972 matches
-
într-un sat, nu o țară. În jurul familiei se află consăteni sensibili sau nu la bucuriile sau întristările mele care sar sau nu în ajutorul meu dacă intru într-o belea. Țara ce face pentru mine? Îmi inspiră ura împotriva consăteanului că așa ar cere dreptul electoral. Mă pune să apăr avutul unui oarecare necunoscut care n-a făcut nimic pentru mine. Ce însemnătate are steagul pentru mine? Poate eventual culorile! Roșu și galben mai au reflecții la televizor. Dar care
IUBITA NOASTRĂ ŢARĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349877_a_351206]
-
nu a format nicicând un subiect de meditare, Niciuna dintre aceste adânci filosofii nu pledează pentru noțiunile ȚARĂ, NEAM, STEAG. Și cu atât mai mult despre GUVERN; PARTID; ARMATĂ Rog din inimă. Meditați în adânci cugetări ce reprezintă satul natal, consătenii și nevoile lor, cultura locală cuprinzând jocuri, cântece și obiceiuri dragi, munca de toată zilele eventual completată cu ajutorul benevol dat vecinului în necesitate. Puteți compara cu vremelnica ȚARĂ din care face parte satul, cu steagul, armata, guvernul, aparatul ei punitiv
IUBITA NOASTRĂ ŢARĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349877_a_351206]
-
Acasa > Literatura > Fragmente > CONSĂTEAN CU O ZEIȚĂ (3) Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1062 din 27 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului - Cum s-au cunoscut , Vasile și Fifi ? - Fiul meu Vasile, după ce a terminat generala, a plecat de-acasă, să se califice
CONSĂTEAN CU O ZEIŢĂ (3) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1062 din 27 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344539_a_345868]
-
la Constanța, unde s-au și localizat. - Copii? - Au doi copii. Simona și Andrei. Simona este cea mai mare. - Vorbeați mai devreme de verișorii Simonei... - Are, din partea tatălui, doisprezece verișori și douăsprezece verișoare! Costel Zăgan, DEȘERTUL DE CATIFEA Referință Bibliografică: CONSĂTEAN CU O ZEIȚĂ (3) / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1062, Anul III, 27 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Costel Zăgan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
CONSĂTEAN CU O ZEIŢĂ (3) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1062 din 27 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344539_a_345868]
-
Nicolae vizitează copiii cuminți, răsplătindu-i. A mulțumit în numele elevilor movileni și a reamintit celor din sală cât de frumos înfloresc trandafirii la Movila Miresii, cât de minunat este parfumul lor, prin oamenii care-i îngrijesc, cât de mult iubesc consătenii săi aceste flori. Poate și pentru că, acolo, la Movila pe care-o păstorește de câțiva ani, stelele au străluciri de vise, vise la care nu trebuie să renunțăm nicicând. Primarul movilean a subliniat că Movila Miresii merită să primească acest
ORGANIZAŢIA MUNICIPALĂ DE FEMEI A PSD BRĂILA, INIŢIATOAREA ACŢIUNII ,,O CARTE PENTRU FIECARE” de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344512_a_345841]
-
singură în copaci unde creștea ca niște adevărate liane. Aici strugurii se coceau la umbră, erau deosebit de aromați și cu o boabă foarte mare albă cu un puf argintiu pe ea. Megieș cu lotul nostru de viță de vie, un consătean semănase în acel an porumb și printre rânduri a cultivat spații rotunde cu găulean, o plantă ce se asemăna cu meiul pentru mături, dar avea miezul plin cu un suc dulce ca trestia de zahăr. Mama mare fabrica din el
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
meiul pentru mături, dar avea miezul plin cu un suc dulce ca trestia de zahăr. Mama mare fabrica din el un magiun foarte gustos. Avea o presă specială folosită la storsul sucului care prin fierbere se îngroșa ca magiunul. Acest consătean în spațiile sub formă de cercuri în care se ridica măreț găuleanul, cultivase pepeni verzi și cum începeau să se coacă, ziua își mai aducea fiul să stea și el de pază. Era cam de vârsta mea, cu un an
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
indivizi abuzivi și cinici. Am rămas fără aceste unelte pentru încă multi ani, de atunci încolo, fiind nevoiți să cerem împrumut de pe la vecini, când aveam vreo trebuință. De bine de rău, noi am rămas numai cu această pagubă, dar alți consăteni au pățit și mai rău. ,,Oaspeții” noștri umblau prin sat, obligând lumea să le dea alimente și păsări, pe care le băgau în câte un sac, după ce le suceau gâtul (evitând, în caz de tăiere, pierderea de sânge). Unul dintre
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]
-
arțag. Voia să-l pocnească pe noul său rival care i-a suflat amica de sub nas. Cum Eleonora oferise serviciile sale trupești mai multor băieți din sat, aceștia i-au acordat protecție lui Petru până s-a regrupat cu ceilalți consăteni ai săi, destui de numeroși. Bineînțeles că cei doi noi amorezi au avut timp să-și dea întâlnire pentru a doua zi după amiază. Același lucru făcură și mezinele. Despre Valentina nu știau nimic la plecare. Dispăruse din sala de
ROMAN CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1114 din 18 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347531_a_348860]
-
cauze puteau determina convocarea colectivității, în ansamblul ei sau prin electori, spre a pune în discuție înlocuirea unui magistrat. Dese ori convocările periodice pentru raportul de activitate se puteau solda și cu înlocuiri în funcții. Oricum înlocuitorul putea fi numai consătean, nicidecum dintre ungureni care dese ori nici nu participau la aceste ședințe. Era comunistă a schimbat aceste cutume străvechi. Muncitorii agricoli nu erau considerați proletari deoarece erau stăpâni pe mijloacele de producție (buturuga plug, sacul semănătorului etc.), în special chiaburii
LIDER VERSUS POLITRUC. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350008_a_351337]
-
nr. 372 din 07 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului MOTTO: Dă-le oamenilor mai mult decât se așteaptă și fă-o în mod plăcut. Eram copil când toamna, după culesul viilor și statul vinului din fiert, venea la tata un consătean care se ocupa printre altele și cu pescuitul pe lacul Tatlageac . Familia mea, în afară de cele opt hectare de pământ agricol, deținea și jumătate de hectar cultivat cu viță de vie, la vreo patru kilometri distanță de localitatea noastră. Din acest
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
noastră exista un lac, însă acesta nu a avut niciodată pește, lucru pe care noi copiii nu-l știam. Nu era așa de adânc pentru a fi periculos, însă era plin de broaște. În acest loc venea tata și alți consăteni, cu snopii de in sau de cânepă la topit, adică îi ținea sub apă o periodă de timp până le putrezea tulpina. Când se realiza acest lucru, îi aducea acasă și îi melița, adică pe un fel de ghilotină din
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
și în vremea tinereții, când încă mai trăia in Romania, Emil Cioran refuză într-o oarecare măsură să se integreze și să colaboreze cu literații din aceeași generație, construindu-și cu migală și insistență acel binecunoscut clopot al izolării. Nici măcar, consăteanul său, Octavian Goga, nu a putut să se apropie de el. Singurul, Mircea Eliade, îl va implica într-o seamă de evenimente și aventuri comune. Mai târziu, îl va accepta și pe Constantin Noica, făcând împreună cu acesta și cu Eliade
CIORAN CEL SINGUR... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365859_a_367188]
-
că nici rușii nu s-or lăsat mai prejos, au jefuit și prădat tot ce l-or ieșit în cale, ca să nu mai vorbim de câte femei au batjocorit. Ileana lui Procop nu s-o spânzurat din fața lor? îl completă consăteanul. No, dară, iacă, am ajuns. Parcă dacă-l asculți, totuși, pe badea Gheorghe, timpul trece mai repede. (1) Prezenta trupelor germane în această zonă a lăsat o amprentă pozitivă asupra locuitorilor prin modul de gândire și organizare de unde expresia des
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365882_a_367211]
-
sec. XX. Despre tragedia zilelor de 27-29 iunie 1940 și cum s-a desfășurat istoria „jos”, la nivelul oamenilor care au intrat sub tăvălugul invadării sovietice, a relatat conf. univ. dr. Vasile Șoimaru, folosind Jurnalul și alte documente din arhiva consăteanului său, preotul și istoricul Paul Mihail. Un discurs impresionant a prezentat istoricul Wolfram Niess din Germania, care, aflându-se la Chișinău pentru a studia în arhive, a vorbit într-o frumoasă română despre „Dulapul cu otravă” al istoriei. Declarații ale
BASARABIA SÂNGERÂND ŞI DUPĂ 75 DE ANI DE LA ANEXIUNEA SOVIETICĂ de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365913_a_367242]
-
prin reflectarea în afară, să înfrumusețeze realitatea exterioară. Fetița trăia în lumea extrem de restrânsă a satului, având ca jucării broaștele din pârâu și păpușile confecționate din cârpe. Față de părinți simțea adâncă venerație, între ea și frații săi, între rudenii ți consăteni se manifesta în fiecare clipă respectul reciproc înrădăcinat în tradiția milenară a poporului român. Dincolo de hotarul localității natale, se găsea o cu totul altă lume - cu cinematograf, cofetărie și case suprapuse -, despre care îi nara „nenea“, fratele mai mare, elev
EXERCIŢII DE RECUPERAREA INOCENŢEI, CRONICĂ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366061_a_367390]
-
pot lăuda, desigur, cu prietenia marelui scriitor Mircea Horia Simionescu, dar cred că eu sunt unicul care s-a bucurat de o deferență și de un interes special din partea acestuia. Acest lucru s-a datorat, probabil, și faptului că eram consăteni și mai ales vara, când stătea mai mult la Pietroșița, ne întâlneam deseori, pentru a sta la „taclale”, sau pentru a-i citi din poeziile mele, dar și din cauză că (așa cum de altfel a și afirmat într-o prefață la prima
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
înfioară la gândul că s-ar putea petrece acum. Oare vor fi nevoiți să tragă asupra lui ?! * Nechifor locuiește la marginea localității în care se află pichetul de grăniceri. Este la curent cu cele petrecute, la fel ca și ceilalți consăteni. Toți cei care locuiesc de-a lungul și de-a latul localităților de frontiră, de oriunde din țară, au obligația și datoria să aducă la cunoștință grănicerilor ori posturilor de miliție orice apariție a vreunui străin în zonă. Pe vremuri
XVII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365363_a_366692]
-
singură în copaci unde creștea ca niște adevărate liane. Aici strugurii se coceau la umbră, erau deosebit de aromați și cu o boabă foarte mare albă cu un puf argintiu pe ea. Megieș cu lotul nostru de viță de vie, un consătean semănase în acel an porumb și printre rânduri a cultivat spații rotunde cu gaolean[4], o plantă ce se asemăna cu meiul pentru mături, dar avea miezul plin cu un suc dulce ca trestia de zahăr. Mama mare fabrica din
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
meiul pentru mături, dar avea miezul plin cu un suc dulce ca trestia de zahăr. Mama mare fabrica din el un magiun foarte gustos. Avea o presă specială folosită la storsul sucului care prin fierbere se îngroșa ca magiunul. Acest consătean în spațiile sub formă de cercuri în care se ridica măreț gaoleanul, cultivase pepeni verzi și cum începeau să se coacă, ziua își mai aducea fiul să stea și el de pază. Era cam de vârsta mea, cu un an
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
școala din satul natal! Toate bune și frumoase până la caracterul său : moale și ductil ca un boț de zăpadă! Și , uite-așa : un fulg azi, un fulg mâine ; un pahar de-aici, unul de colea, Dio a ajuns prietenul tuturor consătenilor : omul lor de bază. Am putea zice, fără să mai inducem pe nimeni în eroare, salvatorul lor de fiecare zi! Avea cineva vreo problemă cu vreunul din organele statului de drept, prima treaptă era Dio! Care Dio îi aranja problema
LA PÂRNAIE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364814_a_366143]
-
om care s-a gândit la toate astea: Părintele Nicolae Tănase de la Valea Plopului. Un om care a luat asupra sa greșelile altora. Un om care a oferit o alternativă. Un om, despre care, din păcate, nu au auzit și consătenii femeilor care și-au vândut copiii țiganilor din Sintești. Un om pe care trebuie să îl ajutăm. Multe ar fi de spus. Prefer să nu mai „dau și eu din gură” și să arăt faptele: Părintele Nicolae Tănase, căsătorit și
INTERVIU CU PARINTELE NICOLAE TANASE DE LA VALEA PLOPULUI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364740_a_366069]
-
dr. Vasile Burlui - fiu al satului, cu o impresionantă carieră universitară în domeniul medicinii și al cercetării științifice la Facultatea de Medicină Dentară din cadrul Universității de Medicină și Farmacie “Gr. Ț. Popa” din Iași, dar și binefăcător și ajutător al consătenilor și bisericii din Suceveni. Nu în ultimul rând salutăm prezenta preacucernicilor părinți și a personalităților din viața culturală și universitară de la Galați și Iași, între care se distinge ilustrul academician Constantin Marinescu - fiu al Galaților, istoric, sociolog, politolog și iubitor
SFINTII IMPARATI CONSTANTIN SI ELENA- OCROTITORI CERESTI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364928_a_366257]
-
moarte n-are Tovarășul Netea Ion, renumit activist de partid în județul de la poalele Capelei, în timpul revoluției din decembrie `89, s-a ascuns în satul natal din Țara Loviștei, așteptând acolo să vadă încotro ” bate vântul“. Așa se justifica în fața consătenilor la cârciuma satului, unde în fiecare seară venea să bea un țoi cu rom. -Ce mai faceți tovarășe Netea? Îl întrebau câte unul, privindu-l suspicios pe sub sprincene. -Bine, tovarășe Zaharia! Dar nu se mai zice ... tovarășe ... -Așa este ... de
ÎNCERCAREA MOARTE N-ARE..., POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366400_a_367729]
-
sloganul tipărit pe afiș.Mai era și un alt model de afiș.Tot pe fond roșu: Votați pe Ion Netea! Ce ne potolește setea! Unul din acest model era lipit chiar pe geamul cârciumi. În timp ce el dădea de băut la consăteni. Alături era Gicu lui Mârțoagă ce-i finanța campania.Vorbise cu el mai înainte:Băi, Gicule, finanțează-mi campania, că ai furat destul de la Cooperativă, și dacă ies primar, om te fac! Ști tu! Te-am salvat de câteva ori
ÎNCERCAREA MOARTE N-ARE..., POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366400_a_367729]