254 matches
-
o părere despre intelectul meu pe care o găseam nejustificat de bună. Mi-a fost jenă să nu o decepționez la examen. Așa că, restanțieri amândoi, ne-am însurat și am plecat în luna de miere cu valiza de cărți și conspecte. Toată vara am stat cu nasu-n texte. Am vorbit incomparabil mai mult despre Descartes, Fichte și Kant decât despre amoriu. Și nu era tocmai confortabil, fiindcă aveam și interpretări și interese diferite. Eu mă întrebam cum să-mi filtrez lumea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
seri, Bidaru conspecta temele respective cu bibliografia recomandată și pentru comandantul său direct, căpitanul Bostan Gheorghe. În caz de control, să nu aibă probleme cu superiorii. Căpitanul avea și el necazurile lui, avea și el familie și, ca atare, aceste conspecte i-ar fi răpit din prețiosul său timp liber. Mai bântuia printre ofițeri și un alt motiv, mult mai sensibil când era vorba de condei. Până și locțiitorul politic, care în fapt avea puterea supremă de decizie în regiment, era
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
cele patru anotimpuri, fiecărui anotimp revenindu-i 52 : 4 = 13 săptămâni. S-ar putea spune așadar că în fiecare anotimp există o săptămână „fără soț”. Luate laolaltă, aceste patru săptămâni de primăvară, vară, toamnă și respectiv iarnă, ar forma un conspect al anului, a 13-a lună, cunoscută și sub numele de „lună albastră”. Unele manuale de magie arată că această lună, care are 4 x 7 = 28 de zile, ar fi răspândită sau ascunsă printre celelalte zile ale anului, întrețesându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
de la distanță că jurnalul este scris (sau, mai precis, „ținut“) În vederea publicării. (luni) Nu mă Înțeleg cu asistentul M.Z.; ne cere să-i conspectăm toată bibliografia: bine, dar eu am toate cărțile deja citite, nu am timp să fac conspecte. Este intransigent; găsim o stratagemă, Însă, și nu ne certăm. Îi cer să mă lase să merg la asistentul S. V. și astfel pot să colind cele șapte grupe cu care face acesta seminar. Mă plimb de la o grupă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
o bună informare și competență. El era la curent cu ultimele noutăți din domeniul lucrărilor de șosele din Franța, Anglia etc. Printre hârtiile sale, aflate la Biblioteca Academiei, se află articole decupate din ziare, note extrase din cărți de specialitate, conspecte etc. El a fost unul din promotorii introducerii la noi în țară a sistemului Mac-Adam de lucru a șoselelor. Aceste preocupări, unice pentru acest domeniu la noi în prima jumătate a secolului al XIX-lea, n-au depășit însă limitele
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
firea cea întoarsă”, sunt dintre cele mai stranii ce s-au iscodit în literatura română. SCRIERI: Urmări pe mormintiri. Giamnân limbi, Iași, 1820; Psaltirea prorocului și împărat David, pref. Vasilie Popp, Brașov, 1827. Repere bibliografice: Maiorescu, Critice, I, 127-129; Pop, Conspect, II, 241-242; Iorga, Ist. lit. XVIII, II, 401-402; Călinescu, Ist. lit. (1941), 95-96, Ist. lit. (1982), 92-93; Piru, Ist. lit., II, 304-307; Ist. lit. II, 216-218; Al. Piru, Istoria literaturii române de la origini până la 1830, București, 1977, 654-656; Dicț. lit.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288998_a_290327]
-
școlare în localitatea natală (1951-1962), apoi urmează filologia la universitățile din Cluj (1964-1965) și București (1965-1969). Își ia doctorarul cu teza Critica literară interbelică (1978). Îndeplinește, succesiv ori simultan, funcții redacționale - uneori de conducere - la „Flacăra”, „Tribuna României”, Radioteleviziunea Română, „Conspect”, „Curierul național” ș.a. Debutul ca scriitor a avut loc în 1967, în revista „Amfiteatru”, iar debutul editorial îl constituie volumul de versuri Duhul pământului, apărut în 1971. A publicat un studiu de istorie și critică literară (Mihai Ralea, vocația eseului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285368_a_286697]
-
București, 1875; Corneille, Horațiu, pref. trad., București, 1875; Théodore de Banville, Socrate și femeia sa, București, 1886, Sărutarea, București, 1888; Nicolae Milescu, De la Tobolsk până în China, pref. trad., București, 1888. Repere bibliografice: Vulcan, Panteonul, 121-124; Maiorescu, Critice, I, 237-242; Pop, Conspect, I, 215-220; G. I. Ionnescu-Gion, George Sion, „Revista nouă”, 1893, 1; Nicolae Petrașcu, Figuri literare contimporane, București, 1893, 195-199; Iorga, Ist. lit. XIX, III, 22-24, 240-243; Haneș, Stud. cercet., 54-80; Gheorghe Ungureanu, Familia Sion, Iași, 1936, 101-167; Ștefan Meteș, Din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289700_a_291029]
-
anul 1860, Arad, 1860. Culegeri: Povești culese și corese, I, Timișoara, 1860, reed. în Povești din Transilvania, îngr. Ovidiu Bârlea și Ion Taloș, pref. Ovidiu Bârlea, Cluj-Napoca, 1975, 43-74. Ediții: Iulian Grozescu, Poezii, pref. edit., Arad, 1869. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 188-189; Teodor V. Păcățian, Cartea de aur sau Luptele politice naționale ale românilor de sub Coroana ungară, V-VI, Sibiu, 1910, passim; Octavian Lupaș, Figuri arădane: Mircea Vasile Stănescu, Arad, 1936; Breazu, Studii, I, 59, 76-78; D. Vatamaniuc, Ioan Slavici
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289878_a_291207]
-
Fluxul memoriei, pref. edit., București, 1987. Repere bibliografice: Mircea Anghelescu, Mircea Braga, „Sincronism și tradiție”, RL, 1972, 52; Mircea Tomuș, Mircea Braga, „Conjuncturi și permanențe”, T, 1976, 6; Doina Uricariu, Dialectica unor structuri literare, LCF, 1979, 18; Dan C. Mihăilescu, „Conspecte” stimulative, RITL, 1982, 4; Adrian Marino, Personalitatea cercetătorului literar, TR, 1983, 8; Gheorghe Glodeanu, Mircea Braga, „V. Voiculescu în orizontul tradiționalismului”, TR, 1984, 50; Ion Dur, O monografie nonconformistă, R, 1985, 4; Maria Vodă-Căpușan, Mircea Braga, „ Când sensul acoperă semnul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285854_a_287183]
-
introd. Ștefan Pascu, Sibiu, 1943; Antologie, îngr. și pref. Corneliu Albu, București, 1981. Ediții: Tezaur de monumente istorice pentru România, I-III, București, 1862-1864; Operele principelui Demetriu Cantemir, I-II, pref. edit., București, 1872. Repere bibliografice: Vulcan, Panteonul, 125-128; Pop, Conspect, II, 175-178; Ioan Rațiu, Alesandru Papiu Ilarian, UR, 1902, 43-52, 1903, 1-6, 38-52; Vasile Pârvan, Activitatea politică a lui Alex. Papiu-Ilarian, în Prinos lui D. A. Sturdza, București, 1909, 373-395; Ion Clopoțel, Al. Papiu-Ilarian în fața problemelor românești contemporane, Alba Iulia, 1939
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288680_a_290009]
-
maghiară și germană din România. SCRIERI: Glasul sufletului și al trupului, Timișoara, 1932; Cântece din fluier, I-II, cu gravuri de Catul Bogdan, Timișoara, 1935-1944; Date și documente bănățene (1728-1887), Timișoara, 1939; Dragoste, cu gravuri de Marcel Olinescu, Timișoara, 1945; Conspectul arhivelor din Banat, București, 1950; Cântece din fluier, pref. Ovidiu Papadima, București, 1968; Pe cărările tinereții, pref. Mircea Șerbănescu, Timișoara, 1979. Repere bibliografice: Virgil Treboniu, „Glasul sufletului și al trupului”, RAZ, 1934, 15; Florea Florescu, „Cântece din fluier”, ȚA, 1935
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288957_a_290286]
-
Moșu Toma sau Viața negrilor în sudul Statelor Unite din America, I-II, pref. M. Kogălniceanu, Iași, 1853; [E. Scribe, H. Berthand, A. des Essarts, Paul de Kock, Al. Dumas], în Foiletonistul cuprinzătoriu de feliurite nuvele, Iași, 1853. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 73-74; Theodor Codrescu, „Evenimentul”, 1894, 337, 339; C. H. Niculescu, O dramă românească la Napoli, București, 1942; Cornea, Alecsandrescu - Eminescu, 50-52; Dumitru Ivănescu, Teodor Codrescu, în Figuri de arhiviști, București, 1971, 67-83; Mircea Zaciu, Redescoperirea Orientului, VTRA, 1973, 4
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286316_a_287645]
-
Ollănescu-Ascanio, București, 1902; Poezii alese, pref. E. Lovinescu, București, 1927; Poezii alese, pref. I. Petrovici și N. Cartojan, Craiova, f.a. Traduceri: Frédéric Damé, Visul Dochiei, București, 1879 (în colaborare cu D. C. Ollănescu-Ascanio). Repere bibliografice: Maiorescu, Critice, I, 189-190; Pop, Conspect, II, 104-107; T. G. Djuvara, Poezia lui Șerbănescu, CL, 1902, 5; Chendi, Scrieri, II, 50-52, III, 279-283; Panu, Junimea, II, 73-77; Artur Gorovei, Theodor Șerbănescu, București, 1940; Călinescu, Ist. lit. (1941), 366, Ist. lit. (1982), 420-421; Vianu, Opere, II, 195-197
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289636_a_290965]
-
în anii viitori. (Mă grăbesc să le aduc aminte, celor siderați, că "scrisorile provinciale" ale lui Pascal sunt apreciate, între altele, drept primul pamflet din istoria literaturii franceze). Așa că, vorba tovarășului Lenin (a cărui "operă" filosofică erau niște caiete de conspecte): "Ce-i de făcut?" Cel mai la îndemână răspuns ar fi "stârpirea jivinelor la vot". Mă grăbesc, totuși, să spun că sceptic nu e deloc sinonim cu naiv, dimpotrivă! Așa încât trebuie început mult mai adânc pentru a ajunge departe. Intâi
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
complet răsuflată. Din planurile mărețe (cum spuneam, "din cuțite și pahară") legate de Strategia Mării Negre s-a ales, cum era și firesc, praful și ar fi cazul, la acest subiect, să pună mâna consilierii domnului președinte să îi facă un conspect (sau măcar un CD audio în lectura lui TRU) din strategia de guvernare a lui Recep Erdogan ca să afle și domnia sa, în ceasul al doisprezecelea, cam ce ar fi trebuit să facă ca să reformeze țara și să câștige pariul cu
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
București, 1895; Mihai Viteazul și călăul, I, București, 1895; Isprăvile tâlhărești ale lui Nicolae Grozea, Dumitru Lungu și Ioniță Tunsul, București, f.a. Culegeri: Carte de basme, I-IV, București, 1892. Traduceri: Émile Gaboriau, Crimele misterioase, București, 1880. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 28-30; Sadoveanu, Opere, VI, 329-333; N. Iorga, Pagini alese, I, îngr. Mihai Berza, București, 1965, 44-45; Călinescu, Ist. lit. (1941), 530, Ist. lit. (1982), 598; Pillat, Itinerarii, 87-97; Dicț. lit. 1900, 692-693; Marian Barbu, Romanul de mistere în literatura
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288938_a_290267]
-
sociale, Editura ,,Niculescu", București, 2012. Elias, Norbert, Procesul civilizării, Editura Polirom, Iași, 2002. Engels, Friedrich, "Anti-Dühring", în Opere, vol. 20, Editura Politică, București, 1964. Engels, Friedrich, Originea familiei, a proprietății private și a statului, Editura PCR, București, 1948. Engels, Friedrich, Conspect asupra capitalului, EPLP, București, 1953. Engels, Friedrich, Dezvoltarea socialismului de la utopie la știință, Editura PCR, București, 1945. Favier, Jean, Aur și mirodenii, nașterea omului de afaceri în Evul Mediu, Editura Artemis, București, 2001. Ferguson, Niall, Civilizația - vestul și restul, Editura
[Corola-publishinghouse/Science/84935_a_85720]
-
este una dintre primele polemici literare din presa românească din Transilvania și dovedește creșterea interesului pentru problemele meșteșugului poetic, precum și pătrunderea unor tendințe estetice noi în judecarea poeziei. SCRIERI: Cauza limbelor și naționalităților în Austria, Viena, 1860. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 293; Iorga, Oameni, I, 250-251, II, 422-423; Ilie Gropșianu, Vincențiu Babeș, Timișoara, 1938; Vicențiu Bugariu, Figuri bănățene, Timișoara, 1942, 75-89; Mihai Zamfir, O polemică despre versificație la 1844, AUB, științe sociale - filologie, t. XII, 1963; Octavian Metea, Publicistica lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285515_a_286844]
-
Traduceri: Goethe, Faust, Iași, 1862 (în colaborare cu Vasile Pogor); [Goethe, Uhland, Schiller, G. Herwegh, M. Claudius, H. Heine, J. C. Zedlitz, R. E. Prutz, Lamartine], în Poezii, Bârlad, 1888. Repere bibliografice: Iacob Negruzzi, Neculai Schelitti, CL, 1872, 4; Pop, Conspect, II, 84-88; Vianu, Opere, II, 197; Călinescu, Ist. lit. (1941), 367, Ist. lit. (1982), 421-422; Mănucă, Scriit. jun., 213-224; Ist. lit., III, 40; Dicț. lit. 1900, 788; Scarlat, Ist. poeziei, IV, 137-139. D. M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289714_a_291043]
-
să însoțească textele cu argumente capabile să combată acele practici. La poezia cultă H. lua în discuție cu deosebire limba, apreciind mai cu seamă versurile care tindeau să realizeze un echilibru între expresia populară și cea cultă. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 221-222; C. Loghin, Gheorghe Hurmuzachi, în Șaptezeci de ani de la înființarea Societății pentru cultura și literatura română în Bucovina, Cernăuți, 1932, 19-37; Dicț. lit. 1900, 443-444; Satco-Pânzar, Dicționar, 97-98. D.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287469_a_288798]
-
serbarea funebră ce s-a ținut la Iași la 1 octombrie 1875, Iași, 1877; Legenda Nurului, Iași, 1877; Poeme, pref. G. Sion, Iași, [1894]; Poezii alese, pref. N. Iorga, Vălenii de Munte, 1908. Repere bibliografice: Maiorescu, Critice, I, 191-193; Pop, Conspect, II, 226-230; Iorga, Ist. lit. cont. (1934), I, 167-169; Călinescu, Ist. lit. (1941), 368-369, Ist. lit. (1982), 423-424; Cioculescu - Streinu - Vianu, Ist. lit., 191-192; Ciorănescu, Lit. comp., 187-191; Vianu, Opere, II, 199-201; Augustin Z. N. Pop, Noi contribuții documentare la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288796_a_290125]
-
totuși nepretențios. SCRIERI: Maluri înalte, București, 1974; Ce nu vindecă vremea, Cluj-Napoca, 1978; Cultura de fosfor, București, 1982; Discursul îndrăgostit, Cluj-Napoca, 1986; Mic tratat de miresme, Cluj-Napoca, 1989; Vedere de pe Olimp, Cluj-Napoca, 1993; Circe și păunul, Cluj-Napoca, 1995; Soluția fericirii (conspect de versuri vechi), Cluj-Napoca, 1997; Închisoarea liberă, Cluj-Napoca, 1998; Cocoșul metalic, pref. Petru Poantă, Cluj-Napoca, 1999; Dintr-un potop de cuvinte, Cluj-Napoca, 2001. Repere bibliografice: Daniel Dimitriu, „Maluri înalte”, CL, 1974, 12; Petru Poantă, „Maluri înalte”, ST, 1974, 12; Ulici
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289522_a_290851]
-
diferite origini, pe care și le crease Junimea. SCRIERI: Aurora, București, 1858; Muza de la Borta Rece, București, 1873; Cântece și plângeri, București, 1874; ed. București, 1881; ed. București, I-II, [1895-1896]; ed. pref. Ludovic Dauș, Craiova, 1907. Repere bibliografice: Pop, Conspect, I, 160-163; Demetrescu, Profile, 149-158; Panu, Junimea, II, 222-268; Apostolescu, Infl. romant., 266-277; Călinescu, Ist. lit. (1941), 294-295, Ist. lit. (1982), 328-330; Cornea, Alecsandrescu-Eminescu, 310-311; Ist. lit., III, 152-153; Emil Georgescu, Vasile Bașa, Destinul unui poet: Mihail Zamfirescu, CRC, 1975
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290701_a_292030]
-
1846-1871, introd. Ilarion Pușcariu, Sibiu, 1923; Predici, introd. Florea Mureșanu, Cluj, 1945; Cuvântări bisericești pentru sărbătorile domnești, îngr. Dorel Man, pref. Onufrie Vințeler, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: Iosif Pușcariu, Mitropolitul Andrei Șaguna. Viața și faptele sale, CL, 1874, 7; Pop, Conspect, II, 128-130; Nicolae Popea, Arhiepiscopul și metropolitul Andrei baron de Șaguna, Sibiu, 1879; Ioan Slavici, Mitropolitul Andrei baron de Șaguna, CL, 1880, 1; Petre Gârboviceanu, Andrei Șaguna, BOR, 1898-1899, 4, 6, 7, 9, 10, 1899-1900, 9, 1900-1901, 6, 1901-1902, 8
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289430_a_290759]