398 matches
-
expres la data de 27 februarie 1938, prin Constituția din 1938. Constituția din 1923 a fost repusa în vigoare, într-o formă parțială și modificată, prin Decretul Regal nr. 1626 din 31 august 1944 pentru fixarea drepturilor românilor în cadrele Constituțiunii din 1866 și cu modificările Constituțiunii din 29 martie 1923, semnat de Regele Mihai I și publicat în "Monitorul Oficial" nr. 202 din 2 septembrie 1944. Decretul Regal nr. 1626/1944 a fost modificat prin Decretul Regal nr. 1849 din
CONSTITUŢIA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121064_a_122393]
-
1938, prin Constituția din 1938. Constituția din 1923 a fost repusa în vigoare, într-o formă parțială și modificată, prin Decretul Regal nr. 1626 din 31 august 1944 pentru fixarea drepturilor românilor în cadrele Constituțiunii din 1866 și cu modificările Constituțiunii din 29 martie 1923, semnat de Regele Mihai I și publicat în "Monitorul Oficial" nr. 202 din 2 septembrie 1944. Decretul Regal nr. 1626/1944 a fost modificat prin Decretul Regal nr. 1849 din 10 octombrie 1944, publicat în "Monitorul
CONSTITUŢIA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121064_a_122393]
-
curente ideologice existente pe scena politică, dublată de anunțul privind disponibilitatea acceptării unei liste electorale comune 521 reprezentau două gesturi politice remarcabile într-o atmosferă politică tensionată. Păstrându-se pe terenul noii Constituții, considerată una liberală, Comitetul format în jurul ziarului Constituțiunea realiza o comparație între efectele centralizării și cele ale descentralizării administrative, evidențiind mai ales impactul negativ al politicilor publice centraliste asupra intereselor locale și individuale. Întregul demers inițiat de Iordache Beldiman, Constantin Dimitrie Sturdza, D. Cornea, D. Cozadini, Al.C.
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
de timp, activitatea lui politică se concentra pe acțiuni de răspândire a ideilor liberale în întreaga țară, iar pentru ca efortul lor să capete consistență, liberalii din jurul lui și a lui C.A. Rosetti hotărau, în iulie 1866, înființarea Societății "Amicilor Constituțiunii"710. Programul noului guvern din vara lui 1866 avea să fie trimis tuturor prefecților la 19/ 31 iulie. Circulara program, operă a primului ministru, cuprindea, pe lângă principii generale referitoare la legalitate, dreptate, rolul administrației, și unele preocupări legate de aplicarea
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
împotriva liberalilor dar mai ales a celor radicali mergând până într-acolo încât cer și înlăturarea acestora din viața politică a țării. În fața unei asemenea ofensive, liberalii nu puteau rămîne pasivi; dimpotrivă, la rândul lor se organizează în "Societatea Amicii Constituțiunii", având să încerce în perioada următoare o activitate care-și propunea ca obiectiv fundamental încercarea de limitare a pătrunderii conservatorilor în Parlamentul de la București într-un număr mare713. Viața politică românească va fi centrată, în continuare, pe discutarea cauzelor ce
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
avea și rolul de a consolida poziția lui Carol, în condițiile existenței anumitor reticențe în societatea românească față de el. Într-un discurs, adresat mai mult celor care erau încă sceptici în legătură cu oportunitatea instalării unei monarhii străine, susținut la Societatea "Amicilor Constituțiunii", un an mai târziu, I.C. Brătianu relua argumentele ce stătuseră la baza aducerii unui prinț străin, dintre care consolidarea Unirii și obținerea unui anumit statut în plan extern erau considerate a fi cele mai importante. Fiind interesat acum de obținerea
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
anunțau, prin intermediul ziarelor apropiate lor, disponibilitatea de a accepta întocmirea unei liste comune 720 mai ales pentru zona Moldovei, care avea câteva probleme specifice a căror rezolvare nu mai permitea amânare. Se anunța tot atunci apariția unui nou ziar numit Constituțiunea, finanțat prin subscripție publică, iar ca redactori erau Iordache Beldiman, C.D. Sturdza, D. Cornea, D. Cozadini, Al.C. Mavrocordat, Gh. Mîrzescu, V. Pogor, Al. Balș, Gh. Cristoforu, Em. Zahariul 721. Din motive ce țineau cu siguranță de o anumită strategie
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Arhiva Ministerului Afacerilor Externe ale României, Fond Paris, dosar 3, Fond Corespondență, 1867-1869, vol 3. Arhiva Națională Centrală, București, fond Carol I, Casa Regală, dosar 6, 7, 8, 9, 11. Arhiva Națională Centrală, Iași, fondul Petru Poni, nr. 467. Periodice Constituțiunea, 1866. Gazeta de Transilvania, 1866. Gazeta d'Augsburg (Viena), 1866. L'etoile Belge, 1866. Legalitatea, 1866. Monitorul Oficial, 1866, 1867, 1868. Ordinea, 1866. Poporul, 1866. Reforma, 1866. Românul, 1866, 1867. Tribuna României, 1859. Trompeta Carpaților, 1866, 1868. Vocea Națională, 1866
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
38); numărul din 13 septembrie 1866 (p. 45). 529 Poporul, anul I, nr. 17, 20 octombrie 1866, p. 53; Ordinea, 4 octombrie 1866, p. 87. 530 Ordinea, 8 septembrie, 1866, p. 38. 531 Idem, 13 septembrie 1866 , p. 45. 532 Constituțiunea, an I, nr. 3, 1 octombrie 1866, p. 4. 533 Idem, nr. 4, 5 octombrie 1866, p. 3. 534 Arhiva Națională Centrală, filiala Iași, fond personal D.R. Suțu, dosar 62, fila 24-25. 535 Ibidem, fila 27. 536 Ibidem. 537 Idem
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
op. cit., p. 52. 637 Ibidem. 638 Ibidem, p. 53. 639 Constituția, an I, nr. 2, 28 septembrie 1866, p. 1. 640 Constituția, an, I, nr. 2, 28 septembrie , p. 1. 641 Arhiva Națională Iași, fond Primăria Iași, Foi volante. 642 Constituțiunea, 1 octombrie 1866, nr. 3, an I, p. 4. 643 Idem, 5 octombrie , nr. 4, an I, p. 1 644 Ibidem. 645 Anastasie Iordache, op. cit., p. 139. 646 Note intime-scrise zilnic de C.A. Rosetti, (adnotate și publicate de Vintilă
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
de față. Ministerul de interne are căderea a determina aplicabilitatea legilor în vigoare în ținuturile alipite în raport cu dispozițiunile tractatelor de pace încheiate după rasboiul din 1914-1918. Ministerul justiției va îndeplini formele necesare pentru obținerea naționalității pe baza dispozițiunilor prevăzute în Constituțiune, codul civil și regulamentul de organizare al acestui minister. Ministerul afacerilor străine se pronunța asupra chestiunilor de naționalitate ivite în raporturile cu autoritățile străine. În asemenea cazuri, interpretarea dată de ministerul afacerilor străine va fi hotărâtoare, potrivit art. 1 din
REGULAMENT din 1 noiembrie 1923 pentru aplicarea dispoziţiunilor tratatelor de pace şi anexelor lor cu privire la constatarea drepturilor de a dobândi naţionalitatea română şi a pierderii acestei naţionalitati. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130174_a_131503]
-
la împădurirea terenurilor din bazinele de recepție ale ravenelor și torenților, cele necesare pentru crearea de păduri de protecție și pentru înlesnirea regularii cursurilor apelor, cari terenuri urmează a fi expropriate în scop de împădurire în baza art. 19 din Constituțiune, modificat în 1917. El își va da asemenea avizul asupra propunerilor șefilor de ocoale silvice, de a nu fi cuprinse în islazurile comunale, prevăzute prin legea din 1920, pentru înființarea pășunilor comunale, terenurile surpate sau cari sînt supuse surpăturii, prin
REGULAMENT din 2 iulie 1921 pentru aplicarea Legii modificatoare a codicelui silvic, publicat�� în "Monitorul Oficial" No. 131/920 şi a Decretului - Lege No. 2596/919. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134220_a_135549]
-
comunelor rurale cu satele și cătunele ce le compun și denumirea lor sînt cele fixate prin anexă dela finele acestei legi. Articolul 3 Marca județului Durostor este efigia lui Mircea cel Batran, iar a județului Caliacra un far. Articolul 4 Constituțiunea, legile, regulamentele și orice dispozițiuni, cari sînt în vigoare în Regatul României, se aplică și se vor aplica și în Dobrogea Nouă, cu excepțiunile legii de față. Articolul 5 Toate legile și regulamentele contrarii legii de față sînt și rămîn
LEGE nr. 3.472 din 23 iulie 1921 pentru organizarea Dobrogei Noua. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134216_a_135545]
-
materiilor ce i se vor atribui de lege. Articolul 29 Tot Curtea de casație va judeca - și aceasta cu o competința exclusivă - chestiunea constituționalității unei legi dedusa în judecată oricărei jurisdicțiuni, putând declară neaplicabile pe acelea cari ar fi contrarii Constituțiunii. Instanță înaintea căreia se va fi ridicat chestiunea de constituționalitatea unei legi va continua să judece procesul, rămînînd că chestia de constituționalitate să fie adusă în judecată secțiunilor-unite ale Curții de casație după ce procesul va fi fost rezolvat în mod
LEGE nr. 144 din 19 decembrie 1925 pentru Curtea de Casaţie şi Justiţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133604_a_134933]
-
curative în genere Articolul 220 Pentru explorarea unei regiuni în scop de a descoperi și capta ape din această clasă, Ministerul Industriei și Comerțului acorda un permis exclusiv de explorare. Perimetrul de explorare va cuprinde o regiune bine definită prin constituțiunea și structura ei geologică. Captarea izvoarelor este obligatorie și se va face după un plan aprobat de Minister. Instituirea de perimetre de protecțiune. Articolul 221 Pentru protecțiunea și conservarea izvoarelor și apelor minerale din această clasă, Ministerul, fie din propria
DECRET nr. 2.294 din 3 iulie 1924 privind Legea minelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133527_a_134856]
-
casa statului pentru cantitatea aprobată. Partea A TREIA Recunoașterea și validarea drepturilor câștigate Capitolul 1 Dispozițiuni generale Articolul 235 Drepturile de orice natură, care intră în prevederile acestei legi și care sînt dobândite în diferitele ținuturi ale României înainte de promulgarea Constituțiunii din 28 martie 1923, în orice mod și prin orice act cu data certă, vor fi recunoscute și validate după normele legii de față și sub următoarele condițiuni: a) Drepturile să fie dobândite cu respectul legilor, decretelor-legi, regulamentelor și oricăror
DECRET nr. 2.294 din 3 iulie 1924 privind Legea minelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133527_a_134856]
-
Deposedarea va avea drept efect reîntoarcerea lotului în posesiunea Statului, care îl va vinde din nou în condițiunile legii de față. Articolul 18 Cu începere de la 8 Iunie 1916, data la care expiră termenul inalienabilității prevăzut de art. 132 din Constituțiune, pământurile arătate în sus zisul articol, precum și acele ce se vor vinde pe temeiul legii de față, se vor supune - în ceea ce privește alienabilitatea lor - regulelor ce urmeaza: Ele vor putea fi liber vândute sau dăruite de către proprietarii lor; însă numai către
LEGE nr. 1.726 din 17 martie 1912 pentru trecerea în proprietatea Statului a mosiilor stapanite de persoane juridice cu caracter de utilitate publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129618_a_130947]
-
penale de orice natură, așa cum sînt în vigoare azi în Vechiul Regat, fără nici o excepție. Articolul 2 Pe aceeași dată de mai sus, toate codicele, legile, regulamentele ��i dispozițiunile neunificate și menținute pînă azi în vigoare prin art. 98 din Constituțiune, precum și toate dispozițiunile de orice natură, care ar fi contrarii legilor și regulamentelor române, arătate mai sus și extinde în Bucovina, precum și acestei legi, sînt și rămîn abrogate. Articolul 3 Prescripțiunile începute înainte de punerea în aplicare a acestei legi, vor
LEGE nr. 3.406 din 30 septembrie 1938 pentru extinderea în Editura Bucovina a legislaţiei din Vechiul Regat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143599_a_144928]
-
În Bucovina se găsea în vigoare la data Unirii legislația austriacă și care, exceptand legile și dispozițiunile de unificare introduse pînă acum în tot cuprinsul țării, se găsește încă și azi în vigoare, fiind menținută prin dispozițiunile art. 98 din Constituțiune. Această stare de lucruri însă nu mai poate dăinui, nu numai fiindcă însăși Constituțiunea țării prevede că toate legile și codicele în vigoare se vor revizui, în vederea unificării legislative, dar fiindcă este inadmisibil să se mențină în vigoare într-o
LEGE nr. 3.406 din 30 septembrie 1938 pentru extinderea în Editura Bucovina a legislaţiei din Vechiul Regat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143599_a_144928]
-
legile și dispozițiunile de unificare introduse pînă acum în tot cuprinsul țării, se găsește încă și azi în vigoare, fiind menținută prin dispozițiunile art. 98 din Constituțiune. Această stare de lucruri însă nu mai poate dăinui, nu numai fiindcă însăși Constituțiunea țării prevede că toate legile și codicele în vigoare se vor revizui, în vederea unificării legislative, dar fiindcă este inadmisibil să se mențină în vigoare într-o parte a țarii o legislație care nu se mai găsește azi în vigoare nici
LEGE nr. 3.406 din 30 septembrie 1938 pentru extinderea în Editura Bucovina a legislaţiei din Vechiul Regat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143599_a_144928]
-
extinderea în tot cuprinsul Bucovinei a întregii legislațiuni din Vechiul Regat, și totodată pe aceiași dată am prevăzut abrogarea întregii legislațiuni și a tuturor regulamentelor și dispozițiunilor de orice natură neunificate și menținute azi în vigoare prin art. 98 din Constituțiune sau care ar fi contrarii legilor și regulamentelor române extinse. Pentru a evita orice perturbațiuni posibile, am mai prevăzut că prescripțiunile începute înainte de punerea în aplicare a acestei legi, vor fi reglementate după legile locale anterioare și că acțiunile și
LEGE nr. 3.406 din 30 septembrie 1938 pentru extinderea în Editura Bucovina a legislaţiei din Vechiul Regat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143599_a_144928]
-
33 Breaslă își pierde personalitatea juridică: a) Prin retragerea recunoașterii; ... b) Prin deciziunea adunării generale; ... c) De plin drept, în cazurile determinate de prezență lege. ... Articolul 34 În cazurile cînd s-ar constată că o breaslă își desfășoară activitatea împotriva Constituțiunii și legilor țării, împotriva statutelor, Consiliul de Miniștri, în urma raportului Ministerului Muncii, întocmit în baza avizului Comitetului Muncii, va putea hotărî retragerea recunoașterii personalității juridice a breslei respective, dispunând totodată lichidarea să patrimoniala. Această retragere precum și hotărîrea de lichidare se
LEGE nr. 3.499 din 11 octombrie 1938 pentru recunoaşterea şi funcţionarea breslelor de lucrători, funcţionari particulari şi meseriasi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143621_a_144950]
-
fără orientare, ne-ar împinge către un empirism plin de întunecare și de descurajare, care ar primejdui rezolvarea problemei însăși, interesul Nației însăși. ÎI. Constituția Română din 27 Februarie 1938, statornicește în art. 1, ca România este un Stat Național. Constituțiunea din 1923 formulă, în art. 1, același principiu. Din conținutul legiuirilor constituționale arătate rezultă însă că formulele acestea, identice din punct de vedere literar, se deosibesc adânc. Statul Național în marginile formulei constituționale din 29 Martie 1923, rezumă o formulă
DECRET-LEGE nr. 2.650 din 8 august 1940 privitor la starea juridică a locuitorilor evrei din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143625_a_144954]
-
de asociație sînt libertăți pe care legea constituțională le garantează, potrivit legilor de aplicațiune a prevederilor constituționale. Acest lucru rezultă clar din art. 10 din Constituție în cuvintele "în condițiunile statornicite de legi"; în partea finală a art. 19 din Constituțiune prin cuvintele: "raporturile între diferitele culte și Stat sînt de domeniul legilor speciale"; cum în sfîrșit o arată alin. 2 din art. 19: "Statul garantează tuturor cultelor o deopotrivă libertate și protecțiune, intru cât exercițiul lor nu aduce atingere ordinei
DECRET-LEGE nr. 2.650 din 8 august 1940 privitor la starea juridică a locuitorilor evrei din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143625_a_144954]
-
deosebire de origina etnică, de limbă sau de religie, se bucură de toate libertățile și drepturile enumerate în textele constituționale și în legile ordinare; că românii, sînt egali înaintea legii, fără nicio altă preocupare. Preciziunea unor datorii în textul acestei Constituțiuni avea un caracter cu totul întâmplător. Nu formă o grije specială și esențială a legiuitorului constituant. Mai mult încă, recunoașterea drepturilor nu reprezenta un echivalent sau o urmare necesară și etică a împlinirii datoriilor fundamentale. Constituția din 27 Februarie 1938
DECRET-LEGE nr. 2.650 din 8 august 1940 privitor la starea juridică a locuitorilor evrei din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143625_a_144954]