9,983 matches
-
caracterului general obligatoriu al deciziei Curții Constituționale. Or, prezenta excepție de neconstituționalitate, deși se identifică prin același obiect [ art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 ], este distinctă sub aspectul criticilor de neconstituționalitate formulate, astfel încât Curtea urmează a examina constituționalitatea acestor prevederi de lege. 23. În continuare, Curtea observă că prevederile art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 au mai fost supuse controlului de constituționalitate, iar prin mai multe decizii (de exemplu, Decizia nr. 483 din 21 noiembrie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279753_a_281082]
-
este distinctă sub aspectul criticilor de neconstituționalitate formulate, astfel încât Curtea urmează a examina constituționalitatea acestor prevederi de lege. 23. În continuare, Curtea observă că prevederile art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 au mai fost supuse controlului de constituționalitate, iar prin mai multe decizii (de exemplu, Decizia nr. 483 din 21 noiembrie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 31 ianuarie 2014, Decizia nr. 347 din 7 mai 2015 , publicată în Monitorul Oficial al
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279753_a_281082]
-
instituie reguli specifice referitoare la ocuparea funcțiilor eligibile. Astfel, interdicția de a mai ocupa aceeași funcție eligibilă pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului reprezintă o sancțiune cu natură juridică distinctă, Curtea statuând că reglementarea supusă controlului de constituționalitate se integrează scopului legii - asigurarea integrității și transparenței în exercitarea funcțiilor și demnităților publice și prevenirea corupției instituționale, fără a încălca art. 53 din Constituție. De altfel, potrivit art. 16 alin. (3) din Constituție, "Funcțiile și demnitățile publice, civile sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279753_a_281082]
-
47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Aceasta, deoarece constituționalitatea ordonanței criticate trebuie analizată în raport cu dispozițiile art. 114 alin. (4) din Constituție, în vigoare la data adoptării ei, text care impunea condiția existenței cazului excepțional, asupra căruia doar Guvernul poate aprecia. Or, din expunerea de motive la proiectul de lege
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182081_a_183410]
-
arată că dispozițiile art. 114 alin. (4) din Constituție, în vigoare la data adoptării ordonanței criticate, nu obligau la aceasta, "așa cum o cer în prezent prevederile art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată". Invocă jurisprudența Curții Constituționale referitoare la constituționalitatea acestei ordonanțe. Avocatul Poporului consideră că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 este constituțională, invocând în acest sens jurisprudența Curții. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182081_a_183410]
-
au intervenit elemente noi de natură să justifice schimbarea jurisprudenței în materie. Cât privește susținerea referitoare la necesitatea motivării urgenței în cuprinsul ordonanței, dispozițiile art. 114 alin. (4) din Constituția nerevizuită, la care se raportează în prezenta cauză controlul de constituționalitate, nu obligau la aceasta, "așa cum o cer în prezent prevederile art. 115 din Constituția României, republicată". Față de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182081_a_183410]
-
Comisiei Centrale la emiterea titlului de despăgubire pe numele reclamanților autori ai excepției. Curtea observă că instanța de fond - Tribunalul Brăila - a fost învestită cu soluționarea acțiunii după intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013 . În consecință, controlul de constituționalitate se situează în domeniul propriu de aplicare a Legii nr. 165/2013 , întrucât, la data intrării în vigoare a legii menționate, dosarul reclamanților era înregistrat la Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor (devenită Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor), neaflându-se pe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263798_a_265127]
-
contravenientului în raport de organul emitent al procesului-verbal de contravenție. Asemenea critici nu intră în competența de soluționare a Curții Constituționale, deoarece, în conformitate de dispozițiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , aceasta "se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, [...]", problemele de interpretare și aplicare a legii fiind de competența instanțelor judecătorești. Referitor la critica în sensul că art. 16 și 19 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 nu prevăd obligativitatea dovedirii de către agentul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182040_a_183369]
-
a faptelor descrise în procesul-verbal respectiv se constată, de asemenea, că excedează competenței Curții Constituționale, întrucât vizează, implicit, completarea textelor de lege criticate. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității dispozițiilor legale cu care a fost sesizată, "[...] fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului." De altfel, Curtea s-a mai pronunțat, în jurisprudența sa, asupra constituționalității dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 , în raport de critici referitoare la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182040_a_183369]
-
3) din Legea nr. 47/1992 , Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității dispozițiilor legale cu care a fost sesizată, "[...] fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului." De altfel, Curtea s-a mai pronunțat, în jurisprudența sa, asupra constituționalității dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 , în raport de critici referitoare la încălcarea principiului egalității de arme, motivate de o pretinsă răsturnare a sarcinii probei în litigiile având ca obiect plângerea împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției, ce ar conferi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182040_a_183369]
-
sau a ordonanțelor procurorului de netrimitere în judecată, asigură întocmai accesul liber la justiție. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate formulată în raport de dispozițiile art. 24 din Constituție, se apreciază că aceasta este neîntemeiată, întrucât textul de lege supus controlului de constituționalitate acordă părților toate garanțiile procesuale, inclusiv dreptul de a fi asistate de un apărător în tot cursul procesului penal. Referitor la prevederile art. 11 și 20 din Constituție, republicată, invocate de asemenea în motivarea excepției de neconstituționalitate, se apreciază că
EUR-Lex () [Corola-website/Law/162484_a_163813]
-
2 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 , se susține că, în cazul acestora, autorul critică limitele speciale ale pedepselor prevăzute de dispozițiile legale criticate. Se arată că atât interpretarea și aplicarea legii, cât și modificarea textelor supuse controlului de constituționalitate sunt aspecte ce nu intră în sfera de competență a Curții Constituționale. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 31 mai 2013, pronunțată în Dosarul nr. 28.104/299/2006, Tribunalul București - Secția a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260727_a_262056]
-
sintagma "în vigoare" din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea reține ca obiect al prezentei excepții de neconstituționalitate prevederile art. 6, 9, 14, 23
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260727_a_262056]
-
1) din Legea nr. 78/2000 prevăd pedepse prea mari raportat la pericolul social al faptelor incriminate. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, "Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului", motiv pentru care Curtea constată că și în privința acestei critici excepția apare ca fiind inadmisibilă. II. Curtea s-a mai pronunțat asupra constituționalității prevederilor art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260727_a_262056]
-
numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului", motiv pentru care Curtea constată că și în privința acestei critici excepția apare ca fiind inadmisibilă. II. Curtea s-a mai pronunțat asupra constituționalității prevederilor art. 262 pct. 1 lit. a) din Codul de procedură penală din 1968 prin raportare la critici de neconstituționalitate asemănătoare prin Decizia nr. 646 din 29 noiembrie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 60 din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260727_a_262056]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 63 din 19 ianuarie 2005, și Decizia nr. 463 din 12 aprilie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 21 iunie 2011, Curtea a reținut că examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acelui text cu dispozițiile constituționale pretins încălcate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele și raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparație la dispoziții ori principii ale Constituției. Prin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279155_a_280484]
-
din Codul civil din 1864, respectiv al Legii nr. 77/2016 , instanța judecătorească va pronunța o hotărâre prin care va dispune fie adaptarea contractului în forma pe care o decide, fie încetarea sa. 122. În continuare, Curtea va analiza problema constituționalității sintagmei "precum și din devalorizarea bunurilor imobile" din art. 11 al Legii nr. 77/2016 . Curtea constată că obiectul contractelor de credit îl reprezintă sume de bani, și nu bunuri imobile. În condițiile în care art. 11 teza întâi prevede ca
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279155_a_280484]
-
și (4) din Constituție, prin Decizia nr. 668 din 18 mai 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 8 iulie 2011, Curtea Constituțională a statuat că folosirea unei norme de drept european în cadrul controlului de constituționalitate ca normă interpusă celei de referință implică o condiționalitate cumulativă: pe de o parte, această normă să fie suficient de clară, precisă și neechivocă prin ea însăși sau înțelesul acesteia să fi fost stabilit în mod clar, precis și neechivoc
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279155_a_280484]
-
a Uniunii Europene și, pe de altă parte, norma trebuie să se circumscrie unui anumit nivel de relevanță constituțională, astfel încât conținutul său normativ să susțină posibila încălcare de către legea națională a Constituției - unica normă directă de referință în cadrul controlului de constituționalitate. Într-o atare ipoteză, demersul Curții Constituționale este distinct de simpla aplicare și interpretare a legii, competență ce aparține instanțelor judecătorești și autorităților administrative, sau de eventualele chestiuni ce țin de politica legislativă promovată de Parlament sau Guvern, după caz
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279155_a_280484]
-
a legii, competență ce aparține instanțelor judecătorești și autorităților administrative, sau de eventualele chestiuni ce țin de politica legislativă promovată de Parlament sau Guvern, după caz. Prin prisma condiționalității cumulative enunțate, rămâne la aprecierea Curții Constituționale aplicarea în cadrul controlului de constituționalitate a hotărârilor Curții de Justiție a Uniunii Europene sau formularea de către ea însăși a unor întrebări preliminare în vederea stabilirii conținutului normei europene. O atare atitudine ține de cooperarea dintre instanța constituțională națională și cea europeană, precum și de dialogul judiciar dintre
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279155_a_280484]
-
concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că Ordonanța Guvernului nr. 5/2001 instituie o procedură derogatorie de la dreptul comun, fără a îngrădi însă accesul liber la justiție. De altfel, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat asupra constituționalității acestor texte, statuând că ele nu vin în contradicție cu prevederile Constituției. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin Încheierea din 16 iunie 2004, pronunțată în Dosarul nr. 6.888/2004, Tribunalul București - Secția a VI-
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164281_a_165610]
-
legale de probă. Astfel, dispozițiile criticate sunt în deplină concordanță atât cu prevederile Constituției, cât și cu cele ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. De altfel, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat asupra constituționalității acestor dispoziții, statuând, prin Decizia nr. 470 din 4 decembrie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din 31 ianuarie 2004, Decizia nr. 251 din 15 iunie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164281_a_165610]
-
care, potrivit atribuțiilor prevăzute de art. 126 alin. (3) din Constituție, stabilește competența și procedura de judecată, evident cu condiția ca nici o normă de procedură să nu contravină vreunei dispoziții constituționale. De altfel, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat asupra constituționalității Ordonanței Guvernului nr. 5/2001 , atât în ansamblul său, cât și asupra dispozițiilor art. 1 alin. (1), art. 6 și art. 8, statuând că acestea sunt constituționale, de exemplu, prin Decizia nr. 173 din 6 mai 2003 , publicată în Monitorul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164281_a_165610]
-
de avocat, respectiv de consilierul juridic. Or, așa cum a statuat Curtea Constituțională în jurisprudența sa, de exemplu în Decizia nr. 495 din 16 noiembrie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 63 din 19 ianuarie 2005, examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispozițiile constituționale pretins violate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele și raportarea concluziei ce ar rezultă din această comparație la dispoziții ori principii ale Constituției. Așa
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176153_a_177482]
-
sensul "decelării" obiectului de activitate al celor două profesii - de avocat, respectiv de consilier juridic -, nu intră în competența de soluționare a Curții Constituționale, care, potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , [...] se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată [...]". De altfel, Curtea constată că s-a mai pronunțat în jurisprudența sa atât cu privire la constituționalitatea textelor de lege criticate în prezenta cauză, cât și asupra constituționalității Legii nr. 51/1995 , în integralitatea sa. Astfel
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176153_a_177482]