364,792 matches
-
prezent ori cu obsesia trecutului. De aici pleacă totul. N-avem nici măcar certitudinea că înaintea acestui text n-au fost și altele. Observăm doar că deobicei el este îngrijit gîndit și scris. În toate literaturile pe care le cunosc textul considerat îndeobște cel dintîi pare să aibă în spate o anume tradiție sau măcar un oarecare exercițiu. Și la noi, la fel. Celebra scrisoare a boierului brașovean Neacșu nu este deloc convingătoare în rolul de primă operă care i se atribuie
Pe înțelesul celor care citesc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14786_a_16111]
-
lecturii, o artă specifică, o istorie. Povestea cărților este exclusiv pentru cei care le citesc. De aceea îmi voi intitula istoria așa cum puteți citi în titlul editorialului meu. P.S.: Într-un recent număr din Timpul ieșean, preotul Ioan-Florin Florescu mă consideră complet neștiutor în ale scrierilor bisericești pentru că am susținut într-un articol mai vechi ideea că, stabilind opoziția dintre inimă și minte, creștinismul n-o poate explica pe aceea dintre inocență și inteligență. Explicîndu-mi că expresia "sărac cu duhul" înseamnă
Pe înțelesul celor care citesc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14786_a_16111]
-
un termen englez dat, trăsăturile specifice de scriere, pronunțare, de adaptare morfologică (gen, desinențe de plural), indicații de datare, eventual informații asupra filierei (non-engleze). Tratarea este defalcată pe sensuri: preluate, uneori modificate, chiar adăugate. Factorul esențial în abordarea lexicului este considerat uzul: dicționarul indică gradualitatea de acceptare a termenilor proveniți din engleză în cele 16 limbi: de la cuvintele folosite doar de bilingvi, trecînd prin statutul intermediar al termenilor tehnici, pînă la integrarea celor pe care vorbitorul mediu nici nu le mai
Anglicismele în Europa by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14801_a_16126]
-
atunci, nu era pregătit pentru opera lui. Ne-o arată cu prisosință istoria receptării epopeii după 1925, iar să afirmi că vremea Țiganiadei, "unica ei vreme", ar fi fost acel moment, 1810-1812, este o obtuzitate de neînțeles. Cărtărescu, de pildă, consideră epopeea una dintre cele mai sofisticate construcții epice din literatura noastră și, adaug eu, singurul poem care poate sta alături, la orice nivel, de Levantul. Din aceste considerații confuze, asupra cărora ne-am oprit tocmai pentru că le-am găsit semnificative
Critică supravegheată by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14791_a_16116]
-
și non ficțiune. Afirmațiile emise sub umbrela acestui gen pot fi apreciate de cititor cu distanță estetică, recunoscindu-i-se autorului ingeniozitatea în alegerea formulelor satirice, dexteritatea în exercițiul retoric al caricaturizării. în același timp, comentariile pamfletare pot fi luate în serios, considerate jignitoare și utilizate, eventual, ca probe într-un proces de calomnie. "Răutățile" ce se spun despre galonatul scriitor spaniol în se pot înscrie, daca optam pentru o lectură în cheie etică, într-un spectru destul de larg, ce s-ar întinde
Cela: un cadavru de lux by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/14782_a_16107]
-
bună parte a povestirii sub formă de jurnal - scrisul fiind de asemenea o "recomandată" terapie). Comicul rezultă din absurditatea presupunerii că un scenarist autodidact ar citi și s-ar lasă copleșit de filosofia kier-kegaardiana, până la identificare chiar, până la a se consideră o reincarnare a lui Kierkegaard. A scrie un roman înveselitor despre depresie - iată un pariu câștigat. N-ar fi fost nimic neverosimil în pasiunea unui filosof pentru Kierkegaard - dar anormalitatea "reîntrupării" danezului în Tubby Passmore e de tot hazul. Chiar
Kierkegaard, terapeutuli by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14781_a_16106]
-
sunt chiar atât de mulți pe cât se crede, ...deși competițiile sunt numeroase. În diferitele finale rămân cam tot aceiași dintr-un număr de 20 sau 30. Doar câțiva dintre ei vor reuși să-și facă un nume. Faza concursurilor o consider încheiată pentru mine; există și o limită de vârstă. În plus, limita de jos coboară; ai participanți de 15 sau 16 ani ce se prezintă în competiții importante; apar laureați la vârste de 17 ani. Un copil, un adolescent, captează
Interviu cu Alexandru Tomescu - tînără vedetă by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14804_a_16129]
-
o am de zece ani în repertoriu, spre exemplu Concertul de Saint-Säens, să-l reiau ca și cum l-aș vedea pentru prima oară. D.Av. Ai timp să studiezi? Cât poți să aloci studiului zilnic? Al.T. În urmă cu câțiva ani consideram că am nevoie de "o zi de 25 de ore". Acum termenul a fost depășit: nu-mi ajung nici 35! D.Av. Condiția ta..., condiția creatorului, a artistului în zilele noastre? Condiția muzicianului performer? Al.T. Nu mai e ca pe
Interviu cu Alexandru Tomescu - tînără vedetă by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14804_a_16129]
-
ca și Bartok, ca și Janacek; Nu suntem singurii care îl înțelegem, care îl putem cânta pe Enescu. Citisem o apreciere în-tr-un dicționar potrivit căreia Enescu ar aparține secolului XXI. Si eu cred că vremea lui va să vină. D.Av. Consideri că artistul performer trebuie să fie un om normal, că trebuie să-și găsească timp și pentru altceva decât pentru studiu. Ai timp să citești? Ceea ce citești te ajută în muzică? Al.T. Cititul este una dintre pasiunile mele. Sunt
Interviu cu Alexandru Tomescu - tînără vedetă by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14804_a_16129]
-
1968 - constituind rampa de lansare pentru mulți din scriitorii intervievați și având un impact major. O caracterizare succintă a curentului literar propagat de revistă e formulată de Ruxandra Cesereanu:"Îmi îngădui să fac din școala Echinox un 'ism', și să consider că acolo se îmbina pe de o parte, ardelenismul riguros, cu ludicul, și cu o formă de neo-expresionism, tipică pentru sfârșitul de secol XX" (pag. 9). Dar tocmai pentru că Flavia Teoc accentuează această continuitate împingând-o până la Clujul interbelic și
Clujul literar by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/14815_a_16140]
-
care a stat la întemeierea lumii și a Cosmosului" (pag. 44). Chiar ignorând eticheta atât de radicală aplicată poeziei contemporane, nu se poate face abstracție de faptul că cel ce emite astfel de judecăți de valoare (postulate, nu justificate) se consideră un reprezentant al high-brow culture, al "poeziei înalte, misionare" care se autoplasează în fruntea ierarhiei artelor. Demolarea acestei distincții ierarhice este de fapt ceea ce vizează poezia postmodernă; din fericire există însă și voci critice care recunosc valoarea acestei poezii degajate
Clujul literar by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/14815_a_16140]
-
vedea articolul său despre Le valeur linguistique des premières traductions roumaines, publicat în Romanistica Pragensia în 1961). Fără îndoială, cercetătoarea din (fosta) Cehoslovacie stabilea o legătură între romaniștii cehi (I. Urban Jarnik) și slaviștii români (printre care, ca întemeietor, îl considera pe B.P. Hasdeu); despre amândoi a scris în 1970, la București și la Praga. Jiřina Smrčková a avut întotdeauna o privire specifică, proprie, asupra limbii și culturii noastre. Ca lingvistă, ca o cercetătoare avizată în filologie slavă, ea considera româna
O pasiune pentru România by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14835_a_16160]
-
îl considera pe B.P. Hasdeu); despre amândoi a scris în 1970, la București și la Praga. Jiřina Smrčková a avut întotdeauna o privire specifică, proprie, asupra limbii și culturii noastre. Ca lingvistă, ca o cercetătoare avizată în filologie slavă, ea considera româna o limbă și o cultură romano-slavă, care mai mult avea a face cu Balcanii decât cu Roma latină. Atunci când, după căderea comunismului, a apărut problema limbii moldovenești (Moldav"tina), Smrčková, bineînțeles, a apărat - în 1991 - punctul de vedere românesc
O pasiune pentru România by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14835_a_16160]
-
constatat că efectul se lăsa așteptat. Textul nu mai părea atât de absurd: "Adepții ciberneticii o definesc ca pe o știință universală despre legăturile și comunicațiile în tehnică, despre ființele vii și viața socială, despre "organizarea generală"... Prin aceasta, cibernetica consideră ca fiind identice legăturile reciproce mecanice, biologice și sociale...". Dacă punem în paranteze adjectivele caracteristice luptei de clasă obținem un text care, cu ușurință, ne aduce amine de Spengler și Toynbee ori de Omul unidimensional al lui Marcuse. Nu era
Dubla pledoarie by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/14813_a_16138]
-
de vizibil. Mi se pare că Iureș și-a dezvoltat și o altă dimensiune complexă a personalității sale pe care n-o bănuia, cea de manager, de susținător moral și financiar al proiectelor pe care tinerii regizori și actori le consideră importante pentru formarea și afirmarea lor. Acest tip de generozitate se manifestă destul de rar, fie la nivelul unei generații, fie și, cu atît mai puțin, între generații, unde observăm mai degrabă un conflict decît colaborare și comunicare. De două stagiuni
Generozitatea artistului de cursă lungă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14829_a_16154]
-
operă, romanțe, șlagăre, filme etc.). Nu e nici o îndoială că la originea impunerii numelui stă scurta poezie idilică a lui Alecsandri, publicată în Convorbiri literare în 1868, inclusă în ciclul Pasteluri. Sînt cunoscute controversele în jurul acestei poezii - care a fost considerată de critici "grațioasă" sau (mai des) artificială, supărător de convențională. Opinia criticii nu a influențat probabil prea mult receptarea textului, foarte popularizat prin școală, și care și-a sporit circulația prin punerea pe muzică. în Limba română, în 1940, Sextil
Ipoteze onomastice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14823_a_16148]
-
Rodica Zafiu Seria derivatelor cu sufixul modern și internațional -ism e, cum se știe, deschisă și foarte bogată. Fenomenul nu este, de altfel, specific limbii române și nici foarte nou. Iorgu Iordan, în Limba română actuală (1943, 1947) considera sufixul "foarte productiv", ilustrîndu-și afirmația cu un lung șir de exemple culese din publicațiile vremii: copism, haotism, ienicerism, mareșalism, rudimentarism etc. Din presa ultimului deceniu se pot aduna altele, pentru a dovedi ușurința cu care se formează noi cuvinte: mai
"Consumism" / "consumerism" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14851_a_16176]
-
e vorba de animație tradițională. Prin acest film animat am vrut să îmbin animația realizată de mână cu tehnologia actuală, pentru a crea un film care să fie potrivit pentru ambele concepții. Am căutat un cuvânt potrivit pentru această situație. Consider că este vorba despre o reinventare a animației tradiționale, astfel că un cuvânt potrivit ar fi tridigital". Dar, dincolo de modalitatea de realizare, această poveste tridigitală prezintă și alte puncte de interes. Mai întâi, este - susțin realizatorii lui - primul film de
Armăsari, păsări, șoricei by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/14856_a_16181]
-
la 43 de ani), dispărut prea devreme (la nici 55 de ani), a lăsat totuși o operă importantă, printre cele dintîi din literatura postbelică. Încă un necunoscut, în 1970, cînd publica romanul Matei Iliescu, Radu Petrescu va începe să fie considerat de către critica optzecistă, doar zece ani mai tîrziu, un mare scriitor. E drept că deja M. R. Paraschivescu vorbea despre el, în pragul debutului, în aceiași termeni, dar intuițiile artiștilor nu sînt neapărat judecăți valabile. Matei Iliescu a fost o
Jurnalul ca machetă a existenței by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14863_a_16188]
-
fi avut resurse reale pentru așa ceva. Nu pot aprecia cât de dreaptă este aprecierea la adresa mijloacelor 'tehnice' ale scriitorilor dar dacă mă refer la mesaj, parcă aș subscrie acestui demers "obraznic" al tinerilor. Pentru că la o evaluare sinceră și crudă consider că literatura română din anii de comunism nu a oferit suficient pentru a hrăni conștiința publică. Și asta s-a văzut limpede din primele zile de libertate, de la 28 ianuarie 1990, zile și zile de-a rândul, chiar până azi
Generații by Marius Dobrin () [Corola-journal/Journalistic/14841_a_16166]
-
de dinainte de '89. Eu înțeleg destul de bine cât se putea face în comunism. Sunt însă neîmpăcat că 'după' nu s-a făcut gestul ce mi se pare atât de firesc din partea celor care au această responsabilitate, a celor care se consideră intelectuali și preocupați de adevăr și idee, de a reface tot ceea ce a fost maculat din 1947 încoace. Unde sunt cărțile care să evoce anii de teroare de la instalarea comunismului? Unde sunt cărțile care să vorbească despre forța de constrângere
Generații by Marius Dobrin () [Corola-journal/Journalistic/14841_a_16166]
-
încă afectată de trecutul orwellian, că nouă tuturor ne lipsește racordul cu acea societate românească de dinaintea derapajelor politice. Nicolae Manolescu are dreptate când le solicită și o 'construcție', o creație, o afirmare și nu doar cantonarea în negare. De altfel consider că întregii societăți românești de azi îi este necesară o atitudine constructivă și de abordare cu bună credință a soluțiilor pentru provocările contemporane.
Generații by Marius Dobrin () [Corola-journal/Journalistic/14841_a_16166]
-
dar care sunt vizibile și în Dubliners (uneori această cultură clasică se suprapune ritmurilor realității: de pildă, s-a observat că ritmurile narative ale chelnerului Pat sugerează repetiția mișcărilor celui care servește venind și revenind la mese). Cuvintele incantatorii, repetate, considerate o inovație în Dubliners, supraimpresionează limbajul sec, descărcat de metaforă și arabesc, al personajelor nespectaculoase, al imaginilor care compun panorama începutului de secol XX. Ce mister: viața palpită în cea mai uscată materie. Avea dreptate Nora să strige la mormântul
CARTEA STRĂINĂ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14859_a_16184]
-
din această cauză. Poate că în ziua în care anumiți bărbați din România se vor lămuri că rafinamentul feminin nu e sinonim cu "cea mai veche meserie din lume", anumiți scriitori români vor înceta să ne producă, nouă, celor care considerăm că trăim printre ființe umane și nu printre obiecte de uz, indignare sau zîmbete strîmbe de jenă - în funcție de sex - la contactul cu personajele feminine din cărțile lor. Liviu Ioan Stoiciu - Undeva la Sud-Est, Editura Cronica, Iași, 2001
Spune-mi ce parfum folosești... ca să-ți spun cine ești by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/14866_a_16191]
-
misterului înconjurător. Descîntecele magice se foloseau de vorbirea fără punți logice, dar străbătute de fire nevăzute. Primele potriviri ritmice au fost cu siguranță inventate de magicieni". Menționînd lucrarea lui Al. Dima, Zăcăminte folclorice în poezia noastră contemporană (1936), Șerban Cioculescu consideră cu pertinență că: Motivele magice în inspirația poeților contemporani își au explicații în nevoia modernilor de a-și împrospăta viziunile prin întoarcerea deliberată la simțirea naivă". Cu atît mai mult cu cît încă Baudelaire scria, în cuprinsul unui text referitor
Despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14848_a_16173]