318 matches
-
dacă la tratamentul logopedic se asociază gimnastica medicală axată în special pe gimnastica respiratorie. B. O altă activitate cu pondere mare în terapia rhinolaliei are ca scop formarea și dezvoltarea suflului bucal, fără de care nu se poate obține corectarea pronunției consonantice, a îndepărtării grimaselor precum și a deperdiției nasale și a suflului nasal. Exercițiile de suflu trebuiesc de asemenea adaptate particularităților psihoindividuale ale copilului, una din condiții fiind atractivitatea și interesul. Ele pot fi transformate într-o activitate de joc antrenant cu
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
producă aceleași efecte folosind în întregime musculatura interesată în actul fono-articulator. Efectuarea suflului bucal într-un program de exerciții sistematic introduse în regimul de zi al copilului, diminuează sensibil suflul nasal și suprimă deperdiția nasală la nivelul emisiei vocalice și consonantice. Practica noastră logopedică apreciază în mod deosebit că în terapia rhinolaliei, exercițiile de suflu bucal pregătesc realizarea scopului propus în lecția cu conținut logopedic, creiază suportul de corectare al emisiei fonemelor și morfemelor, în timpul lecțiilor, precum și contenția rezultatelor obținute în
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
de elemente cu valoare aleatorie în comunicare. Rhinolalia se construiește cu manifestări specifice anomaliilor congenitale și dobândite velo-palatine, determinate de lipsa de integritate morfo-anatomică a mușchilor labiali, palatali și velari, a căror insuficiență antrenează tulburarea tuturor funcțiilor aparatului fonator. Emisia consonantică este afectată diferențiat în funcție de forma de manifestare a dezechilibrului funcțional dintre rezonatori, prin suflu nasal, deperdiție nasală, suflu laringian, nasonare, nasalizare, ”coup de glotte”, care impun o atentă precizare în scop terapeutic. Nasalizarea ca fenomen natural și indisponsabil formării vocii
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
mijloace și momentan de suportul necesar gândirii sale, cu repercusiuni asupra dezvoltării lingvistice. Probele de performanță, rezolvate mult mai bine decât cele verbale, demonstrează încă o dată decalajul care există între gradul de înțelegere și utilizare a limbajului. - Dificultățile de emisie consonantică frânează creșterea vocabularului, însumând unele din aspectele deficitare ale dezvoltării psiholingvistice, problematica cercetării noastre subliniind deci relația dintre latura sonoră și semnificația cuvântului. Cuvintele abstracte și semiabstracte sunt folosite în procente mai mici față de cele concrete și mult mai mici
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
era la curent cu cercetările de fonetica experimentală din vremea să, inclusiv cu cele vizând anatomia și fiziologia organelor vorbirii, Gr. Brâncuș inventariază o serie de merite ale lucrării, dar și unele aspecte originale. De pildă, printre altele: "Observa perechile consonantice caracterizate prin prezența, respectiv absența sonorității. După modelul triunghiului vocalic, construiește două triunghiuri pentru consoane: unul cu perechile de oclusive p-b, t-d, k-g, altul cu perechile f-v, r-l, s-z, ignorând faptul că r și l
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
teritoriile celor două limbi. Ca atare, deși are unele trăsături care o apropie de spaniolă și de portugheză (precum existența pronumelui demonstrativ cu trei grade de depărtare: aquest "acesta", aqueix "acesta de lîngă interlocutor", aquell "acela"), catalana are numeroase finale consonantice spre deosebire de celelalte limbi iberice (așa cum prezintă și româna modernă). Catalana are circa 7 milioane de vorbitori pe coasta de est a Peninsulei Iberice, în sud-vestul Franței și în Insulele Baleare, fiind atestată în scris din secolul al XII-lea. Faptul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
unele teritorii. Cît privește elementul latin moștenit, româna se remarcă printr-un caracter mai arhaic, în raport cu celelalte limbi romanice, deoarece păstrează în mai mare măsură unele ele-mente latinești originare. Sub aspect fonetic, se constată o mai accentuată conservare a scheletului consonantic latinesc, fiind apropiată în acest sens de italiană. Pe lîngă menținerea genului neutru la substantive, în declinarea acestei părți de vorbire în română, se mențin încă la feminin singular două forme cazuale. La fel ca spaniola, româna folosește o prepoziție
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
păstrează, în mai mare măsură, elementul latin, aproape de forma lui originară. În același timp, italiana se distinge însă printr-o trăsătură proprie, aceea că aproape toate cuvintele se termină în vocală și numai unele împrumuturi (puține la număr) admit terminații consonantice. Un număr restrîns de substantive au păstrat plurale neutre în -a, alături de cele în -i de masculin plural, cu diferențe semantice. Formele de genitiv-dativ ale pronumelui personal de persoana a treia (lui, lei, loro) pot fi folosite și la nominativ
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
franceze sînt vocalele nazale, care se regăsesc și în limba portugheză. Unul dintre fenomenele importante pe care le-a cunoscut această limbă este neutralizarea opoziției dintre vocalele finale, care au dispărut sau au trecut la -e (astăzi nepronunțat) după grupurile consonantice, iar datorită nepro-nunțării terminațiilor, majoritatea substantivelor se rostesc la fel la singular și la plural, iar majoritatea adjectivelor se rostesc la fel la masculin și la feminin. Sub aspect morfologic, franceza este limba romanică cu cea mai dezvoltată flexiune analitică
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
clasificare a idiomurilor neolatine în două grupe, una estică (care cuprindea româna și italiana) și alta vestică (franceza, provensala, spaniola și portugheza). Criteriul acestei clasificări este reprezentat de mărcile pluralului, în grupa estică acestea fiind vocalice, iar în cea vestică consonantice (desinența -s). În ambele situații însă originea acestor mărci este în latină, dar au fost continuate de aici fenomene diferite. Italiana și româna cunosc, în mod obișnuit, două desinențe de plural, -e și -i, dintre care prima este specifică substantivelor
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
desinența -s, iar, în al doilea, la participiu trecut și precedat de auxiliar. Persoana verbală este marcată prin pronu-mele personal, forma verbului rămînînd neschimbată. Timpurile verbale sînt marcate, uneori, ca în toate limbile germanice, de schimbarea morfemelor interioare, vocalice sau consonantice (ablaut). Cele mai vechi texte în suedeză sînt inscripții runice din secolul al IX-lea și al X-lea, iar scrierile cu alfabet latin încep în secolul al XIV-lea, în veacul următor dezvoltîndu-se o literatură bogată și variată. Datorită
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
epoca modernă, toate limbile literare romanice au preluat din latină cuvinte pentru a denumi concepte noi, multe dintre aceste limbi făcînd împrumuturi și din idiomuri cu alte origini. Pe această cale s-au reintrodus însă în limbile romanice unele grupuri consonantice (cl-, pl-, -ct-, -ns-) care dispăruseră de multe ori în cuvintele moștenite datorită transformărilor fonetice. În unele limbi romanice (franceză, portugheză), s-a refăcut grafia cuvintelor moștenite sub influența etimonului, iar în altele s-au reintrodus unele forme flexionare (în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
din italiană este moștenit sau a pătruns ulterior pe cale cultă. Dacă în italiană fenomenul modificării analogice a neologismelor după forma cuvintelor moștenite este admisibil, se pune întrebarea de ce pentru limba română, destul de apropiată de italiană și conservatoare fidelă a scheletului consonantic din cuvintele latinești moștenite, un asemenea principiu nu este funcțional, iar propunerile de a-l urma au fost violent combătute. Explicația constă în faptul că româna literară a ajuns tîrziu în situația de a face împrumuturi din latina savantă și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
m-a pălmuit chiar ca pe-un răcan nenorocit (deși pentru câteva clipe am fost convinsă că asta va face), dar a dat de pământ și-a lovit cu piciorul caietul meu de ostaș în care strecurasem (fără permisiune) schelete consonantice. Unde mă găseam? Mă întrebasem și eu adesea și știam: defel la locul meu. Uram aceste zile de joi, cu absurdul și grotescul lor. Am făcut în facultate mai multă doctrină militară decât orice altă materie filologică. Tocmai de aceea
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
în logica modernă (Iași, Editura Junimea, 1999); Logică, adevăr formal și relevanță interpretativă (coautor București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1988); Raționalizare și eficiență. Elemente de logică și praxiologie (București, Editura Militară, 1988); Adevăruri despre adevăr (coautor - Iași, Editura Junimea, 1981); Consonantica în relație cu știința contemporană (coautor - Milano, Editura Nágard, 1989) ș.a. Pentru lucrarea Corespondențe structurale în logica modernă (Iași, Editura Junimea, 1986) a primit Premiul Academiei Române, în 1990. Preocupările științifice ale prof. dr. Traian Știrbăț se înscriu, în principal, pe
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
permutarea unor litere, apoi încearcă să ajungă la simplitatea primei limbi printr-un număr cât mai mare de permutări posibile. Principiul acesta, deloc comun secolului al XIII-lea, se regăsește astăzi în limbajele artificiale ale computerelor, prin permutarea unor grupări consonantice de litere. Aceleași litere pot avea semnificații diferite, în funcție de poziția lor în cadrul grupului. la rându-i, Giordano Bruno va aplica o anumită formă de hermeneutică în măsură să deslușească limba creației în lumea hieroglifelor egiptene. René Descartes avea convingerea că
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
altă dată de felul în care lexicul românesc favorizează, datorită existenței straturilor sale suprapuse, specializările stilistice ale sinonimelor de diverse origini. Interesant este mai ales cazul în care serii întregi de cuvinte (turcisme și grecisme pitorești, slavisme cu sonorități excesiv consonantice, dar și neologisme latino-romanice intrate în desuetudine) capătă în uz mărci ironice. Tendința această conferă într-o anumită măsură, cum s-a spus de multe ori, suplețe și varietate limbii. Ea comportă totuși unele dezavantaje intelectuale, cum ar fi cel
"Odraslă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18166_a_19491]
-
asemenea, aceasta include teme care reflectă capacitatea de corelare a didacticii specialității cu cerințele psihopedagogice specifice vârstei copiilor, teme care vizează activitatea extracuriculară și activitățile de consiliere și orientare. I. LIMBA SLOVACĂ 1. Elemente de fonetică și fonologie. Sistemul vocalic, consonantic. 2. Morfologie. Părțile de vorbire flexibile și neflexibile. 3. Probleme de punctuație și ortografie. II. LITERATURA SLOVACĂ 1. Lirica romantică: A. Sladkovic: Marina, J. Botto: Smrt' Janosikova, S. Chalupka: Mor ho!, J. Kral: Zakliata panna vo Vahu a divny Janko
ORDIN nr. 2.530 din 31 octombrie 2007 privind aprobarea programelor pentru ocuparea posturilor didactice vacante în învăţământul preuniversitar la Limba şi literatura slovacă - educatoare, învăţători, profesori, Limba şi literatura turcă - institutori, profesori, Limba şi literatura rusă maternă - profesori, Limba şi literatura germană - educatoare, învăţători, profesori. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/193551_a_194880]
-
Acestea sunt: comunicativitatea, empatia, învățarea, conducerea - analiza, diagnoza, prognoză și proiectare, organizarea, îndrumarea, dirijarea, evaluarea și decizia, comunicarea fluentă, expresivă, coerentă, cunoașterea elevului. II. LIMBA ȘI LITERATURA SLOVACĂ A. Probleme de limbă 1. Elemente de fonetică și fonologie. Sistemul vocalic, consonantic. Elemente suprasegmentale. 2. Morfologia. Părțile de vorbire flexibile și neflexibile. Definiția, clasificarea, categoriile gramaticale, paradigma. 3. Sintaxa. Sintaxa propoziției și a frazei. Părțile de propoziție. 4. Probleme de punctuație și ortografie. B. Probleme de literatură 1. Importanța liricii pentru literatura
ORDIN nr. 2.530 din 31 octombrie 2007 privind aprobarea programelor pentru ocuparea posturilor didactice vacante în învăţământul preuniversitar la Limba şi literatura slovacă - educatoare, învăţători, profesori, Limba şi literatura turcă - institutori, profesori, Limba şi literatura rusă maternă - profesori, Limba şi literatura germană - educatoare, învăţători, profesori. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/193551_a_194880]
-
LIMBA BULGARĂ I. Gramatică istorică a limbii bulgare - Originea și dezvoltarea limbii bulgare. - Locul limbii bulgare în familia limbilor slave. Limba bulgară și celelalte limbi balcanice. ÎI. Fonetica și fonologie - Particularități fonetice ale limbii bulgare. - Sistemul vocalic. Alternante vocalice. - Sistemul consonantic. Consoane surde și sonore. Palatalizarea consoanelor velare. III. Morfologia - Obiectul morfologiei. Părțile de vorbire. - Substantivul - gen, număr, articulare. - Adjectivul - gen, număr, articulare, grade de comparație. - Pronumele. Categorii de pronume. - Numeralul cardinal. Numeralul ordinal. Articularea. - Verbul. Aspectul verbal. Moduri și timpuri
ORDIN nr. 5.612 din 14 noiembrie 2006 privind aprobarea programelor pentru ocuparea posturilor didactice vacante în învăţământul preuniversitar la Limba şi literatura bulgara - educatoare şi invatatori, Limba şi literatura maghiara materna - educatoare, invatatori şi profesori. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/184463_a_185792]
-
de diferențiere a ideilor evenimente trecute și experiențe principale de ideile secundare; personale - exerciții de selectare a ideilor pentru un text propriu; 4.2 să scrie propoziții și fraze - exerciții de ortografiere corectă a corecte din punct de vedere grupurilor consonantice și a consoanelor gramatical, folosind corect duble; semnele ortografice și de - exerciții de folosire corectă a semnelor punctuație de ortografie și de punctuație; 4.3 să scrie texte scurte care privesc - elaborare de redactări cu structură simplă; universul familiar și
ORDIN nr. 5.242 din 1 septembrie 2008 cu privire la aprobarea programelor şcolare pentru clasele a V-a şi a VI-a la disciplina "Limba şi literatura italiană maternă". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205826_a_207155]
-
de diferențiere a ideilor evenimente trecute și experiențe principale de ideile secundare; personale - exerciții de selectare a ideilor pentru un text propriu; 4.2 să scrie propoziții și fraze - exerciții de ortografiere corectă a corecte din punct de vedere grupurilor consonantice și a consoanelor gramatical, folosind corect duble; semnele ortografice și de - exerciții de folosire corectă a semnelor punctuație de ortografie și de punctuație; 4.3 să scrie texte scurte care privesc - elaborare de redactări cu structură simplă; universul familiar și
ANEXĂ din 1 septembrie 2008 privind programele şcolare pentru clasele a V-a şi a VI-a la disciplina "Limba şi literatura italiană maternă"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206914_a_208243]
-
a progresului elevilor; - construirea unui climat educativ de cooperare, interactive și stimulativ, cu scopul creșterii eficienței rezultatelor didactice; - reflecția asupra prestației didactice proprii și autoevaluarea. TEMATICĂ ȘTIINȚIFICĂ A. Limba franceză: 1. Fonetică și fonologie Decupajul lanțului vorbirii; joncțiuni vocalice și consonantice (l'enchaînement, la liaison). 2. Morfologie a. Grupul nominal: ● predeterminanții nominali; formarea femininului și a pluralului substantivului; ● adjectivul calificativ: acordul cu substantivul; formarea femininului și a pluralului; locul adjectivului în cadrul grupului nominal; gradele de comparație; ● pronumele: pronumele personal subiect/C.
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
conținuturi; - proiectarea și realizarea demersului didactic trans-, inter- și multidisciplinar; - construirea unui climat educativ interactiv, de cooperare, stimulativ cu scopul creșterii eficienței rezultatelor activităților didactice. TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ Elemente de construcție a comunicării 1. Fonetică și ortografie: Regulile de pronunție; grupuri consonantice și vocalice; accentul; eliziunea și troncamento; despărțirea în silabe; punctuația. 2. Elemente de lexicologie: formarea cuvintelor, derivarea cu sufixe și prefixe, compunerea. Relații semantice în semantica lexicală: polisemia și omonimia; sinonimia, antonimia. 3. Morfologia: - Substantivul: genul, numărul; formarea genului feminin
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
Limba arhaică și limba clasică. Limba comună. Începuturile diglosiei. Greaca bizantină. Stratificarea lingvistică: limba cultă și cea demotică. Interacțiuni lingvistice. Greaca modernă. Conflictul dintre limba pură și limba populară. Alfabetul. Scrierea, pronunția, punctuația. Fonetica. Sistemul fonetic. Fenomene fonetice vocalice și consonantice. Regulile generale de accentuare. Morfologia. Categoriile gramaticale ale numelui. Articolul. Substantivul. Adjectivul. Pronumele. Numeralul. Verbul. Părțile de vorbire neflexibile: adverbul, prepozițiile, conjuncțiile, interjecțiile. Sintaxa. Elemente de sintaxă a cazurilor. Elemente de sintaxă a frazei. Lexicul. Derivare. Compunere. Probleme de semantică
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]