978 matches
-
meiul pentru mături, dar avea miezul plin cu un suc dulce ca trestia de zahăr. Mama mare fabrica din el un magiun foarte gustos. Avea o presă specială folosită la storsul sucului care prin fierbere se îngroșa ca magiunul. Acest consătean în spațiile sub formă de cercuri în care se ridica măreț găuleanul, cultivase pepeni verzi și cum începeau să se coacă, ziua își mai aducea fiul să stea și el de pază. Era cam de vârsta mea, cu un an
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Bunica_floarea_stan_virgil_1387434910.html [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
facă haz micul Klesch. - Nu, nu! N-am avut de-a face cu el. Da mai degrabă aș mușca un animal turbat!... Uitasem de discuția asta. Dar în toamna următoare Culiță nu s-a mai întors la școală. Unul dintre consătenii lui, la fel, coleg cu noi, văzându-ne, s-a grăbit să ne lămurească: - Culiță nu mai vine, ne-a spus el. L-au săltat acum vreo lună și l-au dus la școala de corecție. - De ce l-au săltat
IMITATORUL DE PĂSĂRI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Imitatorul_de_pasari_dan_florita_seracin_1349427078.html [Corola-blog/BlogPost/348454_a_349783]
-
de fiecare dată când am ieșit în lume cu un nou volum, șia asumat rolul de maestru de ceremonii și principal orator la lansare. Exact cum a făcut și în cazul poetului Ioan Hentea, prietenul său de o viață și consăteanul cu un an mai tânăr. Iar asta ma făcut să înțeleg cât de specială este relația noastră, cât de profundă este recunoștința și dragostea ce io port. Spre finele anului 2014, mia venit ideea realizării unei cărți care săl aibă
Argument La Întâlniri cu Profesorul Onufrie Vințeler by http://uzp.org.ro/argument-la-intalniri-cu-profesorul-onufrie-vinteler/ [Corola-blog/BlogPost/93119_a_94411]
-
ani de trudă, ani de documentare și zbatere spre încumințirea cuvintelor și îmbrăcarea lor în straiele graiului ardelenesc autentic, și-a lansat primul volum al romanului SURÂSUL UMBRELOR, pe 12 mai 2013, în satul natal, Bologa, jud. CLUJ. Unul dintre consătenii săi, domnul profesor Liviu Negru, făcând referire la cinstea de a fi contemporan cu autoarea, afirma, pe bună dreptate, că „la Bologa, Dumnezeu a semănat un sâmbure de geniu!” Romanul „SURÂSUL UMBRELOR” nu este altceva decât o minunată frescă a
GEORGETA RESTEMAN by http://confluente.ro/articole/georgeta_resteman/canal [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
ani de trudă, ani de documentare și zbatere spre încumințirea cuvintelor și îmbrăcarea lor în straiele graiului ardelenesc autentic, și-a lansat primul volum al romanului SURÂSUL UMBRELOR, pe 12 mai 2013, în satul natal, Bologa, jud. CLUJ. Unul dintre consătenii săi, domnul profesor Liviu Negru, făcând referire la cinstea de a fi contemporan cu autoarea, afirma, pe bună dreptate, că „la Bologa, Dumnezeu a semănat un sâmbure de geniu!”Romanul „SURÂSUL UMBRELOR” nu este altceva decât o minunată frescă a
GEORGETA RESTEMAN by http://confluente.ro/articole/georgeta_resteman/canal [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
din luna iunie 2007 al revistei ialomițene de cultură, Helis, care apare lunar. Singurul material din care-am reușit să completez informațiile referitoare la ilustrul avocat român, articolul intitulat „Nichita Tomescu - poet valoros al Bărăganului”, vine ca un răspuns al consătenilor săi, reprezentați de însuși autorul, în persoana profesorului Ioan Man, la întrebarea cu care avocatul-poet încheie unul din frumoasele sale poeme: Dar din uitare, cine-o sa mă cheme? Nichita Tomescu - reprezentantul Canadei la Națiunile Unite Nichita Tomescu s-a
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7.html [Corola-blog/BlogPost/341707_a_343036]
-
lui, credința lui. Când a terminat, m-a întrebat: «Oare ne vom mai întoarce vreodată? Eu nu mai pot crede»!” A fost înmormântat în Canada, departe de satul din Bărăgan care-i fusese atât de drag. În semn de prețuire, consătenii i-au ridicat un monument funerar alături de mormintele părinților săi, pe care-i iubise atât de mult... Poeme adunate în „Genuni” Îmi povestise nea Mitică despre talentul literar al lui Nichita Tomescu și-acum, iată că am avut ocazia să
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7.html [Corola-blog/BlogPost/341707_a_343036]
-
din soi tămâios și urcătoare așa că s-a ridicat singură în copaci, unde creștea ca niște adevărate liane. Aici strugurii se coceau la umbră, erau deosebit de aromați, cu boaba albă, foarte mare și cu un puf argintiu pe ea. Un consătean având pământul în răzor cu lotul nostru de viță de vie, cultivase în acel an porumb, iar printre rânduri a semănat în niște spații rotunde gaolean, o plantă ce se asemăna cu meiul pentru mături, dar avea miezul plin cu
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1471183685.html [Corola-blog/BlogPost/343105_a_344434]
-
trestia de zahăr. Cred că era o variantă autohtonă a trestiei de zahăr. Mama mare obținea din sucul de gaolean un magiun foarte gustos. Avea o presă specială, folosită la storsul sucului care prin fierbere se îngroșa ca magiunul. Acest consătean cu pământul megieș cu lotul nostru, în spațiile sub formă de cercuri în care se dezvolta printre plantele de porumb mărețul gaolean, a pus și sămânță de pepeni verzi și cum aceștia începeau să se coacă, ziua își mai aducea
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1471183685.html [Corola-blog/BlogPost/343105_a_344434]
-
la alte reuniuni socio-culturale, de la Liceul din Tg. Bujor, de la Biblioteca și Muzeul din localitate etc. Am simțit căldura, gratitudinea gazdelor, bucuria, nu numai a autorităților, ci și a localnicilor care se mândresc, în mod legitim, cu un concitadin și consătean de valoarea Profesorului Vasile Burlui. Aceste reuniuni, festivități au fost veritabile Sărbători ale Spiritului. Comuna Suceveni, localitate în care, de regulă, „nu se întâmpla nimic”, a cunoscut un impuls relevant, o revigorare a vieții socio-culturale și civice, sub imboldul activităților
MONOGRAFIA COMUNEI SUCEVENI DE POMPILIU COMŞA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 by http://confluente.ro/Monografia_comunei_suceveni_de_pompiliu_comsa_1372089277.html [Corola-blog/BlogPost/364016_a_365345]
-
întâlneam, îmi vorbea mult și profund despre anii închisorii comuniste, despre prigoana și urgia comunistă ce s-a abătut asupra neamului nostru timp de o jumătate de veac, despre anii copilăriei din satul său natal - Husasău de Criș și de consătenii lui, de „bihorenii lui” cu care vorbea în graiul specific locurilor sale natale, de tatăl său care a fost tot slujitor al altarului, apoi de anii de studii de la Oradea și Cluj, de Episcopul care l-a hirotonit și marcat
PARINTELE IOAN IOVAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_parintele_ioan_iovan_.html [Corola-blog/BlogPost/366812_a_368141]
-
doar praf în ochi. Au și un parlamentar ales în mod democratic, dar nici el nu a găsit ceva care să umplă măcar unul din locurile goale aflate în localitate. Noroc cu primarul, Dinoi Io Io Io, care le spune consătenilor...” Băi, asta este!...Poți face ceva?...Nu poți face nimic!”, consătenii, care au mai rămas prin sat, cred ce spune primarul și totul este conform planului, iar voturile de susținere sunt aruncate către primar că se miră și el de ce
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.6 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 by http://confluente.ro/eugen_lupu_1475183226.html [Corola-blog/BlogPost/371434_a_372763]
-
democratic, dar nici el nu a găsit ceva care să umplă măcar unul din locurile goale aflate în localitate. Noroc cu primarul, Dinoi Io Io Io, care le spune consătenilor...” Băi, asta este!...Poți face ceva?...Nu poți face nimic!”, consătenii, care au mai rămas prin sat, cred ce spune primarul și totul este conform planului, iar voturile de susținere sunt aruncate către primar că se miră și el de ce. Toate străzile satului sunt din pământ și sunt așa de mii
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.6 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 by http://confluente.ro/eugen_lupu_1475183226.html [Corola-blog/BlogPost/371434_a_372763]
-
neamul. Descins în lumea nouă din Sebeșul de Sus, din Mărginime, nea Mitică rămâne cu amintirea satului în suflet. Își aduce aminte, până în cele mai mici amănunte, de locuri, de oameni, de obiceiuri și tradiții de care-i este dor. Consătean cu Goga și Cioran, așa se consideră Mitică, pentru că și cei doi coloși ai culturii românești au aceleași rădăcini, puternic înfipte-n ținuturile Sibiului. Nu degeaba, în conversațiile sale îndelungi cu autorul, nea Mitică recită cu patos versurile poeziei Casa
O CARTE A AVENTURII, CUTEZANŢEI ŞI-A DORULUI DE-ACASĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_o_carte_a_aventurii_cutezantei_si_a_dorului_de_acasa.html [Corola-blog/BlogPost/348462_a_349791]
-
înfioară la gândul că s-ar putea petrece acum. Oare vor fi nevoiți să tragă asupra lui ?! * Nechifor locuiește la marginea localității în care se află pichetul de grăniceri. Este la curent cu cele petrecute, la fel ca și ceilalți consăteni. Toți cei care locuiesc de-a lungul și de-a latul localităților de frontiră, de oriunde din țară, au obligația și datoria să aducă la cunoștință grănicerilor ori posturilor de miliție orice apariție a vreunui străin în zonă. Pe vremuri
XVII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1476960339.html [Corola-blog/BlogPost/365363_a_366692]
-
Acasa > Impact > Vocatii > VIOREL BĂETU - QUO VADIS DUMITRU FLUCUȘ? (1) Autor: Viorel Baetu Publicat în: Ediția nr. 1304 din 27 iulie 2014 Toate Articolele Autorului COMUNA ȘINCA NOUĂ, PRIMARUL EI ȘI AI LUI CONSĂTENI „Homo locum ornet, non ornat homonem locus” (Omul sfințește locul, nu locul pe om) „- Domnule primar cărui partid politic aparțineți? - Partidului din Șinca Nouă, răspunde fără nici o ezitare, Dumitru Flucuș primarul comunei. Am căutat zadarnic acest partid între zecile de
QUO VADIS DUMITRU FLUCUŞ? (1) de VIOREL BAETU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_baetu_1406490089.html [Corola-blog/BlogPost/357454_a_358783]
-
20 de comune care au primit titlul de „sat European” și este înfrățită cu comună ecologică Wulkow din Germania. Și acum să vorbim de oameni, omenie, dăruire, muncă, viziuni, într-un cuvânt de primarul comunei Șinca Nouă și ai lui consăteni. Mitruț (cum îl numesc sătenii pe primarul lor) ne-a adus în sat, telefonul, ne-a legat la canalizare și la gaze, acum avem apă curentă și face drumurile să fie bune, a făcut biserica, școala, primăria și se grijește
QUO VADIS DUMITRU FLUCUŞ? (1) de VIOREL BAETU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_baetu_1406490089.html [Corola-blog/BlogPost/357454_a_358783]
-
partea cealaltă se organizau fel de fel de busculade sau incendii și astfel toată lumea se îndrepta spre acel loc. Dar în zilele următoare aveau loc descinderi prin sat și erau ridicați de către milițieni unele persoane vizate sau turnate de alți consăteni. Securitatea și miliția recruta dintre cei mai săraci informatori și astfel se produsese o ruptură între locuitorii satelor. Se atrăgeau săracii și muncitorii să se înscrie în partidul comuniștilor cu toate că se numea partidul muncitoresc. Acestora li se ofereau diverse funcții
BELDIE MARTOR OCULAR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 396 din 31 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Beldie_martor_ocular_mihai_leonte_1328077287.html [Corola-blog/BlogPost/360560_a_361889]
-
Bucovinei” a întârziat cu câteva săptămâni, negăsindu-l în viață pe acel care și-ar fi amintit întâmplarea miraculoasă din copilăria sa amară. Și primăreasa din Mahala, Elena Nandriș, a venit la vernisaj cu speranța de a regăsi chipuri de consăteni pe pânzele pictorului. Contrariată de inscripția de sub portretul bătrânei îmbrăcată într-un cojoc lung, cu broboada pe ochi, cu o expresie încruntată a feței, se întreba cine-i această Elisavetă Mardare din Cotul Ostriței, înveșnicită în tuș și acuarelă pe
FIRUL ARIADNEI A READUS PITORESCUL ŢĂRANULUI ROMÂN LA CERNĂUŢI by http://uzp.org.ro/firul-ariadnei-a-readus-pitorescul-taranului-roman-la-cernauti/ [Corola-blog/BlogPost/94207_a_95499]
-
unesc, cum nu o fac nici proprietarii de pământ ca să aibă recolte mai bogate făcând investiții în utilaj și irigații. Ca să nu plătească orășenilor impozite, proprietarii de pământ nu angajează „muncitori agricoli” ci dau de pomană o masă mai îmbelșugată consăteanului care-l ajută la muncile agricole. Ce mai, așa-i românul, n-ai cei face. O altă parte a țării, mai pe podișul muntos, provine din Europa în care a viețuit mai multe veacuri înainte da a intra și România
AŞA-I ROMÂNUL ! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1431590634.html [Corola-blog/BlogPost/360515_a_361844]
-
ziua de Crăciun 2006 (25 Dec.) Toronto, Blog Valeriu Gafencu). Despre idilica viață de până în 1940 a familiei Gafencu, fiica Eleonora își amintea cu nostalgie: „Tata era țărănist. Era prieten cu Erhan, pe care probabil îl cunoașteți, care ne era consătean. Iar Valeriu - legionar. Deseori aveau discuții despre politică. Odată tata a vrut să-l pedepsească pe Valeriu, însă se iubeau prea mult. Tată mai bun ca al nostru nu era, și frate la fel.” În urma ultimatumului sovietic din 26 iunie
TATĂL SFÂNTULUI ÎNCHISORILOR de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ionut_tene_1452767690.html [Corola-blog/BlogPost/380602_a_381931]
-
luni bune(chiar ani) de când atenționăm public autoritățile locale să de-a dovadă de transparență privind înstrăinările de terenuri pe raza comunei Bălăbănești, atenționăm oamenii asupra pericolului ce ne pândește dacă vom accepta sonde pe terenurile noastre, atenționăm autoritățile și consătenii cu privire la felul cum au fost negociate beneficiile comunei în cadrul proiectului din Dealul Morii - nu am văzut pe nimeni în acești ani să afirme clar faptul că și cetățeanul de rând are dreptul să cunoască și să participe la deciziile importante
Candidați la Primăria Bălăbănești avem, transparență și curaj ioc! by http://balabanesti.net/2012/03/17/candidati-la-primaria-balabanesti-avem-transparenta-si-curaj-ioc/ [Corola-blog/BlogPost/339934_a_341263]
-
Mama moașa era fata lui, născută de bunica Floarea, pe care eu n-am mai apucat-o, între tata Laie și nea Ilă, frații mai mari ai tatălui meu, pe care-l chema ca și pe mine, Marian, dar pentru consăteni eram Mărian - el și Marinică - eu. Mătușii mele i se spunea așa de către toată lumea, era doftoroaia satului - moșea, scotea măsele, îndrepta oase, punea ventuze, „meseria” asta o moștenise de la mama ei și bunica mea. Tot ei i se mai zicea
MOŞU CHIRCUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1445377465.html [Corola-blog/BlogPost/366409_a_367738]
-
în timp ce cumetri, prieteni și colegi de partid, aparent săraci, dețin firme care dezvoltă afaceri prospere. Este confuză argumentarea lui Dodon precum că părinții (niște pensionari amărâți ca mulți alții!) l-ar fi ajutat să-și procure palatul de la Chișinău. Unii consăteni de-ai săi spun că, dimpotrivă, el și-ar fi ajutat părinții la repararea și renovarea casei părintești (unde l-a dus duminica trecută pe prietenul său Valuev). Și atunci totuși cine este acest coțcar socialist-capitalist care tulbură apele în
SOCIALISTUL CAPITALIST DODON LA “SĂRBĂTOAREA OAMENILOR MUNCII”! de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 by http://confluente.ro/valeriu_dulgheru_1493775884.html [Corola-blog/BlogPost/380644_a_381973]
-
că familia era în totalitate fericită, mai ales că, de după gard, invidioșii făceau spume la gură de ciudă și se chiteau cum să dea la noapte lovitura, să mai disipeze, precum haiducii de odinioară, bogățiile de necuprins ale norocoșilor lor consăteni (prost să fii noroc să ai cum bine spusese moș Mucalău, un înțelept local). Numai că, he, heee, familia Călcâi nu era formată din proști! Înfruntând cu vitejie blestemele părintești, au încărcat totul în Dacia lor și p-acilea ți-
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 by http://confluente.ro/Prietenul_nostru_heimlich_di_mihai_batog_bujenita_1375369736.html [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]