1,399 matches
-
era întunecat, dar, din locul în care se afla și unde răzbătea o lumină aprinsă în vestibulul din spate, distingea clar silueta asimetrică a lui Dave 2. Când murise, intestinele lui Dan se goliseră și, dacă asta poate fi o consolare, avusese parte și de unul dintre orgasmele lui mici și insignifiante - drăguț, nu-i așa? Așa cum am spus, medicul legist era un idiot lipsit de capacitate deductivă, dar, ca să fim cinstiți, ce ar fi putut deduce din asemenea dovezi ciudate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
PSD, în cazul votului uninominal același partid ar lua nu mai puțin de 62% din locurile de senatori, iar PNL-PD pe jumătate. Faptul că, în aceste condiții, s-ar putea ca PRM să nu intre în Senat e o palidă consolare pentru PNL-PD. Atât de palidă, încât liderii alianței au hotărât brusc că votul uninominal nu mai e bun. În gândirea politică a acestor spilcuiți domni, principiul e principiu câtă vreme nu te arde la interes - dacă se întâmplă așa ceva, atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
au direcție și semnificație. PÎnă și viețile stupide și fără sens, precum cea a lui Lenny din Oameni și șoareci, dobîndesc prin locul lor În poveste cel puțin demnitatea și semnificația de a fi niște Vieți Stupide și Fără sens, consolarea de a fi exemplare ale unei categorii. În viața reală nu ai parte nici măcar de atît. N-am fost niciodată genul curajos din punct de vedere fizic și, la drept vorbind, În nici un alt fel, și mi-a fost cumplit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
La revedere. O să mă-ntorc cît pot de repede. Și, cum ea nu-i răspunse, urmă: Atunci vom lua viața de la-nceput... Anna zîmbi fără convingere, dîndu-i a Înțelege că nu ea, ci el avea nevoie de asigurări și de consolări... N-o să mă omoare! Nu de asta mă tem... — Dar de ce te temi? Anna Îl Învălui Într-o privire plină de-o matură tandrețe, ca și cum dragostea lor ar fi avut În urmă ani și ani de zile. — Mă tem c-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
Îi Întoarse privirea cu aceeași intensitate, ca și cum dintr-odată și-ar fi recăpătat integritatea și s-ar fi simțit din nou stăpîn pe sine. Dacă mă bucură ceva, adăugă el, este că am descoperit că ție Îți lipsește pînă și consolarea de a avea Încredere În mila dumnezeiască și În faptul că poate Într-o zi existența ta nu va mai fi atît de reprobabilă. Orice-ai face, ești condamnat să rămîi Închis În trupul ăsta scîrbavnic pînă cînd or să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
plecase În zori. Alt bărbat, cu mai puțin entuziasm sau experiență, poate că ar fi sfîrșit prin a se sinucide, căci trăi zilele cele mai exasperante, goale și dureroase din Întreaga lui viață, cu toate că Încercase să caute la fostele amante consolare pentru nefericirea lui. A fost ca un vis sau ca un coșmar amar, din care și-a revenit o lună mai tîrziu, sigur pe sine și hotărît să o uite cu totul pe creolă. Dar creola Îl căută din nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
încît te puteau face să crezi că vorbești chiar cu Excelența-sa în persoană. Preocuparea față de alcătuirea regenței fusese serioasă și Mihai Mihail a aflat pînă la urmă taina-tainelor, Basarab Cantacuzino voia să intre în triumvirat măcar cu titlul de consolare, el însuși putînd ridica pretenții mari, chiar foarte mari, o dată ce Ferdinand se dusese în lumea celor drepți și tronul era gol. Gol. Poate că ar fi reușit dacă n-ar fi fost chiar atît de comod, să nu spunem leneș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
și ploaia din fața hotelului „Adriatico“, cum stătea el sub o copertină, fără umbrelă, rătăcit ca un câine plouat, În timp ce mama scotocea prin pantofăria de la Ponte Rosso, Își are un loc cât se poate de distinct În Cartea morților? Singura lui consolare din toată excursia aia jalnică de la Triest a fost cumpărarea unor semințe de flori, pe care el le văzuse expuse În fața unei prăvălii (din fericire, pe pungulițe erau ilustrate florile, iar prețul era vizibil, Încât n‑a fost nevoie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
lui am văzut umbra palidă a acelei grozăvii care avea să‑i licărească deasupra ochelarilor un an mai târziu, când și‑a simțit sfârșitul aproape. Această rânduială a viilor și morților, acest mit universal despre schimbul de generații, această vană consolare pe care omul a Închipuit‑o ca să Îndure mai ușor gândul dispariției, toate astea le‑a simțit tata În acele clipe ca pe o profundă jignire, ca și cum prin actul magic al atribuirii numelui său pruncului nou‑născut, măcar că era sânge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
despre tata, ca să pot avea În momentele mele de deznădejde o mărturie că viața lui nu fusese părelnică, fiindcă existau pe lumea asta oameni care Înregistrau și valorificau fiecare viață, fiecare suferință, fiecare dăinuire omenească. (Era totuși și asta o consolare.) Aruncând Încă o privire peste ultima pagină În care se vorbea despre el, văd o floare, o floare neobișnuită, care la Început mi s‑a părut a fi o vinietă sau o prezentare schematică a unei plante aflate acum În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
ce semănau cu mizeriile lăsate tocmai de muștele care îl făcuseră să aștepte atâta. Și, ca și cum asta n-ar fi fost destul, femeia pe care o adoră se distra cu altul. Se simțea teribil de nefericit, de aceea își caută consolarea printre stele, singurele capabile să i-o ofere. Dată fiind oră, calcula că în curând Tupá, Racul, avea să-și facă apariția la orizont, exact la trei puncte la nord de Tahoa, insula sora a Rairateei, ale cărei forme se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
Tetuanúi îi uri din tot sufletul pe străinii urât mirositori, care erau în stare să pună stăpânire pe soare și pe lună. Mereu amabila Vahíne Tiaré păru să-i înțeleagă amărăciunea și se apropie să-l consoleze, desi prea puțină consolare putea să-i ofere și slabe erau argumentele cu care putea să-i ridice moralul. —Poate că Maianei n-o să-i placă, fu singură încurajare care-i trecu prin minte. Tapú Tetuanúi se întoarse doar pe jumătate și, fără să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
care-l putea face era să se retragă în cel mai îndepărtat ungher, pentru că Niho-Nui ai suferinței să-i roada sufletul că pe o scândură slăbită a unei nave. Nimeni nu veni să-l consoleze, pentru că toți aveau nevoie de consolare. Nimeni nu păru să înțeleagă că se simte orfan, pentru că deja erau orfani cu toții. Nimeni nu-i asculta rugile, pentru că toți erau absorbiți de propriile lor rugi. Miti Matái murise! Și, odată cu el, murise un neam, o legendă, un vis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
lacrimi; zâmbetul ei un trandafir înflorind pe buzelei dulci; chipul ei se luminează într-un zâmbet frumos; suflet gingaș și duios, plin de puritate și dragoste; trăiește în gândul și inima mea; zâna bună ce veghează leagănul dulce al copilăriei; consolarea la tristețe, speranță la deznădejde, forță la neputință; izvorul afecțiunii, milei, compătimirii și iertării; pieptul pe cate-ți sprijini capul, mâna care te binecuvântează, ochiul care te veghează cu multă duioșie; ghiocei pe la tâmple; bunătate fără margini; privire blândă. Despre
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
pentru un copil, decât însăși ființa care l-a zămislit? Suflet gingaș și duios, plin de puritate și sensibilitate, mama este pieptul pe care îți sprijini capul, mâna care te binecuvântează, ochiul care stă de veghe pentru tine. Ea este consolarea la tristețe, speranța la deznădejde, forța la neputință, este izvorul afecțiunii, milei, compătimirii și iertării. Și cine nu simte în ochii lui arzând o lacrimă de emoție și recunoștință, când pronunțând cuvântul Mama, evocă ființa iubită ce se apleacă înfrigurată
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
În această Împrejurare, cei mutați la cele veșnice ar fi trebuit cu adevărat să se odihnească În văzduh. Printre paharele care urcau și coborau ca tastele unei uriașe mașini de scris din sticlă roșie, se vedea când revelionul, când priveghiul. Consolarea supremă adresată celor chemați la Domnul era cuprinsă În aceeași cugetare Încurajatoare: „La toți ne vine rândul” cu variațiuni: „De asta nu scapă nimeni” și sceptic-optimista „De aiasta nu tare mulți scapă”, formulată se pare spre știința tuturor de cetățeanul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
tău le-a băgat în oasele oamenilor, cît despre militanți care să conducă ostilitățile, toată speranța stă într-un fir de păr. Pe de altă parte, despre o lovitură de stat, nu cred că poate fi vorba. Doar printr-o consolare mincinoasă ne putem imagina că ea a început în Malta, fiind organizată pe sub masă de Gorbaciov și Bush. Dar și aici se ivește o problemă. Toată lumea uită, Geniule, că tu ți-ai construit propriul sistem, că de fapt tu nu
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
de la masă, își aranjează pe umăr geanta închipuindu-și că tocmai a scăpat de o mare povară. Vasăzică, toți sînt o apă și un pămînt, dom’ Colonel, zice Poștașul în loc de la revedere. Nu uita s-o iei ca pe o consolare, n-ai nimic de pierdut, îl sfătuiește Bătrînul, închizînd ușa în urma sa, lăsînd să i se ivească pe față o umbră de neliniște. — Ascultă Delfinașule, ce ți se pare că ne-a adus bun Revoluția? se trezi Roja să întrebe
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
ar fi fost așa beat, chiar dac-ar fi fost treaz de-a binelea. în ultimul timp nu-l mai interesa nimic, trecuse în rezervă, se izolase în apartamentul său și rar mai putea fi văzut ieșind să ia aer. Consolare, resemnare, așa s-o fi numit, începu să se gîndească trecînd în revistă dezordinea care i se desfășura înaintea ochilor. Își dădu seama că nimic din ce se găsea între cei patru pereți nu mai era sănătos, totul era bolnav
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
fi ales praful din ele și ar fi desființat apoi meseria de politician în România. Le știu pe toate pramatiilor, le-am trăit majoritatea pe propria-mi piele, iar pe restul le-am citit în cărți, cu toate astea halal consolare, pînă nu i-ar fi văzut pe toți scoși din istorie. Ăsta era singurul lucru pe care și-l reproșa, că ar fi putut măcar să încerce, împotriva vîrstei, a lehamitei și a intereselor din jur, atunci cînd avusese ocazia, să
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
masă alăturată. — 21, spui? simte Roja că încep să-l mănînce palmele. Să vă dau o veste bună, nu de-asta v-am abordat, îi dezvăluie Patru Ace, cîteva mii de lei încoace-încolo nu contează, luați-o ca pe-o consolare, un cadou din partea casei. — Arăt eu a filozof? spune Roja, ce naiba, fii puțin mai realist, cum spuneai că te-ai pricopsit cu porecla asta? Știți cum se spune, dom’ Căpitan, viața toată nu-i decît o loterie, încearcă să se
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
stăpânind cu bărbăție momentul -mai trecuse prin această experiență nefastă, anul trecut, când mai pierduse o fată, la fel de tânără Îi luă hotărâtă copilul din brațe, Îl Întinse Doriței, dădu o scurtă poruncă, indică un loc și spuse În șoaptă o consolare pentru tatăl care, sub privirile mulțimii, se pierdea În alte lumi. Nu adia nici o boare de vânt. Acea parte de luncă, era cultivată invariabil cu grâu și cu lucernă. Cele două culturi erau despărțite, de când se știe, de „Drumul Mare
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
ochiul de felină / și te-ai retras «vulturește» / după mamă în grădină.“ E curios cum cineva cu ochi de felină se retrage vulturește. În sfârșit... În poemele lui Traian Bădulescu-Șuțeanu sunt inserate și versuri de Nichita Stănescu, ceea ce reprezintă o consolare pentru cititor, care are prilejul să se mai delecteze, fie și fugitiv, cu poezie bună. Fostul coleg de școală al lui Nichita Stănescu ar fi procedat mult mai înțelept dacă ar fi scris o carte de amintiri propriu-zisă. Ne interesează
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
dar n-aș fi putut să afirm cu siguranță dacă îmi admira nasturii de la cămașa pe care o îmbrăcasem în dimineața aceea sau se gândea într-o cu totul altă parte.“ Închizi cartea regretând timpul pierdut cu citirea ei. Singura consolare este să mai vezi o dată imaginea femeii de pe copertă. Și să te gândești ce bine e să fii fluture. Nota 4 Textele literare sunt considerate, prin tradiție, modele de folosire corectă a limbii române. Și cartea lui Alexandru Paul Moldovan
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
cu entuziasm, asemenea unor descoperiri proprii: „Nu, morții n-au murit, trăiesc în noi, / Mai stăm la sfat când dorul ne cuprinde“ (idem). Că morții n-au murit și că trăiesc în noi reprezintă o simplă formulă retorică, folosită pentru consolarea rudelor celor decedați. Beatrice Silvia Sorescu o ia în serios și își imaginează, concret, că ne și sfătuim cu morții din când în când. Dacă ne imaginăm scena, nu se poate să nu izbucnim în râs. Superficialitate voioasa Beatrice-Silvia Sorescu
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]