2,322 matches
-
are competența de a controla modul de redactare a instrumentelor de prezentare și motivare ale diverselor ordonanțe de urgență adoptate. În acest sens a arătat că nota de fundamentare și cu atât mai puțin modul său de redactare nu au consacrare constituțională. Nota de fundamentare, prin prisma art. 1 alin. (5) din Constituție, este un document de motivare necesar în cadrul procedurii de adoptare a ordonanțelor de urgență, însă, odată adoptat actul normativ, rolul său se reduce la facilitarea înțelegerii acesteia
HOTĂRÂRE nr. 1.173 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259551]
-
de specialitate stabilite prin legea sa organică de înființare, organizare și funcționare. Așa cum a statuat și Curtea Constituțională în considerentele Deciziei nr. 391 din 8.06.2021 invocate de pârâtul Ministerul Afacerilor Interne, „art. 141 din Constituție se rezumă doar la consacrarea rolului Consiliului Economic și Social ca organ consultativ al Parlamentului și al Guvernului, iar pentru detalii privind domeniile de specialitate în care acesta este consultat, textul face trimitere la legea sa organică de înființare, organizare și funcționare. (...) norma constituțională, exprimând
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
nu constituie totuși, potrivit Constituției, o obligație de reglementare a statului în acest sens, neputându-se vorbi astfel de existența unui drept fundamental la obținerea unor indemnizații de revoluționar. ... 20. Totodată, aceste tipuri de indemnizații cu caracter reparatoriu nu au consacrare constituțională, astfel încât legiuitorul le poate acorda sau nu, dar în momentul în care a decis acordarea unor astfel de indemnizații pe o anumită perioadă are, de asemenea, dreptul de a stabili frecvența și modalitatea concretă în care va face
DECIZIA nr. 281 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258418]
-
de revoluționar are un caracter reparatoriu, iar legiuitorul are deplina competență de a stabili condițiile și criteriile de acordare a acesteia, în temeiul art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală. ... 36. Totodată, aceste tipuri de indemnizații au caracter reparatoriu, fără consacrare constituțională, astfel încât legiuitorul le poate acorda sau nu, dar în momentul în care a decis acordarea unor astfel de indemnizații pe o anumită perioadă are, de asemenea, dreptul de a stabili frecvența și modalitatea concretă în care va face
DECIZIA nr. 317 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257939]
-
sale constituționale de legiferare în domeniul organizării sistemului judiciar și nu constituie o problemă de constituționalitate faptul că o structură de parchet preexistentă pierde o parte dintre competențele sale legale, atâta vreme cât respectiva structură de parchet nu are o consacrare constituțională (Decizia nr. 33 din 23 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 146 din 15 februarie 2018, paragraful 127, Decizia nr. 547 din 7 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
se apreciază că rămâne atributul exclusiv al instanței de judecată operațiunea de interpretare și aplicare a dispozițiilor legale incidente la diferitele circumstanțe de fapt care caracterizează fiecare litigiu, această operațiune fiind ridicată la rang de principiu fundamental și găsindu-și consacrarea în prevederile art. 5 alin. (2) din Codul de procedură civilă. ... ... Pentru aceste motive, în temeiul art. 521 cu referire la art. 519 din Codul de procedură civilă, ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE În numele legii DECIDE: Respinge, ca
DECIZIA nr. 5 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253106]
-
juridică a unui impozit, taxă sau contribuție socială, astfel cum rezultă din definițiile legale, și nu poate fi asimilată, pe cale de consecință, noțiunii de prejudiciu infracțional. Suma echivalentă acestei majorări nu este reglementată de legislația fiscală, ea găsindu-și consacrarea normativă exclusiv într-o lege penală specială (respectiv, Legea nr. 241/2005), în capitolul rezervat cauzelor de reducere a pedepselor, interdicțiilor și decăderilor. Această sumă procentuală nu servește satisfacerii unor necesități de interes general, protejării anumitor categorii de persoane împotriva unor
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
statutul legal al COSR și, respectiv, al CNP, inclusiv modul acestora de finanțare, precum și principiile alocării resurselor bugetare prevăzute în legislația în vigoare. ... 29. Statutul COSR și al CNP. Comitetul Olimpic Român a fost înființat în anul 1914, însă consacrarea sa legală se regăsește în art. 43 din cap. VII din forma inițială a Legii nr. 69/2000, text ce reglementa statutul, rolul și sursele sale de finanțare. Ulterior, prin Legea nr. 472/2004 pentru modificarea și completarea Legii educației fizice și
DECIZIA nr. 15 din 19 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251803]
-
legiuitorului de a reglementa în cuprinsul actului normativ prin care se înființează noua structură de parchet acele norme de drept care prezintă caracter de specificitate nu afectează constituționalitatea acestei din urmă legi, de vreme ce principiul invocat nu are o consacrare constituțională, iar toate celelalte elemente care vizează statutul procurorului rămân pe deplin aplicabile procurorilor S.I.I.J. Astfel, în ceea ce privește modul de reglementare a instituției procurorului-șef al S.I.I.J. sub aspectul respectării principiului controlului ierarhic, având în vedere că S.I.I.J.
DECIZIA nr. 871 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251854]
-
sale constituționale de legiferare în domeniul organizării sistemului judiciar și nu constituie o problemă de constituționalitate faptul că o structură de parchet preexistentă pierde o parte dintre competențele sale legale, atâta vreme cât respectiva structură de parchet nu are o consacrare constituțională (a se vedea Decizia nr. 33 din 23 ianuarie 2018 și Decizia nr. 547 din 7 iulie 2020).“ (paragraful 62 din Decizia nr. 390 din 8 iunie 2021). ... 37. Referitor la instituirea unor reguli de competență după calitatea persoanei
DECIZIA nr. 871 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251854]
-
juridic necesar pentru punerea în aplicare, ceea ce este contrar normelor de tehnică legislativă. ... 10. Se arată că motivarea noii soluții legislative este contrară unor norme în vigoare, care au surprins o nevoie socială ce s-a bucurat deja de consacrare legislativă, nefiind legată de o nevoie socială nouă sau de perspectivă. O asemenea tehnică de fundamentare a soluției legislative echivalează cu lipsa motivării. Făcându-se referire la Decizia Curții Constituționale nr. 139 din 13 martie 2019, se concluzionează că legea
DECIZIA nr. 56 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253873]
-
este un aspect crucial al existenței individuale și colective, însăși Constituția reglementează dreptul la exercitarea acesteia. Mai mult, având în vedere că, prin natura lor, raporturile de muncă presupun o subordonare principială și legal consacrată a angajatului față de angajator, consacrarea în Constituție a dreptului fundamental la muncă trebuie să fie înțeleasă și ca o protecție oferită celui aflat într-o poziție vulnerabilă, angajatul, în fața celui mai puternic, angajatorul. În schimb, sfera mult mai cuprinzătoare a raporturilor de drept civil
DECIZIA nr. 897 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254435]
-
drepturilor (Decizia nr. 51 din 16 februarie 2016, precitată, paragraful 48). ... 206. Așa fiind, Curtea apreciază că în domeniul supravegherii tehnice, reglementat de Codul de procedură penală, simpla indicare a unei structuri/entități/instituții menită să pună în executare mandatele emise, fără consacrarea sa legală, încalcă principiul legalității, deoarece este fundamental ca înființarea, organizarea și funcționarea instituțiilor sau a altor structuri organizatorice să se realizeze potrivit cadrului constituțional conferit de Legea fundamentală. Intenția legiuitorului de a reglementa o asemenea entitate necesită identificarea arhitecturii
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
legii penale. Subsecvent se impune clarificarea efectelor ce decurg din îndeplinirea obligației legale, respectiv măsura în care această împrejurare se răsfrânge asupra încadrării juridice a unei fapte penale. În ceea ce privește prima chestiune se observă că, în lipsa unei consacrări specifice a semnificației noțiunii „persoană mascată“ în chiar cuprinsul normei de incriminare ori în cadrul normelor explicative cuprinse în titlul X din Codul penal -„Înțelesul unor termeni sau expresii în legea penală“, înțelesul acesteia nu poate fi decât cel comun
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]
-
4) din Legea nr. 47/1992. ... 24. Judecătoria Târgu Jiu - Secția civilă opinează că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată. În ceea ce privește nesolicitarea avizului Consiliului Economic și Social, instanța apreciază că art. 141 din Constituție se rezumă doar la consacrarea rolului Consiliului Economic și Social ca organ consultativ al Parlamentului și al Guvernului, iar pentru detalii privind domeniile de specialitate în care acesta este consultat, textul face trimitere la legea sa organică de înființare, organizare și funcționare. Norma constituțională invocată
DECIZIA nr. 36 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253878]
-
cele privind atestarea profesorilor de legislație rutieră și a instructorilor de conducere auto, precum și procedura de examinare și formare în acest domeniu să fie reglementate prin hotărâre a Guvernului, iar nu prin ordin al ministrului. ... 4. În opinia Guvernului, consacrarea la nivelul terțiar al legislației a unor elemente precum cele de la art. I pct. 2 alin. (5) va determina lipsirea legislației vizate de orice calitate normativă, criteriu de constituționalitate indispensabil conform art. 1 alin. (5) din Constituție. Se arată
DECIZIA nr. 16 din 19 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/250625]
-
Constituției, a supremației sale și a legilor și, respectiv, regimul juridic al hotărârilor de Guvern, fără a statua în privința regimului juridic al altor acte de punere în executare a legilor ori a vreunei ierarhii obligatorii în acest sens. Or, consacrarea constituțională a regimului juridic al hotărârilor de Guvern, circumscrise exclusiv organizării executării legilor, nu exclude existența, în sistemul normativ, a altor acte adoptate de autoritățile publice prin care să se realizeze același obiectiv. ... 15. Ordinele ministrului constituie o astfel de
DECIZIA nr. 16 din 19 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/250625]
-
de Știință din România din data de 19 mai 2023, denumită în continuare Adunarea generală, a adoptat prezentul Statut al Academiei Oamenilor de Știință din România, denumit în continuare Statut. (2) Academia Oamenilor de Știință din România, for național de consacrare științifică, apolitic, reunește în cadrul ei personalități reprezentative ale științei cu o înaltă ținută spirituală și morală, care s-au distins prin rezultatele muncii depuse, inclusiv în ceea ce privește dezvoltarea și promovarea prestigiului instituțiilor academice, precum și instituții care
STATUTUL din 19 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271919]
-
și dezvoltă relații de colaborare cu instituții științifice și de învățământ din țară și străinătate, precum și cu organizații naționale și internaționale. ... Articolul 3 În realizarea atribuțiilor sale, AOȘR recunoaște Academia Română ca fiind cel mai înalt for național de consacrare științifică și culturală și colaborează cu academiile de profil, de ramură, cu Ministerul Educației și cu Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, cu instituții și organizații științifice academice, de cercetare și învățământ, din țară și din străinătate. Capitolul II Organizare și
STATUTUL din 19 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271919]
-
cercetarea, respectiv protejarea monumentelor istorice. ... 11. În cazul legii deduse controlului de constituționalitate, nu este motivată rațiunea pentru care suprafața de 20 ha supusă transferului nu mai este necesară Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișeștiˮ - forul național de consacrare academică și de coordonare a activității de cercetare științifică în domeniile agriculturii, silviculturii, acvaculturii, medicinei veterinare, industriei alimentare, dezvoltării rurale și protecției mediului - și, în consecință, își pierde caracterul de teren indispensabil activității de cercetare-dezvoltare-inovare și multiplicării materialului biologic. ... 12
DECIZIA nr. 285 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271756]
-
Curtea a reținut că, de principiu, nu are competența de a controla modul de redactare a expunerilor de motive în cazul diverselor legi adoptate. Observând că „expunerea de motive și cu atât mai puțin modul său de redactare nu au consacrare constituțională“, Curtea a reținut că „expunerea de motive, prin prisma art. 1 alin. (5) din Constituție, este un document de motivare necesar în cadrul procedurii de adoptare a legilor, însă, odată adoptată legea, rolul său se reduce la facilitarea înțelegerii
DECIZIA nr. 285 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271756]
-
lucru judecat, astfel cum este prevăzută de art. 430-432 din Codul de procedură civilă. În acest context, este evidentă contradicția intervenită între autoritatea de lucru judecat a hotărârilor definitive (prin care a fost analizată impreviziunea din perspectiva fluctuației valutare) și consacrarea fluctuației valutare la nivel de prezumție absolută de impreviziune. Se susține că este încălcată autoritatea de lucru judecat a unei hotărâri prin care s-a soluționat fondul unei contestații formulate împotriva unei notificări de dare în plată, în care se
DECIZIA nr. 46 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271442]
-
4) din Legea fundamentală, ca urmare a nesolicitării avizului Consiliului Economic și Social. În motivarea acestei critici se arată că instanța de control constituțional a reținut, în jurisprudența sa constantă, că dispozițiile art. 141 din Constituție se rezumă doar la consacrarea rolului Consiliului Economic și Social de organ consultativ al Parlamentului și al Guvernului, iar, pentru detalii privind domeniile de specialitate în care acesta este consultat, textul face trimitere la legea sa organică de înființare, organizare și funcționare. Norma constituțională, exprimând
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
care înlătură răspunderea penală, se impune renunțarea la reglementarea paralelă a lipsei și retragerii plângerii prealabile, respectiv la împăcarea părților, fiind necesar a se opta pentru una dintre ele. Soluția cea mai potrivită ar fi renunțarea la împăcarea părților și consacrarea retragerii plângerii prealabile, cu efecte in personam. “ ; precum și în anexa la Hotărârea Guvernului nr. 829/2007 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 14 august 2007
DECIZIA nr. 222 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270558]
-
nr. 198D/2019. ... 2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, întrucât consacrarea caracterului definitiv al unei astfel de încheieri are în vedere finalitatea procedurii executării silite, celeritatea acesteia, prin evitarea unor manopere abuzive din partea justițiabililor. De asemenea, arată că există jurisprudență în materie în sensul constituționalității dispozițiilor legale criticate, spre exemplu
DECIZIA nr. 513 din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270937]