1,367 matches
-
orice caz ar fi bine să fim - într-un dialog permanent cu posibilul acestui portret. Îngerul oferă fiecăruia din actele noastre reperul aurei lui, adică desenul lui ideal. Lângă fiecare este, îngerul așează un cum ar trebui să fie. El conjugă neobosit, la optativ, curgerea vieții noastre, așa cum am face-o noi înșine dacă am fi în condiția lui.” (Despre îngeri - Andrei Pleșu). Poeta prinde „în tivul hainei unui vers” aducerile aminte când totul era „miere” și „muguri” și „amfore fine
INGERII URCĂ LA CER , de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344479_a_345808]
-
rămas în urma flacăra tăcerii Undele albastre, soarta ne-o petrec. Înfloresc castanii, plopii fără soț Trec pe rănd iubiții, cum și noi am fost Se scriu iar poeme, cărțile-s deschise Visele frumoase nu sunt interzise. Verbul a iubi se conjugă rar, Unii sunt sărmani, nici nu au habar Leșul iernii pleacă, căntă ciocărlia Și-n decor reintră iarăși bucuria ! foto internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: Am fost / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1191, Anul IV, 05 aprilie
AM FOST de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347732_a_349061]
-
din noi cu livezi dac-aș răsări dimineața aș avea mireasmă de tei toamna aș înfrunzi în țipăt de cocori primăvara m-aș ofili de gând în ghiocei dac-aș fi ghimpe mi-aș sfâșia noaptea cu muguri gata să conjuge iarăși RUG chiar și aici amiaza are trup de cruce nici rug măcar poate un gând incomparabil mai curat printre atâtea frunze care cad astenic anotimpul se lipește de călcâi vulnerabil în genele ierbii peste ochiuri de timp sublimat în
ÎNTR-UN ASFINŢIT OARECARE (POEME) de DACINA DAN în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350259_a_351588]
-
FUG DE TINE Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 476 din 20 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului tu vii așa intempestiv cu dorul pus în adjectiv mă trezesc apoteotic rătăcind pe-o stea, hipnotic prea bine știi să mă conjugi îmi cauți nod în papură și câte alea mi le-n drugi mă bagi la post cu nafură le faci pe toate cu dichis ești cucernică femeie mi-i gândul azi un cer deschis ești un foc eu o scânteie
UNEORI EU FUG DE TINE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 476 din 20 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362071_a_363400]
-
FUG DE TINE Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 585 din 07 august 2012 Toate Articolele Autorului tu vii așa intempestiv cu dorul pus în adjectiv mă trezesc apoteotic rătăcind pe-o stea, hipnotic prea bine știi să mă conjugi îmi cauți nod în papură și câte alea mi le-n drugi mă bagi la post cu nafură le faci pe toate cu dichis ești cucernică femeie mi-i gândul azi un cer deschis ești un foc eu o scânteie
UNEORI EU FUG DE TINE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365564_a_366893]
-
-se - pe arhicunoscutul principiu Matrioshka - precum o schiță de poveste, conținută într-un plan al poveștii trăite, devenită parte a unei reverberante atotcuprinzătoare povești. Ansamblul liric este structurat pe un filon cvasi-epic, limpede, curat, încărcat de shakespeareanul „a fi“ (îndrăgostit), conjugat la prezentul continuu, fără urmă de trivial, un eros subtil, cu rezonanțe kharmice. CAPCANA CUVINTELOR este indisolubil legată de convingerea autoarei de a nu putea șopti, rosti, spune, striga, absolut totul sau absolut orice, motiv suficient pentru convertirea scrierii (de
„CAPCANA CUVINTELOR” (VERSURI) DE CONSTANŢA POPESCU (RĂZVAD, JUD. DÂMBOVIŢA) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 991 din 17 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365056_a_366385]
-
cu mâna-ntinsă la câte o răscruce de iubiri și de vieți adăpostindu- se acolo de destin de furtuni și de ploi... cândva, de rang înalt, nu știe și nu poate în vorbe verbul a fura acum să ți-l conjuge corect, cum s-ar cădea, fruntea plecată gestul tău umanitar ți- așteaptă ca pe un titlu cuvenit succesoral... te-oprești o clipă, îl măsori din ochi până-n mărimea tocului pe jumătate sprijinit pe caldarâm și te întrebi nu-i oare
AMOR ADULT CU BUZUNARUL DOLDORA DE VISE ŞI MINCIUNI de GABRIELA BLĂNARIU în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366578_a_367907]
-
clipă făcând din ele verbe la trecut, ne înălțăm din căderi învățând singuri ce-i zborul, ctitorim în cenușă zidiri cu noi înșine în temelii, înflorim din rădăcini și rodim prin copii.... acolo, între ele, ca între două paranteze ne conjugăm diurn, necenzurați, uneori împreună alteori pe cont propriu, și alte verbe-ale trăirii.... Referință Bibliografică: Viața între două geamantane / Gabriela Blănariu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2040, Anul VI, 01 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gabriela Blănariu : Toate
VIAŢA ÎNTRE DOUĂ GEAMANTANE de GABRIELA BLĂNARIU în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366613_a_367942]
-
țipătul ei reîncarnat cu tentă gregară. Apelăm la un alt arsenal de mijloace pentru a face dreptate. Cotizăm încă apartenența, la un mod de gândire și limbaj, care ne-a adus unde suntem. „A manipula” n-a fost un verb conjugat la modul emfatic de nomenclatură, iar manipularea - departe de a fi strategia interesată a unui regim - a devenit o stare de spirit, întreținută în fiecare de fiecare, un promiscuu tronson al sufletelor înlănțuite, unde fiecare (iarăși!) era zaua din lănțicul
NEVOIA DE NORMAL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 191 din 10 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366691_a_368020]
-
clipă făcând din ele verbe la trecut, ne înălțăm din căderi învățând singuri ce-i zborul, ctitorim în cenușă zidiri cu noi înșine în temelii, înflorim din rădăcini și rodim prin copii.... acolo, între ele, ca între două paranteze ne conjugăm diurn, necenzurați, uneori împreună alteori pe cont propriu, și alte verbe-ale trăirii.... ... Citește mai mult Între două verbe ca între două geamantane păstrate în spatele gândului,mereu încuiate,mereu pe picior de plecare,niciodată pregătiți pe deplin...ne mistuim în iubiri
GABRIELA BLĂNARIU [Corola-blog/BlogPost/366644_a_367973]
-
mistuim în iubiri de o clipăfăcând din ele verbe la trecut,ne înălțăm din căderiînvățând singuri ce-i zborul,ctitorim în cenușă zidiricu noi înșine în temelii,înflorim din rădăciniși rodim prin copii.... acolo, între ele, ca între două parantezene conjugăm diurn,necenzurați,uneori împreunăalteori pe cont propriu,și alte verbe-ale trăirii....... XII. HAI, VIAȚĂ, FĂ-MI PE PLAC, de Gabriela Blănariu , publicat în Ediția nr. 2038 din 30 iulie 2016. Hai, Viață, fă-mi pe plac ! Mai dă-mi fluturi
GABRIELA BLĂNARIU [Corola-blog/BlogPost/366644_a_367973]
-
cu mâna-ntinsă la câte o răscruce de iubiri și de vieți adăpostindu- se acolo de destin de furtuni și de ploi... cândva, de rang înalt, nu știe și nu poate în vorbe verbul a fura acum să ți-l conjuge corect, cum s-ar cădea, fruntea plecată gestul tău umanitar ți- așteaptă ca pe un titlu cuvenit succesoral... te-oprești o clipă, îl măsori din ochi până-n mărimea tocului pe jumătate sprijinit pe caldarâm și te întrebi nu-i oare
GABRIELA BLĂNARIU [Corola-blog/BlogPost/366644_a_367973]
-
îl vezi cu mâna-ntinsă la câte o răscruce de iubiri și de viețiadăpostindu- se acolo de destin de furtuni și de ploi...cândva, de rang înalt, nu știe și nu poate în vorbe verbul a furaacum să ți-l conjuge corect, cum s-ar cădea,fruntea plecată gestul tău umanitar ți- așteaptăca pe un titlu cuvenit succesoral...te-oprești o clipă, îl măsori din ochi până-n mărimea toculuipe jumătate sprijinit pe caldarâm și te întrebi nu-i oarecel din fața ta
GABRIELA BLĂNARIU [Corola-blog/BlogPost/366644_a_367973]
-
tâmpla tot mai albă... Și gândurile-mi sângerează, toate, TU, ... fă-le fluturi, Doamne ! să pot ... îmbrățișa o dimineață fără s-o doară,.. Și zborul, Doamne, zborul fă-mi-l verb ! Eu zbor ... tu zbori ... . Parc-am uitat a-l conjuga ... ... și doare ... Citește mai mult Adună, Doamne, toate oglinzile din lumec-au început să doarăși mușcă cu nesaț,puțin câte puțin din mineși ... nu e prima oară ... .Și albul a -nceput să-mi doarăde când, toți crinii lumiimi se-odihnesc, cuminți
GABRIELA BLĂNARIU [Corola-blog/BlogPost/366644_a_367973]
-
Și tâmpla tot mai albă...Și gândurile-mi sângerează, toate,TU, ... fă-le fluturi, Doamne !să pot ... îmbrățișa o dimineațăfără s-o doară,..Și zborul, Doamne, zborul fă-mi-l verb !... Eu zbor ... tu zbori ... .Parc-am uitat a-l conjuga ...... și doare ...... XXX. HAI, VIAȚĂ, FĂ-MI PE PLAC !, de Gabriela Blănariu , publicat în Ediția nr. 1370 din 01 octombrie 2014. Iubire de domnișoară cu mintea în primăvară Când mălinii dau în floare Și verdele-i iar culoare Ori dă-
GABRIELA BLĂNARIU [Corola-blog/BlogPost/366644_a_367973]
-
cu cele vechi?!?... Nu este aceasta o cerere directă de îngăduință de la electorat în sensul: „Votați-ne și de data asta, că o să fie mai bine”...?! Lipsa de doctrină, care te obligă să încerci să câștigi prin derutarea electoratului, se conjugă cu lipsa de realizări, care te face să cauți alte circumscripții, cu alți alegători, doar, doar... Subliniez asta, nu pentru că m-ar interesa dezavantajul unor asemenea candidați, ci pentru că este evident dezavantajul alegătorilor care, firesc, ar trebui să aibă de
SAU STATUL, CETĂŢEANUL ŞI ABUZUL AUTORITĂŢII (III) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365743_a_367072]
-
Din oasele Vidrosului să ne facem stâlpi de casă / și din solzii lui, șindrilă, / iar carnea lui s-o mâncăm înlăuntru / la nuntă, vă zic. (SOrd, II, 189 sq.). XVII. Treapta estetică: Operele imperfecte (1979). Un pseudotratat de estetică se conjugă la un mod poetic extrem de original în Operele imperfecte de Nichita Stănescu. Pornind de la textele poemelor din acest volum, criticul literar Ștefania Mincu semnalează următorul «potpuriu de probleme legate de facerea și circulația operei»: «ilustrarea ideii moderne de imperfecțiune în
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (3) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361638_a_362967]
-
unei noi hermeneutici:în înfățișarea lor siameză, critica și teoria, analiza și sinteza,precizia și rafinamentul se simt reciproc și se întărâtă, fără a se putea înfrunta vreodată pe viață. Autorul este un analist temeinic și înzestrat, care știe să conjuge în chip fericit acribia, analiza cu spiritul critic. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Ion Popescu-Brădiceni- Cristalizarea hazardului / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 368, Anul II, 03 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Al Florin Țene
ION POPESCU-BRĂDICENI- CRISTALIZAREA HAZARDULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361751_a_363080]
-
care, ca nebunul cu galoșul, strigă că reclamă condamnarea sa definitivă la... Curtea Constituțională! De parcă el, persoana Becali, ar fi articol de regulament, sau virgulă dintr-o hotărâre parlamentară. Nu e vina mea că întunericul din capul lui Becali se conjugă chiar în aceste zile cu agresivitatea declarațiilor lui Băsescu până și la adresa lui Blaga. Fapt pentru care declar că paroxismul acestor doi indivizi a atins culmea de a se autominți într-un asemenea hal, încât pot fi declarați iresponsabili: Unul inventează
BLÂNDEŢEA PAPEI de CORNELIU LEU în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351803_a_353132]
-
ps. 144, 13). Dar Dumnezeu nu este numai creatorul lumii ci și proniatorul ei. Ideea că Dumnezeu poartă de grijă de creaturile Sale este familiară psalmilor. Psalmul 103, prin excelență, înfațișează creația și providența ca două acțiuni dumnezeiești ce se conjugă. În acest fel, Dumnezeu creează pământul, dar tot El îl întărește și îl cârmuiește prin legile Sale, încât acesta nu se va clatina în veacul veacului (ps. 103, 6). Dumnezeu adapă toate fiarele câmpului prin izvoarele pe care le-a
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-
de felul lor avide și-au lipit pe față câte-o mască: au și ele dreptul să trăiască în congregații, sindicate sau partide suntem împinși cu toți într-o arenă ce se strâmtează-n fiecare zi ce greu se mai conjugă azi a fi, când ușa ne-o păzește o hienă! Referință Bibliografică: Trubadurii vor cânta poeme / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 355, Anul I, 21 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate
TRUBADURII VOR CÂNTA POEME de ION UNTARU în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350844_a_352173]
-
puțin- la Andrei Gheorghe Neagu - supusă expresionismului, ci declamației baudleriene, intonației versului popular, cum îi stă bine unui vrâncean iubitor de mioritic. Sentimentele poetului sunt ancestrale ca și arhetipurile. Simbolistica Ascensiunii, Căderii, a Centrului și a Luminii, a Iubirii, se conjugă, clar și totodată maestuos., într-o sintaxă a unui limbaj metaforic cu dimensiuni mistice recuperabile de/în concret. O (ne)îndepărtare de obiectul iubirii și detaliile „anatomice” ale înfăptuirii iubirii. Detalii ce abundă și învrăjbesc simbolurile pentru o înfăptuire: tristețea
DOUĂ CĂRŢI, UN POET – ANDREI GHEORGHE NEAGU de IOAN TODERIŢĂ în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346606_a_347935]
-
o anumită stare poetică, în care speranțele nu se întrevăd iar toate bucuriile rămân în timpul din urmă coborând încet în mit, timp spre care eul poetic își întoarce privirea nevindecată (,,Verbele și-au pierdut/ Timpul prezent și timpul viitor/ se conjugă numai la trecut“). Regăsirea drumului spre dumnezeire ca spațiu aducător al împăcării cu sine și cu cei din jur este un drum inițiatic greu de înfăptuit (,,Sandaua-mi este ruptă și haina sfâșiată/ Iar capătul de drum nici cum nu
VASILE BURLUI-UN POET REMARCABIL de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350981_a_352310]
-
mă porți uneori. Îți merge numele de amarnică dar tu ești bucuria și mângâierea o continuă provocare la drum, la drumul din urmă. Ești glasul mut de la capătul firului, scrisoarea nescrisă dar recitită, umbra unei amintiri de sărut ești eu conjugat la diateza pasivă.... Singurătatea mă cere la fel cum mă cere țărâna; are poftă să nu mă dezlipesc de ea. N-am încotro, mă supun și-o urmez pas cu pas pretutindeni. Fără milă, Singurătatea mă izbește cu putere de
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356247_a_357576]
-
acestea, aritmetica ar fi imposibil de învățat. De fapt, nici n-ar exista. Dezlegăm apoi un Aritmogrif foarte năstrușnic care ne dă numele și rostul Numeralului. Despre Verb ce să mai vorbim și ce să mai aflăm? Mai bine îl conjugăm. Cu număr și cu persoană, ca să nu cădem în capcană. El este, ne spune autorul „Miezul comunicării”: „Adâncită-n judecată,/ Minunata noastră fată/ Porni pe nerăsuflate/ Ploaie de-ntrebări mirate:// Miezul unei propoziții/ Prins în front și pe poziții/ E
(RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355498_a_356827]