253 matches
-
Sensibilia (1962), și How to Do Things with Words (1962), ultimul fiind și cel mai relevant pentru încercarea sa. Termenul performativ intră pe scena discursivă prin distincția pe care o face Austin între enunțuri PERFORMATIVE și enunțuri CONSTATATIVE. Un enunț constatativ descrie, constată un eveniment, fapt fără a avea pretenția de a modifica o stare de fapt. Un enunț este performativ în momentul în care încearcă să transforme lumea reală prin acțiunea asupra receptorului; este enunțul „în care a spune ceva
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
reală prin acțiunea asupra receptorului; este enunțul „în care a spune ceva înseamnă a face ceva; sau în care, prin spunerea sau în spunerea a ceva, noi facem ceva”, prin el locutorul efectuează o acțiune.(Austin, 1975:12). În timp ce enunțurile constatative sunt sensibile la valorile de adevăr, ele putând fi dovedite adevărate sau false, enunțurile performative sunt indiferente la aceste valori. Servind la îndeplinirea unei acțiuni, ele sunt pasibile de succes sau de eșec, putând fi „fericite” sau „nefericite” în funcție de realizarea
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
Sălăvăstru, 1996:61, 98). Întreprinderea retoricii tradiționale a avut în centrul atenției, în special un aspect, anume cel perlocuționar, din spectrul teoriei actelor de limbaj, care conține și aspecte locuționare, accentuând forța ilocuționară a discursivității. Austin va dizolva oarecum distincția constatativ - performativ, realizând că un enunț constatativ poate fi și performativ, în sensul că poate fi folosit cu un scop performativ, iar un enunț performativ poate avea și un conținut propozițional. Spre exemplu, constatarea: „Alina citește” poate fi folosită de locutor
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
tradiționale a avut în centrul atenției, în special un aspect, anume cel perlocuționar, din spectrul teoriei actelor de limbaj, care conține și aspecte locuționare, accentuând forța ilocuționară a discursivității. Austin va dizolva oarecum distincția constatativ - performativ, realizând că un enunț constatativ poate fi și performativ, în sensul că poate fi folosit cu un scop performativ, iar un enunț performativ poate avea și un conținut propozițional. Spre exemplu, constatarea: „Alina citește” poate fi folosită de locutor pentru a i sugera interlocutorului „să
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
se înscriu în categoria actelor perlocuționare de discurs, urmărind în mod deosebit suscitarea anumitor efecte la auditoriu și mai puțin reflectarea unor stări de lucruri, înscriindu-se astfel, mai curând, în dimensiunea performativă a discursivității decât în cea referențială sau constatativă. Problema este că, de cele mai multe ori, discursul ideologic și propagandistic ia forme ilegitime sau chiar patologice, deoarece influența și efectele pe care le determină la auditoriu nu numai că nu sunt conștientizate de acesta, ci, mai mult, ele sunt chiar
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
aserțiune, cuvintele trebuie <<să se potrivească>> (<<să se ajusteze>>) cu lumea; în schimb, într-o promisiune, lumea este aceea care, prin actele locutorului, trebuie <<să se potrivească>>, să se conformeze cuvintelor”.(Moeschler, 1999:61). Prin urmare, dacă în întrebuințarea referențială, constatativă a limbajului, acesta trebuie ajustat , potrivit lumii reale pentru a o reflecta cât mai fidel cu putință, în întrebuințarea performativă lumea trebuie transformată, ajustată și potrivită limbajului. Prima are drept scop reflectarea lumii, a doua transformarea lumii, atât a „lumii
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
Succesul sau eșecul depind, însă, de o serie de factori circumstanțiali, cunoscuți și sub numele de „condiții de reușită”, care se află mai mult sau mai puțin sub controlul locutorului. 4.5. Intenția practică a locutorului În cazul întrebuințării referențiale, constatative a limbajului, intenția locutorului este una teoretică, cognitivă vizând înțelegerea (interlocutorului) ca scop în sine. Locutorul, propunându-și doar captarea sensului, accederea prin limbaj la lumea referentului, de către interlocutor, și nu adeziunea acestuia, în vreun fel sau altul, la cele
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
izolează de restul grupului și devin mai vulnerabili și predispuși atât victimizării cât și problemelor de natură psihică. Chiar dacă sunt protezați, comprehensiunea și înțelegerea limbajului verbal sunt afectate de zgomotele din fundal. Practic, contextul anterior constituie un obstacol pentru demersul constatativ, izolarea putând fi considerată o conduită specifică acestor elevi și nu o consecință a hărțuirii psihologice. În astfel de situații, se impune să analizăm prezența unor indicatori ai prezenței abuzului de la comportamentul dificil, elevii cu abilități limitate de comunicare devenind
Aspecte ale h?r?uirii psihologice ?n grupul ?colar by Nicoleta Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Science/84059_a_85384]
-
cu Descartes, limbajul este înainte de toate un mijloc de reprezentare a gândirii. J.L. Austin contestă primatul frazei afirmative, din concepția reprezentaționistă, și pleacă de la premisa că limbile naturale se organizează în jurul unei distincții funcționale între două tipuri de enunț: enunțuri constatative, care descriu o stare de lucruri, și enunțuri performative, care permit împlinirea unui anumit tip de acțiune. Astfel, o frază precum Partidul liberal promovează valorile economiei de piață. se înscrie în prima categorie de enunțuri, în vreme ce o frază de tipul
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
avec Austin ou la séduction en deux langues. Autoarea pleacă de la ideea că există cel puțin două viziuni asupra limbajului, una care îl consideră un instrument de transmitere a informațiilor, de cunoaștere și de vehiculare a adevărului (un limbaj al constatativelor), alta care îl percepe ca pe un câmp al reușitei sau eșecului (un limbaj al performativelor). În acest context, Shoshana Felman asertează că "a seduce înseamnă a produce un limbaj eficace" (seduire c'est produire un langage heureux)546, întreaga
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
dintre cele mai neobișnuite și imprevizibile. A debutat în 1968 cu romanul Capriciu la plecarea fratelui iubit, revenind după numai un an cu Dulce Brigitte. Pentru a infirma existența unei literaturi „feministe”, C. își însușise, deliberat, un ton sec, neutru, constatativ, ce aspira la obiectivitatea maximă. Apariția în 1970 a romanului patetic intitulat Nu ucideți femeile marca însă o cotitură de 180 de grade în creația ei. „Feminismul”, brutal reprimat anterior, irumpe aici violent. Aceasta părea, de altfel, formula ideală proprie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286507_a_287836]
-
mai nimic din valoarea sau nonvaloarea și psihologia autorului. Alte ori ai impresia că respectivul cronicar disprețuiește În chipul cel mai amarnic pe cititori, presupunându-le debilități mintale: el nu exprimă judecăți de valoare, ci explică (Ă). Pe lângă o poezie constatativă, de registratură sau cum vreți să-i mai spuneți, s-a ivit și o «critică» pe măsură, de sterile sondaje orizontale: «abyssum invocat». ĂE trist când poeții nu citesc. Dar e și mai trist când nu citesc criticii. (Ă). Ideologia
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
pentru că n-au ce pierde”, ceea ce este „cea mai mare primejdie care amenință tânăra noastră poezie - lipsa de originalitate - care duce la un formalism tot atât de primejdios ca cel cultivat de curentele burgheze”. Celălalt poet, Eugen Jebeleanu, vorbește despre „o poezie constatativă, de registratură sau cum vreți să-i mai spuneți”, acuzând critica literară că nu apelează la tradiție În construcția sa valorică: „Nu vi se pare că, În general, «criticii» la care mă refer consideră că poeții și prozatorii noștri actuali
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
punctul de vedere al intereselor naționale, la nivelurile local, regional, zonal sau național. Din câte cunoaștem noi, o astfel de preocupare nu a existat ex-ante practic la nicio decizie investițională străină, chiar dacă ex-post au apărut o serie întreagă de evaluări constatative ale unor efecte economico-sociale și ambientale defavorabile ale acestora. În consecință, considerăm absolut necesară o implicare mai puternică a decidenților din administrația publică, cei care să analizeze complex și potențialele efecte, mai ales defavorabile ale ISD încă din stadiul studiilor
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
pian. Cercetarea s-a desfășurat în trei etape distincte: Etapa I (ianuarie 2005 - martie 2007) a cuprins: Studierea literaturii de specialitate și selecționarea materialelor ce conțin informații referitoare la tema propusă pentru cercetare; Distribuirea chestionarelor și analiza acestora. În experimentul constatativ au fost incluși 63 de profesori, antrenori și coregrafi de la cluburile de gimnastică din țară; Analiza Codului de punctaj FIG și a programei de clasificare FRG pentru gimnastele de 9-10 ani (categoria „junioare IV - nivelul I”); Analiza documentelor de planificare
Abordări practice privind pregătirea artistică în gimnastica artistică feminină by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1674_a_3027]
-
9 10 ani de la 6 cluburi sportive din 10 țară. Datele adunate din studierea acestora și din observațiile efectuate au contribuit la clarificarea unor aspecte privind activitatea practică; Testarea a 35 de gimnaste de la șase cluburi sportive din țară (experimentul constatativ). A doua etapă (aprilie 2007 - iulie 2008) a constat în desfășurarea experimentului pedagogic de bază și a cuprins: Organizarea testărilor inițiale a gimnastelor de 9 10 ani. Testările privind pregătirea fizică, capacitatea coordinativă și aptitudinile creative s-au realizat în
Abordări practice privind pregătirea artistică în gimnastica artistică feminină by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1674_a_3027]
-
de verificare, înaintea campionatelor naționale, precum și prin înregistrarea rezultatelor obținute la testările propuse. A treia etapă iunie - decembrie 2008 a cuprins prelucrarea, interpretarea statistică a datelor obținute și au fost formulate concluziile și propunerile. I.3. Demersul operațional al cercetării constatative Analiza opiniilor și rezultatelor cercetărilor specialiștilor au demonstrat importanța pregătirii artistice în obținerea unor execuții superioare la toate aparatele de concurs. Literatura de specialitate evidențiază contribuția pregătirii artistice la: * asigurarea pregătirii fizice generale și perfecționarea pregătirii fizice specifice prin acționarea
Abordări practice privind pregătirea artistică în gimnastica artistică feminină by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1674_a_3027]
-
și de modul în care se implică gimnasta în lecție, de răspunsul ei la indicațiile coregrafului și antrenorului, de atracția sau dezinteresul față de anumite sarcini, de îndeplinirea numărului de repetări impus, precum și de calitățile ei individuale. I.4. Obiectivele cercetării constatative Analiza calendarului competițional a avut drept scop realizarea periodizării antrenamentului gimnastelor de categoria „junioare IV - nivelul I”, având la bază principalele competiții la care au participat gimnastele. Cercetarea documentelor de planificare de la mai multe cluburi de gimnastică din România a
Abordări practice privind pregătirea artistică în gimnastica artistică feminină by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1674_a_3027]
-
gimnastelor. Rezultatele obținute de gimnaste la testările efectuate au evidențiat nivelul de pregătire artistică a gimnastelor de categoria „junioare IV - nivelul I”. Acestea pot crea o imagine asupra eficienței utilizării mijloacelor pregătirii artistice în antrenamentul gimnastelor. I.5. Ipotezele cercetării constatative Analiza teoretică și generalizarea datelor literaturii de specialitate, realizate în cercetarea de față ne demonstrează că aplicarea structurii și conținutului unor modele de pregătire artistică în antrenamentul gimnastelor nu a constituit un domeniu de interes pentru specialiști, astfel încât a devenit
Abordări practice privind pregătirea artistică în gimnastica artistică feminină by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1674_a_3027]
-
de antrenament [R. Manno, I. Șiclovan, S. Ștefănuț]. Ea cuprinde trei elemente sau trei faze: verificarea, aprecierea, notarea, presupune probe și norme de control în cadrul fiecărei perioade a antrenamentului, cât și aprecierea rezultatelor obținute de sportivi în competiții. În cadrul experimentului constatativ s-au realizat: * Testarea nivelului capacității coordinative; * Testarea nivelului aptitudinilor creative; * Testarea nivelului artistico - tehnic al gimnastelor. Probele de control sunt cu preponderență utilizate în cadrul antrenamentului sportiv. Acestea permit evaluatorului să cunoască la ce nivel și-au format subiecții unele
Abordări practice privind pregătirea artistică în gimnastica artistică feminină by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1674_a_3027]
-
aplicării unui program complex de pregătire artistică în cadrul antrenamentului acestora. Compararea rezultatelor la grupa experiment și grupa martor se realizează in fiecare etapă a cercetării, ultima etapă fiind interpretarea și evaluarea datelor obținute. I.7 Eșantionul de subiecți al etapei constatative Lotul de subiecți din în etapa constatativă a cuprins: Ø un număr de 63 de profesori, antrenori și coregrafi de la cluburile de gimnastică din toată țara, care au fost chestionați prin intermediul anchetei sociometrice; Ø un număr de 35 de gimnaste
Abordări practice privind pregătirea artistică în gimnastica artistică feminină by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1674_a_3027]
-
în cadrul antrenamentului acestora. Compararea rezultatelor la grupa experiment și grupa martor se realizează in fiecare etapă a cercetării, ultima etapă fiind interpretarea și evaluarea datelor obținute. I.7 Eșantionul de subiecți al etapei constatative Lotul de subiecți din în etapa constatativă a cuprins: Ø un număr de 63 de profesori, antrenori și coregrafi de la cluburile de gimnastică din toată țara, care au fost chestionați prin intermediul anchetei sociometrice; Ø un număr de 35 de gimnaste de 9-10 ani de la șase cluburi de
Abordări practice privind pregătirea artistică în gimnastica artistică feminină by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1674_a_3027]
-
de către șarpe, să fure secretul divinității, să săvârșească saltul din făgașele logice ale minții, să depună o activitate creatoare. E ceea ce și fac metafizica, arta, crearea de mituri, religia, mistica, ba, după B., chiar și știința, atunci când părăsește planul strict constatativ și lansează teorii (Cunoașterea luciferică). Pe calea „minus-cunoașterii” creatoare, omul nu epuizează niciodată „misterele”, ci le „deschide” și le „variază”. Trilogia culturii sugerează ori chiar numește căile prin care se realizează aceasta. Acolo unde Frobenius sau Spengler căutaseră un numitor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
cercetării educației, deci care au și o pregnanță epistemologică sporită. Apelînd la acest modus operandi, distingem astfel între: (a) cercetarea fundamentală și cercetarea aplicativă; (b) cercetarea transversală, cercetarea longitudinală și cercetarea interculturală; (c) cercetarea cantitativă și cercetarea calitativă; (d) cercetarea constatativă și cercetarea experimentală. În cele ce urmează, le vom discuta pe scurt pe fiecare dintre acestea. 1.4.1. Cercetarea fundamentală versus aplicativă Cercetarea pedagogică fundamentală contribuie la constituirea pedagogiei ca știință, este teoretică și intens conceptualizată și presupune formularea
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
observația participativă, focus-grupul și studiul de caz sînt considerate studii calitative. Rezultatele studiilor cantitative au un grad mai ridicat de obiectivitate comparativ cu cele obținute în urma studiilor calitative, al căror grad de obiectivitate este mai redus. 1.4.4. Cercetarea constatativă versus experimentală Cercetarea constatativă își propune obținerea unor informații privind fenomenele pedagogice investigate, precum și verificarea unor relații și corelații între aspectele analizate. Metodele de cercetare folosite de cele mai multe ori sînt chestionarul și interviul, dar și alte metode, cum ar fi
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]