242 matches
-
el ar mai dispune de o capacitate de cuprindere obligatorie pentru toate statele, direcționând, prin normele și principiile sale, fenomenele noi ale vieții mondiale 1. În ceea ce privește primul aspect, într-o comunicare de referință, intitulată "Constituționalismul contestat: către o teorie a constituționalismului democratic", Antje Wiener și Rainer Schaltz-Bruns supun discuției ideea unei noi conceptualizări a noțiunii de constituționalism, "de la democrația constituțională către un constituționalism democratic", de natură să asigure în același timp, atât echi-primordialitatea democrației, cât și a constituționalismului. O asemenea schimbare
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
și principiile sale, fenomenele noi ale vieții mondiale 1. În ceea ce privește primul aspect, într-o comunicare de referință, intitulată "Constituționalismul contestat: către o teorie a constituționalismului democratic", Antje Wiener și Rainer Schaltz-Bruns supun discuției ideea unei noi conceptualizări a noțiunii de constituționalism, "de la democrația constituțională către un constituționalism democratic", de natură să asigure în același timp, atât echi-primordialitatea democrației, cât și a constituționalismului. O asemenea schimbare ar trebui să țină seama de faptul că, în viața diverselor țări, acționează diferite rațiuni etice
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
vieții mondiale 1. În ceea ce privește primul aspect, într-o comunicare de referință, intitulată "Constituționalismul contestat: către o teorie a constituționalismului democratic", Antje Wiener și Rainer Schaltz-Bruns supun discuției ideea unei noi conceptualizări a noțiunii de constituționalism, "de la democrația constituțională către un constituționalism democratic", de natură să asigure în același timp, atât echi-primordialitatea democrației, cât și a constituționalismului. O asemenea schimbare ar trebui să țină seama de faptul că, în viața diverselor țări, acționează diferite rațiuni etice care pot fi contestate sau pot
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
o teorie a constituționalismului democratic", Antje Wiener și Rainer Schaltz-Bruns supun discuției ideea unei noi conceptualizări a noțiunii de constituționalism, "de la democrația constituțională către un constituționalism democratic", de natură să asigure în același timp, atât echi-primordialitatea democrației, cât și a constituționalismului. O asemenea schimbare ar trebui să țină seama de faptul că, în viața diverselor țări, acționează diferite rațiuni etice care pot fi contestate sau pot forma obiectul unei politizări. În aceste condiții, "echidistanța" între democrație și constituționalism ar fi singura
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
cât și a constituționalismului. O asemenea schimbare ar trebui să țină seama de faptul că, în viața diverselor țări, acționează diferite rațiuni etice care pot fi contestate sau pot forma obiectul unei politizări. În aceste condiții, "echidistanța" între democrație și constituționalism ar fi singura soluție pentru a se putea asigura prevalența regimurilor constituționale democratice și combaterea unor structuri totalitare sau de subordonare între actorii vieții internaționale 2. O asemenea concepție este, desigur, tentantă și, fără îndoială, marile principii democratice ale constituționalismului
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
constituționalism ar fi singura soluție pentru a se putea asigura prevalența regimurilor constituționale democratice și combaterea unor structuri totalitare sau de subordonare între actorii vieții internaționale 2. O asemenea concepție este, desigur, tentantă și, fără îndoială, marile principii democratice ale constituționalismului ca de pildă separația puterilor, respectul drepturilor omului, constituie de mult un îndreptar pentru cvaziunanimitatea țărilor lumii. Nu trebuie uitat, însă, că în lume există diferite ideologii, sisteme de gândire, credințe religioase etc. ceea ce face ca un concept uniform de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
ca de pildă separația puterilor, respectul drepturilor omului, constituie de mult un îndreptar pentru cvaziunanimitatea țărilor lumii. Nu trebuie uitat, însă, că în lume există diferite ideologii, sisteme de gândire, credințe religioase etc. ceea ce face ca un concept uniform de "constituționalism democratic" ridicat la rangul de "standard" să nu fie acceptat cu ușurință (fiind considerat un model străin) sau în cel mai bun caz să fie "deturnat" și interpretat în sensul ideologiilor politice sau teoriilor care domină gândirea politică și organizarea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
că dispersarea autorității ar destabiliza modelul centralizat stabilit de legitimitatea conceptualistă și de către dreptul internațional prin noțiunea de suveranitate internă. Ei se pronunță pentru reconsiderarea unor concepte și pentru luarea în considerare a ideii că anumite idealuri normative, democrația și constituționalismul, ar trebui să fie extinse dincolo de granițele statelor națiuni, așa cum acestea în mod tradițional au fost instituționalizate și concepute 4. În prezent, după părerea noastră, dreptul internațional se înfățișează ca un corp de reguli constituit în decursul unei îndelungate perioade
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
acesta a fost respins în Franța și Olanda. Așa cum se apreciază în general, la nivelul opiniei publice britanice, se manifestă opoziție nu numai față de o constituție europeană, ci și față de Uniunea Europeană. O reflecție critică specific britanică referitoare la constituții și constituționalism găsim într-un articol publicat de revista European Public Law11. Pretextul analizei și aprecierilor autorului este, din coincidență, "care, ca multe coincidențe, nu este în întregime coincidență", contextul creat de succesul londonez al piesei lui Tom Luscombe "Planul Schuman" ("The
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
fi considerate complementare, nu pot fi excluse unele interferențe între acestea. Adesea, actorii populiști susțin că rezultatele regimurilor democratice sunt nesatisfăcătoare, iar pentru remedierea acestei situații, propun anumite ajustări ale dimensiunilor procedurale specifice sistemului democratic (întărirea suveranității populare în dauna constituționalismului. Dincolo de problematică interferențelor, așa cum se poate observa în figura 1.1, fiecare dintre aceste dimensiuni se referă la o situație ideală în care democrația poate să-și îmbunătățească performanțele, pentru a putea dobândi o legitimitate durabilă și pentru a-și
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
puterea în structuri executive și subminând astfel rolul acelor puteri care au rolul de a se opune executivului pentru a echilibra balanța politică. Privit din această perspectivă, populismul ne reamintește faptul că există mereu o tensiune între voința populară și constituționalism. În timp ce accentuarea primului element ar putea conduce la "tirania a majorității", exacerbarea celui de al doilea poate duce la lipsa de transparență a procesului decizional și, astfel, la creșterea nemulțumirii în rândul populației (Plattner, 2010). În fapt însuși conceptul de
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
populiste și al consolidării democratice la care face referire întregul volum și adaugă procentajului schimbări de punctaj într-un index de cinci indicatori numerici ai democrației, doi de la Freedom House (libertăți politice și libertăți civile) și trei de la Polity (democrație, constituționalism și competiție politică). Aranjamentul arată într-o manieră aproximativă că declinul scorului Slovaciei a avut loc în exclusivitate în timpul celor două guverne ale lui Mečiar, în timpul celorlalte guverne acest scor a crescut. Conform ipotezelor din capitolul introductiv, tabelul sugerează că
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
281, 282, 285, 288, 289, 290, 338, 346; în Venezuela, 243, 251 Constituție, 64, 65, 68, 86, 136, 218, 228, 243, 244, 245, 251, 260, 264, 265, 276, 281, 282, 284, 300, 333, 338, 353; anticonstituțional, 67; arc constituțional, 201; constituționalism, 43, 45, 318; criză constituțională, 150; Curtea constituțională, 216, 219, 220, 221, 285, 312, 337, 340; drepturi constituționale, 65, 66, 81; ordine constituțională, 226, 239, 240, 241, 249, 251; principii constituționale, 31, 32, 67; protecție constituțională, 34, 40, 100, 115
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
beneficieze de un sprijin formidabil. Și ca și cum depresiunea și democrația tot mai discreditată n-ar fi fost suficiente, Deceniul decăderii l-a adus înapoi (în iunie 1930) pe omul potrivit: Prințul Carol. Dacă Maniu și Mihalache erau simbolurile integrității, ale constituționalismului, democrației și ale speranței poporului român într-un viitor mai bun, singurul alt simbol public al României, Regele Carol II, va face tot posibilul în deceniul 1930-1940 să creeze impresia exact opusă. Poate că nu este nici o exagerare în a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
bazată pe o temelie latină și greco-bizantină; mediul din care provenea Maniu era german transilvănean, plus că era greco-catolic. Iorga insista asupra "odioasei sale culturi subgermane și maghiare" și asupra mediului său catolic transilvănean chezaro-crăiesc. El considera morala creștină și constituționalismul lui Maniu drept "ipocrizie". Odată, Maniu stătea lîngă Vera, soția fiului său Mircea, de cealaltă parte fiind Mircea. Maniu a luat o felie de portocală și, din greșeală, a presărat sare pe ea în loc de zahăr; cînd a mușcat din ea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Iorga îl detesta deja total. Votul universal însemna revenirea la putere a Partidului Național Țărănesc al lui Maniu. La 6 iunie 1932, Vaida-Voievod a format un nou guvern, urmat la 20 octombrie de cel al lui Maniu. Dar integritatea și constituționalismul lui Maniu constituiau un blestem pentru Carol, așa că acesta va demisiona. La 14 ianuarie 1933, a fost instituit un nou guvern Vaida, care a durat pînă la restaurarea neoliberalismului din noiembrie. Iorga a ridiculizat conducerea Partidului Național Țărănesc, pe care
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pusă în contrast cu democrațiile occidentale decadente "dominate de evrei", era limpede unde trebuia căutată opțiunea. Mulți români continuau totuși să creadă în Maniu și Mihalache și să spere într-o democrație țărănească. Ei continuau să creadă în morala creștină și în constituționalismul pe care Iorga îl ridiculiza în numele regelui Carol. Cu toate acestea, care erau oare alternativele pentru cei care nu voiau să-l urmeze pe Maniu? Sau pe Cuza? Nici unul dintre ei nu constituia o alternativă pentru tineri. Legiunea era mai
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]