300 matches
-
vizitiii se rătăceau; în loc de o oră și jumătate, am făcut drumul în cinci ore. Când am sosit, i-am găsit pe toți neliniștiți; o parte din compania noastră, care se urcase în caleașca mea, sosise de trei ceasuri. Am fost consternați și de ora târzie, și de emoția pe care o pricinuiserăm; nimeni din berlină nu se gândise la asta. Conversația începuse, îmi amintesc, pe bulevardul Buisson rond, și vorbeam despre scrisorile Domnișoarei de l’Espinasse, care apăruseră de curând, și
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
un text extrem de confuz, acuzator, la adresa fiului guvernatorului. Conform acestui text, Horthy István se pregătea să fugă în America, unde, împreună cu Jászi Oszkár, ar fi intenționat să formeze un guvern, pentru că la Budapesta fusese exclus din toate localurile, ultima dată consternând lumea atunci când a cerut să i se cânte imnul britanic în prezența unor ofițeri germani. O propagandă de acest tip se afla la mare distanță de problemele cotidiene din Transilvania. Șeful prefecturii de poliție Oradea, în raportul său din noiembrie
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
de voința autorului, de zbaterile lui în cleștele sovietic. Ele sunt interesate de garantarea succesului comercial: nimeni să nu le-o ia înainte cu publicarea, iar în caz de proces sunt acoperite: au un document juridic.”( p.136) Soljenițîn este consternat când ajunge mai târziu la Zurich și citește un astfel de contract pentru Arhipelag. Editorii ticluiseră un contract în care ei erau absolviți de orice eventuale pagube, culpabilități ori responsabilități. Autorul era singurul care ar fi trebuit să plătească orice
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
o carte a zilelor în care se află imersat cititorul, este cartea despre cititorul care are răbdarea să se privească în cioburile nesfârșite aproape, ale oglinzii timpului său. Cititorul trăiește întro vreme când registrele se schimbă aiuritor. De ce am fi consternați de lipsa de coerență a fragmentelor ce se succed, dacă atunci când zapăm cu frenezie canalele Tv, o facem cu relaxare?! De ce ne-ar incomoda schimbarea rapidă a stilurilor, dacă am ajuns să nu fim incomodați de schimbarea stilurilor pe care
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
soartă, după recenta consfătuire, continuă să rămână incertă. Discursul amintit, mai violent și mai represiv chiar decât faimoasele teze din iunie, n-a fost publicat decât sub forma unui rezumat mult îndulcit. Dar participanții care l au ascultat au fost consternați și revoltați. Iar cei ce au putut urmări reacțiile scriitorilor participanți la această ședință de pomină (despre care s-a transmis doar un scurt reportaj TV) au fost surprinși de aerul fiert și deprimat al fizionomiilor, mai toate congestionate și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
mine. E rândul meu să mă simt În Încurcătură. „Cum, voi credeți că trăiți Într-o țară În care democrația nu funcționează? Atunci la noi, la ruși e mai bine? Sau În care țară europeană funcționează mai bine?” Mă privesc consternați, mă credeau mai deștept. Ce e cu mine, cum de nu Înțeleg? Am Înțeles mai târziu: nu erau chiar nesatisfăcuți de modul În care funcționează totul În țara lor, dar spiritul lor critic nu adormea În nici o Împrejurare. Este mereu
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
externă, alături de familia Gediminovicilor din Lituania. Vestea acestui nou mare succes, obținut pe calea armelor la Sinâe Vodă, urmat de scuturarea obligațiilor de vasalitate față de Hoarda de Aur, dar mai ales trecerea Moldovei sub influența și în orbita Lituaniei, a consternat Consiliul de Coroană de la Vișegradul Panoniei. Măsuri grabnice se vor fi luat pentru a convinge pe voievozii Moldovei să-și respecte promisiunea de prestare a omagiului față de Ludovic. Dar, Petru și Bogdan au rămas surzi la apelurile regelui. Convingându-se
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
evrei (ca avocatul). Mama lui a murit de curând, dar el nu s-a dus la înmormântare. E singur pe lume. Cu ura lui. Și cu această iubire imposibilă care îl face să turbeze. Poți să-l învinuiești? Am fost consternat când mi-a spus povestea asta, într-o seară, după ce ne certaserăm pentru convingerile lui. Am înțeles atunci că amintirile îi vor fi mereu mai puternice decât tot ce i-aș putea spune eu. Asta e." Rămaseră o vreme tăcuți
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
fost descris de Al. Danielopol (relatat apoi și de ceilalți membri ai părții române): “După sosirea noastră și intrarea în sala de discuții ușile au fost închise. Coloneii în uniformă au pus ostentativ pistoalele pe masă. Ministrul Edmond Ciuntu era consternat. Eu am reacționat aproape instantaneu: mi-am scos stiloul din buzunar și l am așezat lângă un pistol. Am spus: «Fiecare cu arma lui.» Gestul meu neașteptat, poate și necugetat, a avut efect. Pistoalele au dispărut de pe masă”. Iar din
12 SEPTEMBRIE 1944-SEMNAREA CONVENŢIEI DE ARMISTIŢIU CU U.R.S.S.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Şt. Holban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1670]
-
cu dosul mâinii peste gură. Aplecată ușor deasupra capului meu mi-a șoptit la ureche: Nesimțitule! Scena s-a consumat rapid. Gestul mamei, aplecată asupra creștetului meu, a fost considerat drept unul de tandrețe, de ocrotire. Eu, însă, înțepenisem. Eram consternat, nedumerit și revoltat. O singură întrebare scurtă îmi vâjâia prin creier: De ce? De ce? Ce se întâmplase? Unde am greșit? Eu doar îl avertizasem pe fratele meu că, în imediata apropiere a sicriului, era o zonă periculoasă. Prin urmare, eram convins
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
Am o slăbiciune pentru moartea lui Decebal. De altfel, este cea a Nibelungilor...). Dar, personal, nu cred în iminența războiului. De aceea sunt încă plin de speranță în ceea ce privește sejurul dvs. printre noi. Ați primit cu siguranță scrisoarea lui Brauer. Este consternat, dar îl ajut să-și recapete curajul. Am construit o întreagă „ideologie” (aproape milenaristă)1 despre prezența dvs. la Chicago. Vă rog din toată inima să vă gândiți la acest lucru. În ceea ce privește posibilitățile de a câștiga bani în plus: și
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
dacă prin nebunie Înțelegem și altceva decât clasicele stări psihotice studiate la școală și aplicate În psihiatrie. Acea nebunie În care zac grăunțele viitoarelor mari descoperiri științifice sau ale unor ciudate și tulburătoare viziuni artistice, cele care, după ce Înfrică și consternează una sau două generații, adapatate unor alte canoane, zise „clascie”, Îi umplu de uimire și de entuziasm pe urmașii lor; care nu, nu sunt mai „inteligenți”, mai puțin „mediocri” decât Înaintașii lor, dar care au avantajul timpului de partea lor
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
și el de cele văzute în sălile muzeului din Ypres. Moartea înfățișată în cele mai mici amănunte - cele care dau corporalitate războiului, îl scot din tiparele publicisticii „angajate” și ale ideologiilor - pieirea unor tineri imberbi, secerați de gazul otrăvitor, te consternează. Mult mai mic ca suprafață, Muzeul In Flanders Fields îmi evocă Memorialul Holocaustului de la Washington, pe care l-am vizitat în toamna lui 1998. Avem timp și pentru o scurtă plimbare prin Ypres, tocmai bună pentru nervii noștri suprasolicitați. În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
țină pasul cu ceilalți, în general nepreaizbutind. Cine știe ce prăpăstii debitaseră cele două nefericite, încât olimpianul Tudor Vianu, spre groaza Venerei Antonescu, să strige la ele ca scos din minți: „Afară, afară, să vă fie rușine, voi veți nenoroci școala românească!“ Consternați, nu știam ce să facem; profe sorul rămă sese singur înăuntru, asistenta plângea în continuare, ce să facem? Unuia i-a venit totuși ideea salutară: „Să intre neamțul!“ Neamțul era colegul și bunul meu prieten Arthur Beyrer, redegist care studia
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
multe privinți continentalilor, cu toată Îngustimea Canalului. Oferindu-i prietenii Ideei o masă la Excelsior, În vechea casă Török din Piața Teatrului Național, Mitrany, trecut prin res tricțiile unui război purtat atât de greu de patria sa adoptivă, a rămas consternat de belșugul insolent al restaurantelor bucu reștene și, mai ales, de proporțiile prăjiturilor, iar În ce privește luptele noastre politice din acea vreme, cu apariția Partidului Țărănesc, ne declara că nu Înțelege nimic din programele par tidelor noas tre politice, pline de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
la catedră intram În pământ de rușine când nu-i știam aoristele, fiindcă se roșea de rușinea mea el mai Întâi, tocmai el, mătăhălosul și burduhănosul, buhăitul curvar și bețiv de uliță, pe care l-am văzut cu ochii mei consternați pe strada Brezoianu, beat mort și cu două servitoare depravate fugite de la stăpân ținute pe după gât. și cu toate astea n a lipsit și n-a Întârziat măcar o singură dată de la școală, unde intra În clasă Îndată după sunat
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
De-acu, aici sunteți acasă. Țineți minte, casa voastră e locul ăsta, Punctul de lucru 57, localitatea Hotarele. Tata, chiar dacă fără ochelari vedea totul estompat, s-a uitat în stânga, în dreapta, iar ce a văzut, așa, ca prin ceață, l-a consternat, să nu-și creadă urechilor ce enormități susținea „comandantul“: cum adică localitate?, aici nu era nici o localitate, aici erau doar câteva barăci amărâte, înconjurate de sârmă ghimpată. Între timp, comandantul Gicu Petre și-a încheiat brusc discursul: -Hai, vorba lungă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
ziaristei Gabriela Doboș de la ziarul „Adevărul”, Mihai Vicol, lui Nicolae Tomescu, Mihai Neacșu, ambii de la Radioul Iași, Doina Boghian—Suceava—am dat mai multora, în speranța că numai așa se pot sensibiliza forțele pentru eliberarea grupului Ilie Ilașcu. Am rămas consternat când cineva mi-a spus să vând casetele. Aceeași stare am simțit-o atunci când cineva îmi cerea să-i vând scrisoarea pe care am primit-o de la patriotul Ilie Ilașcu, scrisă pentru mine în celula sa, la data de 18
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
mult. Am știut-o: ce tâmpenie să-ți port pică! Ce insultă adusă fericirii mele! Miercuri, 30 iulie 1952 Sosirea lui Mihai! A venit pe la mine cu vești rele: este direct amenințat... Pentru mine - exil, imperativ al exilului... Mihai e consternat. Vorbește puțin, aproape mereu surâ zând - semn de tristețe profundă. Aș vrea să-i schimb gândurile, dar nu reușesc. Eu însumi sunt înmărmurit. și apoi - este o tristețe legitimă... Tristețea ta, grija ta, nu îndrăznesc să-ți spun că le
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
stare penibilă și supus unei tensiuni din ce în ce mai mari. Nu mă mir de faptul că nu ți-ai putut reține râsul din motive de bună-cuviință, dar că, dimpotrivă, ți-a venit să râzi din toată inima, în timp ce eu eram atât de consternat, atât de încremenit, încât până și C. și-a dat seama că „mă schimbasem la față“. și într-adevăr eram consternat, iar dacă aveam ori nu dreptate să fiu este o altă problemă: important era faptul că eu eram conster
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
motive de bună-cuviință, dar că, dimpotrivă, ți-a venit să râzi din toată inima, în timp ce eu eram atât de consternat, atât de încremenit, încât până și C. și-a dat seama că „mă schimbasem la față“. și într-adevăr eram consternat, iar dacă aveam ori nu dreptate să fiu este o altă problemă: important era faptul că eu eram conster nat și că tu nu te simțeai mai puțin vesel... știu că râsul molipsitor se iscă tocmai atunci când circumstanțele ar pretinde
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
sfârșitul lunii, și foci venite din Marea Caspică au apărut în piața din Baku, capitala Azerbaidjanului, mușcând câțiva cetățeni. Focile nu vor - afirmă agenția TASS - să se retragă din oraș. Cazul e fără precedent (în ce privește focile). Savanții Academiei azerbaidjene sunt consternați: focile din Caspica nu numai că n-au ajuns vreodată să invadeze piața din Baku, dar erau îndeobște cunoscute pentru caracterul lor pașnic. Cum de au ajuns să și muște? Se presupune că a avut loc o importantă schimbare patologică
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
cerșetorul nu era cerșetor, și securiștii puseseră mâna pe un ins pe care îl căutau de mult, reușiseră să apuce o pradă îndelung jinduită? Fusesem cumva de față la capturarea unui spion sau agent deghizat? Îmi amintesc că am rămas consternat de violența micului spectacol derulat în viteză, plin până la greață de un sentiment de indignare neputincioasă și de arzătoare umilire. Îmi reproșam (mai exact spus: eram disperat) că lăsasem lucrurile să se desfășoare cum s-au desfășurat, că nu intervenisem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
măsurat nu în ani, ci în trepte de degradare a sentimentelor. El poate fi măsurat prin repere semnificative, constând în persistența fricii arhetipale de oprobriu social. Frica, sentiment dominant, ne tot urmărește peste tot... * Nu forțez o concluzie. Dar sunt consternat de ușurința cu care se privește vândutul copiilor. Aici ajungem la o problemă extraordinară, insuportabilă. Înstrăinarea înseamnă afectarea celui mai elementar sentiment al copilului, care este apartenența. Copilul nu supraviețuiește de unul singur tocmai pentru că este un apartenent total. Nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
în Veneto Italia, după agitatele și întortocheatele evenimente politice și militare, și-a înfăptuit unitatea națională. Datorită unor neînțelegeri, viziuni parțiale și ideologii diferite, unitatea a fost mai mult geografică decât politică. În chip deosebit, lumea catolică italiană a rămas consternată de modul și de motivațiile ideologice care au dus la preluarea Romei. În genere, nu era unitatea națională cea care împărțea sufletele, ci forma și accentuarea anticlericală a mișcărilor risorgimentale. În 1861, la Torino, a fost proclamat Regatul Italiei. Pe
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]