314 matches
-
2-3 luni manifestându-se prin sunete fără rezonanță orală, lipsite de inflexiuni tonale și sărace în ceea ce privește repertoriul posibilităților de emisie. Lalalizarea este de fapt o continuare a vocalizării anterioare în care emisiile consonantice sunt velare, difuze, înlocuite prin alte emisii consonantice posibile (pa-pa-pa sunt înlocuite cu ma-ma-ma). Deși procesul de selectare conform modelului lingvistic prezentat de anturaj începe, realizarea sonoră este neconformă cu modelul primit prin stimulii auditivi. Aceasta se explică prin faptul că primul obstacol în emisia verbală
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
cu ma-ma-ma). Deși procesul de selectare conform modelului lingvistic prezentat de anturaj începe, realizarea sonoră este neconformă cu modelul primit prin stimulii auditivi. Aceasta se explică prin faptul că primul obstacol în emisia verbală se înregistrează în elementele consonantice explosive. Studiile observațiilor psihologice arată aproape în unanimitate că primele consoane care apar sunt m, p, b și tot primele care transformă vocalele în silabe; la copilul cu despicături emisia corectă a consoanelor p, b apare numai în cursul reeducării
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
crește mult mai repede decât cel folosit, mijloacele de comunicare verbală fiind înlocuite cu gesturile, mimica sau cu un anumit cod lingvistic care nu poate fi decodat decât în contextul situațional și numai de către persoanele din preajma copilului. Prin imposibilitatea emisiei consonantice, vorbirea copilului rhinolalic devine neinteligibilă. Frecvența fonemelor afectate este amplu studiată în Capitolul V. Exemplificăm aici numai una din modalitățile de apreciere cantitativă prin extragerea fonemelor vocale și consoane, defectuos pronunțate, dintr-un text literar - paragrafele de la pagina 236 din
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
vezi Capitolul V). Afectarea în mai mică măsură a vocalelor, conferă vorbirii rhinolalice un cuantum de inteligibilitate, explicabil prin aceea că și în vorbirea normală procentul mare al sunetelor vocale dă o sonoritate bună limbii române, dar dificultățile de emisie consonantică frânează creșterea vocabularului, însumând aspectul cel mai deficitar al dezvoltării psiholingvistice. În evaluarea creșterii vocabularului în raport cu vârsta, fără pretenția de a face un studiu, am încercat să raportăm numărul de cuvinte câștigat la copilul rhinolalic la creșterea întinderii vocabularului la
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
substanță de contrast la cazuri normale și patologice. Cu ajutorul filmelor se poate vedea spațiul dintre peretele posterior al faringelui și vălul palatin, punând în evidență astfel închiderea velofaringiană atât în vocale cât și în consoane. 5.2. b) În ceea ce privește emisia consonantică s-a extras din datele intabelate frecvența dificultăților de pronunție pe forme de despicături pentru fiecare sunet afectat, conform tabelului 15. În cazul subiecților noștri dislalia este generală sau complexă, polimorfă, toate sunetele fiind pronunțate defectuos în afară de m și n.
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
complexă, polimorfă, toate sunetele fiind pronunțate defectuos în afară de m și n. Graficul 14 arată sugestiv creșterea dificultăților de pronunție prin adăugarea anomaliilor de creastă alveolară, de maxilar, de poziție ale dinților pe arcadă, care măresc dificultățile de pronunție ale elementelor consonantice siflante, linguo-dentale, dento-labiale și bilabiale, în despicăturile care interesează în totalitate aparatul fono-articulator. Cel mai sensibil este sunetul prelinguo-supradental „s” ale cărei formații eronate sunt denumite sigmatisme și care sunt găsite într-un procent de 85,5%, respectiv 90,5
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
vocalice având p > 0,5 și știind că , am aplicat formula la datele statistice din tabelul nr.14, astfel: Gradul de organizare și progres: ceea ce reprezintă media „gradului de organizare și progres” pentru vocale în ambele forme de despicături. Sistemul consonantic este în realitate mult mai afectat decât cel vocalic, cantitatea de informație obținută se plasează la jumătate față de întreg și se raportează la datele statistice din tabelul nr.15, astfel : Gradul de organizare și progres Totalizând media gradului de organizare
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
dacă la tratamentul logopedic se asociază gimnastica medicală axată în special pe gimnastica respiratorie. B. O altă activitate cu pondere mare în terapia rhinolaliei are ca scop formarea și dezvoltarea suflului bucal, fără de care nu se poate obține corectarea pronunției consonantice, a îndepărtării grimaselor precum și a deperdiției nasale și a suflului nasal. Exercițiile de suflu trebuiesc de asemenea adaptate particularităților psihoindividuale ale copilului, una din condiții fiind atractivitatea și interesul. Ele pot fi transformate într-o activitate de joc antrenant cu
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
producă aceleași efecte folosind în întregime musculatura interesată în actul fono-articulator. Efectuarea suflului bucal într-un program de exerciții sistematic introduse în regimul de zi al copilului, diminuează sensibil suflul nasal și suprimă deperdiția nasală la nivelul emisiei vocalice și consonantice. Practica noastră logopedică apreciază în mod deosebit că în terapia rhinolaliei, exercițiile de suflu bucal pregătesc realizarea scopului propus în lecția cu conținut logopedic, creiază suportul de corectare al emisiei fonemelor și morfemelor, în timpul lecțiilor, precum și contenția rezultatelor obținute în
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
de elemente cu valoare aleatorie în comunicare. Rhinolalia se construiește cu manifestări specifice anomaliilor congenitale și dobândite velo-palatine, determinate de lipsa de integritate morfo-anatomică a mușchilor labiali, palatali și velari, a căror insuficiență antrenează tulburarea tuturor funcțiilor aparatului fonator. Emisia consonantică este afectată diferențiat în funcție de forma de manifestare a dezechilibrului funcțional dintre rezonatori, prin suflu nasal, deperdiție nasală, suflu laringian, nasonare, nasalizare, ”coup de glotte”, care impun o atentă precizare în scop terapeutic. Nasalizarea ca fenomen natural și indisponsabil formării vocii
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
mijloace și momentan de suportul necesar gândirii sale, cu repercusiuni asupra dezvoltării lingvistice. Probele de performanță, rezolvate mult mai bine decât cele verbale, demonstrează încă o dată decalajul care există între gradul de înțelegere și utilizare a limbajului. - Dificultățile de emisie consonantică frânează creșterea vocabularului, însumând unele din aspectele deficitare ale dezvoltării psiholingvistice, problematica cercetării noastre subliniind deci relația dintre latura sonoră și semnificația cuvântului. Cuvintele abstracte și semiabstracte sunt folosite în procente mai mici față de cele concrete și mult mai mici
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
monoteism cu față umană, cu gust de copilărie, cu joc și sărbătoare. Care oprimă femeile, ca toate religiile, dar fără să le ascundă sub văluri sau să le lapideze. Care a pus vocale, sunete dulci, inflexiuni materne în scriitura dură, consonantică a ebraicei și arabei. Care a dat corp Legii. Care, cu sfintele femei și Maria Magdalena, amestecă un grăunte de feminitate în trăsăturile patriarhale, amestecă sîngele cu roua, familiarizează pe oricine cu "Celălaltul Absolut", umanizînd sacrul. Creștinismul, acest antiintelectualism al
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
în logica modernă (Iași, Editura Junimea, 1999); Logică, adevăr formal și relevanță interpretativă (coautor București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1988); Raționalizare și eficiență. Elemente de logică și praxiologie (București, Editura Militară, 1988); Adevăruri despre adevăr (coautor - Iași, Editura Junimea, 1981); Consonantica în relație cu știința contemporană (coautor - Milano, Editura Nágard, 1989) ș.a. Pentru lucrarea Corespondențe structurale în logica modernă (Iași, Editura Junimea, 1986) a primit Premiul Academiei Române, în 1990. Preocupările științifice ale prof. dr. Traian Știrbăț se înscriu, în principal, pe
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
de începători progresează destul de lent. În intervalul 1841-1846, se introduc două semne noi: î și r. O schimbare mai semnificativă are loc începând cu nr. 60 pe 1846, când se adoptă b, f, g, j, l și se abandonează diftongul consonantic 7. În perspectivă, se promite înlocuirea lui cu p și a lui cu u. Dar viața acestui alfabet, în care nu mai persistau decât 10 semne chirilice, va fi neașteptat de scurtă. La sfârșitul lui 1846, Curierul românesc își întrerupe
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
este element cheie în tehnica sugestiei. Cuvântul are două vocale: [a], care este deschisă, centrală, sugerând ideea de optimism, și [ă], vocală semideschisă, deci neutră, reliefând nuanța de dubiu a cuvântului. Pe lângă aceste vocale, cuvântul mai conține și trei unități consonantice: [p], o oclusivă ce sugerează forța cu care se pronunță începutul cuvântului, tonul înalt care atrage atenția asupra a ceea ce are să se întâmple, apoi [r], consoană lichida, vibrantă, care poartă cititorul spre miezul semnificației, amețindu-l prin sonoritate, iar [k
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
necesar pentru ca sunetele să fie pronunțate corect și se realizează prin exerciții de pronunțare ritmică ce constau în repetarea unor serii de : - silabe directe formate din consoanele complementare îpa-ba); - silabe inversate formate din consoane complementare îac-ag); - silabe care conțin grupuri consonantice îstă-, stră-, -rst, -nt);cuvinte monosilabice care se deosebesc printr-un singur sunet îbac-fac-tac); - silabe și cuvinte nonsens îgru, gto, pte) care asigură un antrenament al deprinderii discriminării transferului articulator de la o barieră la alta. Unii copii deformează cuvintele datorită
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
gurii. Prin palparea laringelui logopedului, subiectul percepe vibrațiile laringiene și poate realiza diferența față de sunetul f. Obținerea articulării corecte a fonemului v prin metoda analitică impune pronunțarea alternativă a lui f - v, apoi introducerea lui în silabe deschise și grupări consonantice și doar la urmă în cuvântul din care a fost detașat prin metoda sintetică îde exemplu voce, vaca, vara). Cele mai importante grupuri consonantice în care se află inclus fonemul v sunt: vr- (vreme), vl- îvlad, vlagă), cv- îcvintă, cvartet
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
analitică impune pronunțarea alternativă a lui f - v, apoi introducerea lui în silabe deschise și grupări consonantice și doar la urmă în cuvântul din care a fost detașat prin metoda sintetică îde exemplu voce, vaca, vara). Cele mai importante grupuri consonantice în care se află inclus fonemul v sunt: vr- (vreme), vl- îvlad, vlagă), cv- îcvintă, cvartet), zv- îzvon, a azvârli). Prin acestă metodă se pot construi propoziții care pot conține și fonemul r, deoarece pentru realizarea sa sunt necesare exerciții
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
rezistență la tracțiunea ușoară pe bățul bomboanei; Antrenamentul labiolecturii și simțului tactilExerciții de diferențiere mimo-articulatorie și analiza fonetică pentru t, d, n. - Exerciții de diferențiere acustică a fonemului n în grupul cu vocale și consoane, dar mai ales în grupul consonantic -nc și -ng în care transferul articulator impune ocluzia prepalatală a părții dorsale a limbii îtanc, angajat). - Exerciții de antrenament al simțului tactil al rezonanței prin palparea pe aripile nasului, pe piept, pe creștetul capului, respectiv perceperea sonorizării prin palparea
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
începută simultan cu logopedul, apoi după el cuvânt cu cuvânt, pentru a se menține ritmul expunerii și durata expirației. Ulterior se repetă propoziții scurte, după expunerea completă a recuperaționistului. Se introduce fonemul s în vorbirea curentă, în cuvinte cu grupuri consonantice str-, sp, -sf. - Sigmatismul interdental necesită formarea unei deschideri înguste, ceea ce impune ridicarea vârfului limbii în sus pe dinții superiori sau se bombează puternic partea anterioară a limbii cu vârful sprijinit pe dinții inferiori. Limba trebuie să fie în formă
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
asemănătoare fonetic, dar diferite prin cele două consoane omonime: sac - zac, sale - zale, sare - zare în timp ce logopatul palpează cu mâna laringele, iar cu bețisorul simte intensitatea vibrației în dantură. Odată obținut, fonemul z se introduce în silabe diverse alături de grupuri consonantice: zmeu, zgură și în diferite poziții în cuvinte: zeamă, hazna, mazăre, roz, harbuz. Datorită puternicelor vibrații resimțite, fonemul z nu întâmpină dificultăți deosebite în emitere încât odată pronunțat corect se introduce în sintagme și în propoziții de dificultate progresivă, dinainte
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
pe baza lui construim sunetele: j, ce, ci, ge, gi. Dacă nu a fost însușit corect în primul an, surdomuții nu-l vor mai putea emite în următorii ani. O tehnică specială de obținere a fonemului ș este articularea grupului consonantic st fără ocluzie articulatorie a lui t, ci doar cu o constricție cu vârful limbii ridicat. Poziția mandibulei este similară fonemului i, iar poziția buzelor este apropiată fonemului o, încât se poate obține un transfer fonemic pe consona ș prin
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
la t și se cere logopatului să-l pronunțe repede, scurt și cu presiune mare pe s. Se palpează pe mână presiunea puternică a aerului la articularea lui ț. A doua tehnică de articulare utilizează pronunțarea repetată, accelerată a grupului consonantic ts care prin fuziune generează fonemul ț. Se corectează suflul de aer care trebuie să fie scurt și suficient de puternic încât să deplaseze o minge ping-pong așezată pe o masă în fața gurii. Se poate folosi pentru exemplificare niște boabe
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
a sunetelor ge, gi. Desonorizarea este o omisiune frecventă la logopați și pentru alte consoane, încât prezența ei este o consecință a desonorizării elementare a sunetelor d și j. Faptul că se poate pronunța ce și ci arătă că fuziunea consonantică semiocluzivă se poate realiza. Dacă nu se poate recâștiga sonorizarea prin evocarea cuvântului primordial, corecția defectului impune revenirea la recăpătarea sonorizării sunetelor d și j prin tehnica palpării vibrațiilor laringiene. Ulterior se obține fuziunea consonantică semiocluzivă dj la care se
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
și ci arătă că fuziunea consonantică semiocluzivă se poate realiza. Dacă nu se poate recâștiga sonorizarea prin evocarea cuvântului primordial, corecția defectului impune revenirea la recăpătarea sonorizării sunetelor d și j prin tehnica palpării vibrațiilor laringiene. Ulterior se obține fuziunea consonantică semiocluzivă dj la care se adaugă vocalizarea sunetelor e și i. O tehnică specială pentru deprinderea sonorizării laringiene o constituie articularea sunetului î într-o manieră continuă de tip mârâit „îîîî'. Transformarea t în d se face prin înmuierea exploriei
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]