398 matches
-
deschidem ochii, și ne obligă a studia starea noastră socială”. Carp nu-i considera pe evreii vinovați de starea În care se afla țara, considerând ca era mai degrabă o problema de organizare a statului: „o țară care pe lângă o Constituțiune liberală, ca a noastră, nu are o organizare socială conservatoare, acea țară este pierdută de mai Înainte cu sau fără jidani”, remarcând că nu era vina evreilor că erau stăpâni În sate declarând că „atunci a venit legea rurală, bazându
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
de unde naște dreptul statului, de a revendica pentru dânsul această avere, dacă nu-l dă, - pentru că nu-l poate da - art.7”. În viziunea lui exista o problemă, pe care a exprimat-o: „ne găsim față cu un articol din constituțiune, care stabilește un principiu; dar Întâi acest principiu nu se Întinde asupra unei părți a chestiunii, asupra capacității succesorale; al doilea, chiar acolo unde se Întinde, el răstoarnă principiul fundamental al codului nostru civil” și „ Încât dvs. nu puteți lăsa
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
proiectul lui Berindei fusese inspirat din această situație. La 24 noiembrie 1897, Al. Marghiloman a interpelat guvernul În Cameră obținând de la Pherekyde răspunsul că „cele petrecute sunt o justă reacțiune contra evreilor, care au insultat România prin Întruniri nepermise de Constituțiune (deși se ținuseră cu autorizația poliției)”. La 25 noiembrie, Carp a luat cuvântul la Senat. Spre deosebire de luările de cuvânt anterioare, a vorbit mai puțin despre evrei, În schimb a ridicat o altă problemă, În legătură cu faptul că un ministru de război
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
ca proprietarul suprafeței să Îngăduie efectuarea pe terenurile sale a unor prospecțiuni, explorări și exploatări), și că acel drept de ocupațiune, nefiind o expropriere „nu Înțeleg, și cred că nici Senatul nu va Înțelege, cum se violează art.19 din constituțiune”. Carp a Încercat să demonstreze că prin acordarea dreptului de exploatare a minele de către străini nu erau Încalcate prevederile constituționale (art. 7), deoarece „În toate țările lumei proprietatea minieră e un ce distinct de proprietatea suprafeței, o proprietate sui generis
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
aplice la dânșii și fără discernământ niște idei admise acolo și învestite într-o oarecare formă utopistă. Astfel această nenorocită țară, care a trăit mereu în cea mai aspră servitute, a trecut fără nici o tranzițiune de la un guvern despotic la Constituțiunea cea mai liberală, o Constituțiune cum nu mai posedă nici un alt popor în Europa. Consider aceasta, după experiența mea proprie, ca o nenorocire cu atât mai mare, cu cât românii nu se pot măguli că posedă virtuțile domestice indispensabile unei
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
discernământ niște idei admise acolo și învestite într-o oarecare formă utopistă. Astfel această nenorocită țară, care a trăit mereu în cea mai aspră servitute, a trecut fără nici o tranzițiune de la un guvern despotic la Constituțiunea cea mai liberală, o Constituțiune cum nu mai posedă nici un alt popor în Europa. Consider aceasta, după experiența mea proprie, ca o nenorocire cu atât mai mare, cu cât românii nu se pot măguli că posedă virtuțile domestice indispensabile unei constituțiuni cvasirepublicane. De nu mi-
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cea mai liberală, o Constituțiune cum nu mai posedă nici un alt popor în Europa. Consider aceasta, după experiența mea proprie, ca o nenorocire cu atât mai mare, cu cât românii nu se pot măguli că posedă virtuțile domestice indispensabile unei constituțiuni cvasirepublicane. De nu mi-aș fi pus toată inima bucureștiul în 1871 69 25. Confuzie a lui Bacalbașa; Ambron era un personaj implicat în „afacerea Strousberg“, despre care se discuta insistent în Cameră la începutul anului 1871, fiind amintite și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
veți găsi foarte legitim pasul nostru: căci ca unii ce sunteți mandatarii noștri, aveți de datorie a ține seama de nevoile țării și a lua măsurile legislative neapărate pentru vindecarea suferințelor ei. Sunt acuma cinci ani de când se aplică noua Constituțiune. Acesta este un timp foarte scurt în teorie; iar în practică, când lucrurile merg rău, cinci ani de anarhie sunt îndestul pentru a dezorganiza și a pierde o țară întreagă. Cine ar putea zice că aceasta este o exagerare? Oare
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
să vă amintiți atacurile infame făcute de o parte a presei noastre nu numai în contra persoanei domnitorului, dar și în contra familiei sale, până și în contra copilului din fașă. Prin urmare, propunem ca alineatul al 2 lea din articolul 24 al Constituțiunii, care rostește: «Delictele de presă sunt judecate de juriu», să fie interpretat în acest înțeles. Să trecem acuma la delicte și crime de o altă natură. Din 96 de delapidatori de bani publici, 92 s-au achitat de juriu. Prin
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
încă îngăduit de a o reprezenta înaintea domnitorului, ca mem bru [al] comisiunii însărcinate cu răspunsul la mesagiul tronului. Ni se pare că impunitatea și nerușinarea nu pot să meargă mai departe.37 Pentru asemenea cazuri, siguranța Statului și a Constituțiunii reclamă neapărat de a se proclama «starea de asediu». De aceea cerem ca să se in tro ducă bucureștiul în 1871 77 35. Asupra mitropolitului primat Nifon se făcuse o încercare de asasinat pentru motive intime (n. a.). 36. Precizarea lui Bacalbașa
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
C.T. Grigorescu) fă ceau parte din gru pul de 20 de deputați care au prezentat principelui Carol, în decem brie 1870, adresa de răspuns la mesajul Tronului; era, evident, un nou afront adus domnitorului de Camera dominată de liberali. în Constituțiune un asemenea articol, care să răspundă la această mare trebuință a oricărei societăți constituite. De când s-a introdus juriul și s-a ridicat pedeapsa morții pentru asasini, prădăciunile și omorurile au luat la noi o întindere înspăimântătoare și se produc
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în viitor națiunea română va cunoaște că poate ridica cu totul pedeapsa morții, fără pericol pentru societate, oare nu poate s-o ridice prin o anume lege, oricând va voi? Însă până atunci propunem să se modifice art. 18 din Constituțiune în chipul următor: «Pedeapsa morții nu se va putea reînființa, afară de cazurile prevăzute în Codul penal militar și pentru asasinat». Cât pentru juriu, având în vedere răul ce l-a produs la noi până acum, mă sura cea mai rațională
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
le reprezintă. Astfel ar fi des tul ca Bucureștii să dea patru deputați, Iașii trei, Craiova, Galații, Focșanii, Bârladul și Botoșanii câte doi, iar celelalte orașe câte unul. Pentru aceste cuvinte vă propunem următoarele modificațiuni la legea electorală înscrisă în Constituțiune: «Articolul 59. Fac parte din întâiul colegiu proprietarii de moșii al căror câști 38 anual este de la șapte sute galbeni în sus. Articolul 60. Fac parte din al doilea colegiu proprietarii de moșii al căror câști anual este de la șapte sute galbeni
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
senatori trebuie să fie numiți, cu anume condițiuni de admisibilitate, direct de către domn. Acest drept îl au și suveranii din Englitera, care este țara cea mai constituțională. Pentru aceste cuvinte vă propunem, domnilor, următoarele modificațiuni la secțiunea II-a din Constituțiune, care tratează despre Senat: «Articolul 68. Membrii Senatului se aleg câte unul de fiecare județ de proprietarii de moșii al căror câști anual este cel puțin de la una mie galbeni în sus. Venitul se dovedește prin rolurile de contribuțiune.» Articolele
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
preambulul Statutului de la 1864 care zice: «Principatele-Unite pot în viitor a modifica și a schimba legile care privesc administrațiunea lor dinăuntru, cu concursul legal al tutulor puterilor stabilite și fără nici o intervențiune.»63 Numai în virtutea acestei clauze românii au adoptat Constituțiunea din 1866, care înlocuiește, în tot ce privește afacerile interioare ale României, Convențiunea din 1858. De aici rezultă, cum am mai arătat, că puterile garante pot consilia, ca amice, pre guvernul român, dară că n-au dreptul, precum dorește dl
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Ieri 29 iuniu s-a înfipt cuțitul până la mâner în pântecele României: corpul ei palpitând încă fu îmbrâncit la picioarele comitelui Andrássy70. În ziua de 29 iunie 1866 Camera a făcut cel mai mare act de autonomie: a dat țării Constituțiunea.71 În ziua de 29 iuniu 1875, Camera a votat actul prin care se dă d-lui Andrássy în posesiune comerțul țării, industria țării, Dunărea cu țărmurile ei, orașele și satele țării, vămile și chiar dreptul țării d-a legifera
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
moțiune de protestare împotriva lui Midhat-pașa și, în același timp, studențimea cerea guvernului instructori militari spre a se pregăti pentru apărarea țării. Așa se termină anul 1876. anul 1876 325 până în munții României, unde cutează azi să străbată Midhat-pașa cu Constituțiunea lui“ (Ion C. Brătianu, Discursuri, scrieri, acte și documente, vol. II, partea I, București, 1912, p. 252). În aceste momente de indignare generală, guvernul român a declarat nulă și neavenită Constituția turcească în ceea ce privește considerarea României ca o „provincie privilegiată“ a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Imperiului Otoman. În urma protestelor hotărâte ale țării noastre, susținute și de reprezentanții puterilor garante - cu excepția celui englez -, Savfet pașa, ministrul de Externe al Turciei, a răspuns că „Principatele Unite, care fac parte integrantă din Imperiul Otoman, nu sunt atinse de Constituțiune“ (Stoean; Pană, Independența, p. 45). Această precizare a satisfăcut numai în parte guvernul român. anul 1877 [Evreii din România. Agitația politică. Diverse. Intrarea rușilor în țară. Proclamarea Independenței. România în război. Bucureștii pe vremea rușilor. Căderea Plevnei. Două crime celebre
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a provocat în teatru o adevărată rebeliune; s-a oprit de a se juca o piesă, o canțonetă care s-a jucat de mai multe ori în sala de la Bossel și aiurea... Prin această măsură s-a lovit nu numai Constituțiunea care a abolit cenzura în țara aceasta, dar a izbit și în demnitatea unui artist mare“ (MOF., nr. citat, p. 373). Ca urmare a acestui scandal, C. Cornescu, directorul general al teatrelor și-a dat demisia la 11/23 februarie
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Danieleanu (Danielopolu) și o anul 1877 343 ideea neutralității și a respectării tratatului de la Paris). În favoarea convenției au vorbit convingător ministrul de Externe, Mihail Kogălniceanu și primul ministru I.C. Brătianu: „Prin această. Convențiune Rusia ne recunoaște și individualitatea politică și Constituțiunea noastră și ce ne liniștește, chiar frica cea mare, foarte mare - frică care sunt sigur că o are și d. Dimitrie Sturdza - că ni se va relua și acea părticică din Basarabia luată întreagă la 1812 și care ni s-
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Țara Românească, precum și al locotenenței domnești din 1866, după detronarea lui Al.I. Cuza; în cuvântul omagial rostit de Mihail Kogălniceanu în Adunarea Deputaților la 12/24 decembrie 1877 Nicolae Golescu era caracterizat succint și exact: „Numele său înseamnă naționalitate, constituțiune, democrație“ (Anastasie Iordache, Goleștii. Locul și rostul lor în istoria României, Ed. Știintifică și Enciclopedică, București, 1979, p. 412). Două zile mai târziu vine știrea morții lui Victor Emmanuel, acel căruia i se spunea II Re galantuomo, acela care făcuse
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
care În adunarea generală a românilor ați protestat În contra Uniunii, e totodată și mare principe al Transilvaniei. Deci voi, soldaților grăniceri români, mai Înainte de a face un pas, să cereți a vi se arăta și a vi se desluși curat constituțiunea țării noastre, care să fie și românească, după pofta națiunii române dechiarată În adunarea generală, pe care voiți a jura cum jură toată armata monarhiei. Să vi se Împărtășească și forma jurământului, prin ofițeri și preoți, Înainte de a vă jura
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În lucrarea sa de căpătâi, Istoria românilor din Dacia Superioară: Tocma și literații cei mari ai românilor, care pășiră la mijloc deodată cu deșteptarea ungurilor, cu toate că vedeau cu ochii cum se unguresc românii, nu vedeau totuși rădăcina răului, care era constituțiunea țării cea ungurească ș...ț Și Într-aceasta se Înșela foarte. Însuși Petru Maior XE "Maior" [...] zice, În renumita sa istorie, că „strălucita gintă ungurească n-a făcut niciodată nici o nedreptate românilor”, aducând Înainte pe toți renegații cei mari ai
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Face o statistică a cititorilor și a lucrărilor consultate pe materii • Inițiază legături cu librari vienezi pentru cumpărarea unor publicații Mihai Eminescu (1850 1889) „Jur în numele lui Dumnezeu și declar pe onoare și conștiința mea: Credință domnitorului Carol I și constituțiunii Țării mele de a-mi împlini cu sânțenie datoriile ce-mi impune funcțiunea mea, de a aplica legile și de a mă conforma legilor întru toate și pentru toți, fără pasiune, fără ură, fără favoare, fără considerațiune de persoană, fără
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
se pretează la echivoc. Eroii lui Caragiale sunt caracterizați în mare parte prin limbaj, măiestria scriitorului constând în adecvarea efectelor comice la condiția specifică fiecărui personaj. Incultura lor determină pronunția deformată a unor neologisme cum ar fi: "dicorație”, "bulivar”, "ezirciț”, "constituțiune”, "andrisant”, "renumerație”. Confuzia de sens între omonime și înlocuirea cuvintelor prin paronime constituie un izvor al comicului: "giantă” (gintă), "modistă” (modestă), "scrofulos” (scrupulos)etc. Numeroase sunt exemplele în care comicul rezultă din utilizarea improprie a cuvintelor: "N-o mai maltrata
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]