posibilitatea ca actorii cu putere de veto să cadă de acord asupra unei propuneri legislative crește, iar
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
deține majoritatea în legislativ (în caz contrar, poziția sa fiind aceeași cu a partidului din care provine). Fiecare dintre partidele care formează coaliția guvernamentală reprezintă de asemenea un actor cu putere de veto. În continuare, numărul acestor actori, coeziunea și congruența lor au un impact asupra stabilității politicilor. Dacă este de așteptat ca aceasta să fie redusă în cazul în care președintele și o coaliție minimal câștigătoare fac parte din același partid politic, este suficient să existe un președinte și o
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
aflate la dispoziția actorilor de la nivelul imediat inferior. La fiecare dintre aceste niveluri numărul actorilor cu putere de veto este în general mai mare decât la nivelul instituțiilor centrale, iar coeziunea actorilor este de obicei mai mică. În același timp, congruența dintre nivelul superior și cel inferior poate să aibă o influență majoră asupra procesului de luare a deciziei. Așadar, deși George Tsebelis a propus acest model pentru studierea deciziilor luate la nivelul instituțiilor centrale, nu există nici un motiv pentru care
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
teoriei, ipoteza principală este că, atât la nivel local, cât și la nivel județean, creșterea numărului actorilor cu putere de veto duce la creșterea stabilității politicilor. Un alt factor important pentru conturarea relațiilor dintre cele două niveluri este reprezentat de congruența dintre actorii de la nivelul localităților și cei din consiliul județean. Este de așteptat ca, în cazul în care actorii cu putere de veto sunt congruenți, colaborarea între nivelul județean și cel local să fie mai bună datorită similarității preferințelor (care
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
între nivelul județean și cel local să fie mai bună datorită similarității preferințelor (care există în cazul actorilor partizani din același partid), iar acest lucru să ducă la scăderea stabilității politicilor la nivelul consiliilor locale. La nivelul consiliilor județene, impactul congruenței este mai greu de estimat. Se poate presupune totuși că existența congruenței va determina mai degrabă stabilitatea politicilor la nivel județean, întrucât ea va duce la creșterea capacității de decizie a nivelului inferior, cel local. Reciproca este de asemenea o
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
preferințelor (care există în cazul actorilor partizani din același partid), iar acest lucru să ducă la scăderea stabilității politicilor la nivelul consiliilor locale. La nivelul consiliilor județene, impactul congruenței este mai greu de estimat. Se poate presupune totuși că existența congruenței va determina mai degrabă stabilitatea politicilor la nivel județean, întrucât ea va duce la creșterea capacității de decizie a nivelului inferior, cel local. Reciproca este de asemenea o ipoteză validă: vor exista mai multe decizii luate de consiliile județene în
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
din consiliu și este mai mică în cazul consiliilor locale compuse din aceiași actori partizani ca și consiliul județean. În ceea ce privește nivelul județean, este de așteptat ca stabilitatea politicilor să crească atunci când consiliul este unul fragmentat și să scadă atunci când există congruență între actorii cu putere de veto. În continuare, voi analiza relațiile dintre actorii din administrația publică folosind cadrul conceptual prezentat anterior pentru a testa parțial aceste ipoteze. Analiza se va concentra în primul rând asupra efectului pe care numărul de
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
cadrul conceptual prezentat anterior pentru a testa parțial aceste ipoteze. Analiza se va concentra în primul rând asupra efectului pe care numărul de actori de la fiecare nivel îl are asupra luării deciziei. Este propusă și o modalitate de operaționalizare a congruenței dintre cele două niveluri și a impactului ei asupra deciziei, însă studiul de față nu își propune să modeleze poziția tuturor actorilor de la cele două niveluri sau toate aspectele relației dintre consiliile locale și cele județene. Testarea ipotezelor formulate se
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
partizană așa cum arăta ea în urma alegerilor, ignorând schimbările consilierilor din această perioadă. În câteva cazuri, cum ar fi acela al orașului Craiova, unde primarul și-a schimbat apartenența partizană în perioada studiată, am creat variabilele legate de numărul de actori, congruența acestora și apartenența lor în mod separat pentru fiecare situație. O dificultate majoră în aplicarea modelului a constituit-o numărarea actorilor cu putere de veto. În primul rând, trebuie precizat că fiecare partid politic este privit drept un actor individual
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
în ciuda eventualelor similarități ideologice, este de așteptat ca fiecare partid să își urmărească propria agendă, iar coeziunea actorilor este în primul rând bazată pe apartenența partinică. De asemenea, întrucât studiul se concentrează pe impactul pe care îl au numărul și congruența actorilor, poziția partidelor nu este considerată factor explicativ pentru luarea deciziilor. Aceasta reprezintă o primă limită a lucrării. În ceea ce privește coalițiile, partidele din cadrul lor sunt considerate actori politici separați. Acest mod de numărare îl respectă pe cel folosit de Tsebelis (2002
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
sunt incluși doar actorii cu putere de veto partizani din consiliu, una în care se adaugă și primarul ca actor cu putere de veto și una în care, în plus față de cele de mai sus, se adaugă o măsură a congruenței dintre primar și consiliul local. Aceasta ia valoarea 1 atunci când primarul provine din partidul care are și cele mai multe locuri în consiliu și 0 dacă primarul provine din alt partid sau dacă nu există un partid cu o pluralitate de voturi
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
relației dintre numărul de actori cu putere de veto și luarea deciziei este testată în mod similar și la nivelul consiliilor județene. În acest caz, președintele consiliului județean nu este considerat un actor separat de partidul din care provine, iar congruența, prin urmare, dispare ca variabilă explicativă. La acest nivel, variabilele 180 Competiția politiCă la nivel loCal de control incluse în analiză sunt partidul cu cele mai multe locuri în consiliu, mărimea consiliului și mărimea județului. Pentru a treia parte a aplicației, care
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
rulat trei modele: în primul, numărul de actori cu putere de veto de la nivel județean se adaugă la modelul care explică numărul de hotărâri luate la nivel local, iar al doilea și al treilea model conțin în plus măsuri ale congruenței dintre cele două niveluri. Primul lucru care se observă din rezultatele de mai sus este că modelul este în general robust, variabilele semnificative rămânând semnificative în toate cele trei variante ale modelului, iar coeficienții luând valori similare. O a doua
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
că modul de numărare a actorilor cu putere de veto a favorizat mai mult decât este cazul includerea acestor partide ca actori. Ceea ce se mai observă important din model este că un impact semnificativ asupra numărului de hotărâri îl are congruența dintre primar și consiliu, aceasta ducând la creșterea numărului de hotărâri adoptate. Această concluzie este susținută de teorie și demonstrează ipoteza referitoare la impactul congruenței asupra numărului de hotărâri adoptate. Simulările realizate pe baza modelului 1.1, cel mai simplu
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
observă important din model este că un impact semnificativ asupra numărului de hotărâri îl are congruența dintre primar și consiliu, aceasta ducând la creșterea numărului de hotărâri adoptate. Această concluzie este susținută de teorie și demonstrează ipoteza referitoare la impactul congruenței asupra numărului de hotărâri adoptate. Simulările realizate pe baza modelului 1.1, cel mai simplu, cuprinzând numărul de actori, ilustrează cel mai clar concluziile desprinse din model. Fiecare punct de pe grafic reprezintă o configurație de actori, începând de la un actor
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
putere de veto din cele două consilii. Prima, „suprapunere 1”, este o variabilă dummy care ia valoarea 1 dacă președintele consiliului județean și majoritatea din consiliul local provin din același partid. A doua variabilă propune o măsură mai precisă a congruenței, fiind o variabilă care acordă un scor pe baza corespondenței dintre partidele ce reprezintă actori cu putere de veto la cele două niveluri. Valoarea ei este cu atât mai mare cu cât suprapunerea dintre actori este mai mare - mai precis
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
mare cu cât suprapunerea dintre actori este mai mare - mai precis, dacă aceleași partide sunt actori cu putere de veto la ambele niveluri. În cadrul modelelor, atât numărul de actori cu putere de veto de la nivel județean, cât și scorul de congruență între niveluri se dovedesc semnificative, ceea ce indică faptul că există un impact destul de mare al nivelului superior asupra celui local. În ambele cazuri, relația este pozitivă, indicând o creștere a numărului de decizii adoptate la nivel local atât în cazul
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
Ambele concluzii corespund îndeaproape ipotezelor teoriei. Conform acesteia, se prezice o autonomie crescută a nivelului inferior în situația în care există un număr mare de actori la cel superior, indiferent de numărul absolut de actori de la fiecare nivel. De asemenea, congruența este unul dintre factorii care duc la scăderea stabilității politicilor, iar rezultatele acestei aplicații par să indice din nou că aceasta are un impact mai mare decât numărul actorilor cu putere de veto. Astfel, în acest caz, prezența acelorași actori
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
importantă a corespondenței dintre actorii de la nivel județean și local asupra capacității de luare a deciziilor de la nivel local, o implicație ce ar merita studiată în continuare prin analize multinivel, de exemplu. Toate modelele ridică însă întrebări privind relația dintre congruența și numărul actorilor cu putere de veto, cazurile analizate părând să indice că apropierea sau distanța ideologică dintre partide are un impact major asupra capacității consiliilor locale și județene de a lua decizii. Cu toate acestea, aplicațiile prezentate aici nu
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]