1,368 matches
-
care o consider întemeiată, mă voi referi punctual asupra câtorva chestiuni legate de posibilitatea Guvernului de a emite ordonanțe de urgență în domeniul drepturilor electorale, astfel: O primă chestiune este tocmai lămurirea noțiunii de "a afecta", noțiune folosită de legiuitorul constituant în art. 115 alin. (6) din Constituția României. Potrivit textului folosit de legiuitorul constituant "Ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale, nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205123_a_206452]
-
Guvernului de a emite ordonanțe de urgență în domeniul drepturilor electorale, astfel: O primă chestiune este tocmai lămurirea noțiunii de "a afecta", noțiune folosită de legiuitorul constituant în art. 115 alin. (6) din Constituția României. Potrivit textului folosit de legiuitorul constituant "Ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale, nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție, drepturile electorale și nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205123_a_206452]
-
pe calea unei ordonanțe de urgență a Guvernului, ci doar de o modificare a acestuia. Prin urmare, sintagma "a afecta", trebuie explicată prin raportare la adevăratul sens juridic, acela de "a modifica". Este de altfel și sensul dorit de legiuitorul constituant prin interzicerea Guvernului de a legifera și în domeniul drepturilor electorale alături de domeniul legilor constituționale. Prin dispozițiile art. 115 alin. (6) din Constituție, legiuitorul constituant a dorit în realitate să își păstreze exclusivitatea legiferării în domeniile enumerate, iar prevederea constituțională
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205123_a_206452]
-
adevăratul sens juridic, acela de "a modifica". Este de altfel și sensul dorit de legiuitorul constituant prin interzicerea Guvernului de a legifera și în domeniul drepturilor electorale alături de domeniul legilor constituționale. Prin dispozițiile art. 115 alin. (6) din Constituție, legiuitorul constituant a dorit în realitate să își păstreze exclusivitatea legiferării în domeniile enumerate, iar prevederea constituțională este perfect logică, având în vedere tocmai importanța deosebită a acestor domenii. Niciun moment legiuitorul constituant nu a intenționat să lase Guvernului libertatea de a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205123_a_206452]
-
Prin dispozițiile art. 115 alin. (6) din Constituție, legiuitorul constituant a dorit în realitate să își păstreze exclusivitatea legiferării în domeniile enumerate, iar prevederea constituțională este perfect logică, având în vedere tocmai importanța deosebită a acestor domenii. Niciun moment legiuitorul constituant nu a intenționat să lase Guvernului libertatea de a aprecia asupra dispozițiilor din legile organice care reglementează aceste domenii și de a opera modificări asupra acestora. De altfel, potrivit art. 115 alin. (4) din Constituție, Guvernul poate adopta ordonanțe de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205123_a_206452]
-
alin. (2) din Constituție, potrivit căruia "Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege". Astfel, numărul gradelor de jurisdicție, precum și repartizarea competenței materiale pe nivelurile de instanțe nu sunt stabilite prin norme de natură constituțională, legiuitorul constituant abilitând forul legislativ să stabilească aceste aspecte prin lege. În continuare, făcând referire la jurisprudența Curții Constituționale, arată că accesul la justiție nu presupune în mod necesar accesul la toate gradele de jurisdicție și la toate nivelurile de instanțe, cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172647_a_173976]
-
Democrate C.R.E.D., arată: Constituția din 1923 nu a fost revizuită și, ca atare, funcția de șef al statului nu a devenit vacanță și, deci, nu poate fi ocupată pînă ce nu este clarificat acest aspect; prin textul constituțional adoptat de Constituanta la 21 noiembrie 1991, Constituția din 1965 nu este abrogata în mod expres, ba mai mult, Adunarea Constituanta nu a fost investita de poporul român să legitimeze acte normative investita de poporul român să legitimeze acte normative întitulate Constituții; prin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199883_a_201212]
-
nu a devenit vacanță și, deci, nu poate fi ocupată pînă ce nu este clarificat acest aspect; prin textul constituțional adoptat de Constituanta la 21 noiembrie 1991, Constituția din 1965 nu este abrogata în mod expres, ba mai mult, Adunarea Constituanta nu a fost investita de poporul român să legitimeze acte normative investita de poporul român să legitimeze acte normative întitulate Constituții; prin Constituția din 1965 a fost instituită funcția prezidențială, dar funcția de șef al statului este exercitată de un
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199883_a_201212]
-
această calitate. Întrucât dispozițiile constituționale ale art. 123 alin. (3) - Prefectul nu sunt expres menționate în cuprinsul tezei întâi a art. 75 alin. (1) din Constituție, rezultă că Senatul este Cameră de reflecție, și nu decizională, în privința acestora. 24. Legiuitorul constituant derivat, prin art. 123 alin. (3), a scos din sfera art. 73 alin. (3) lit. e) din Constituție atribuțiile prefectului, ceea ce denotă faptul că reglementările referitoare la prefect cunosc o configurație distinctă față de cele referitoare la Guvern. Este o relație
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273990_a_275319]
-
Or, Constituția - în speță art. 123 alin. (3) - trebuie interpretată în sensul de a produce efecte juridice, și nu într-un sens contrar. Singura semnificație juridică a trimiterii la legea organică, din cuprinsul art. 123 alin. (3), este aceea că constituantul derivat a dorit ca procedura de adoptare a legii organice să difere cu referire la sesizarea Camerelor, astfel încât Camera decizională să fie Camera Deputaților. Aceasta este și jurisprudența Curții Constituționale, care, prin Decizia nr. 747 din 4 noiembrie 2015 , publicată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273990_a_275319]
-
domeniu, competența decizională aparține Senatului. Or, nu este de conceput ca unele elemente ce țin de statutul judecătorilor să fie reglementate printr-o lege organică adoptată de Senat în calitate de Cameră decizională, iar altele de Camera Deputaților în calitate de Cameră decizională. Legiuitorul constituant derivat nu s-a îndepărtat de la unitatea de procedură și reglementare care trebuie să caracterizeze relațiile sociale care privesc justiția, eventuala dificultate de interpretare în sensul anterior arătat rezultând din faptul că la data adoptării Legii de revizuire a Constituției
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273990_a_275319]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 29 octombrie 2003, nu existau mai multe legi care să reglementeze relații sociale referitoare la justiție, ci una singură, respectiv Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. Or, chiar dacă intenția legiuitorului constituant derivat a fost aceea ca organizarea judiciară, statutul judecătorilor și procurorilor și organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii să fie reglementate prin legi separate, nu se poate trage concluzia că s-a dorit și reglementarea unor proceduri distincte în privința
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273990_a_275319]
-
2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 11 mai 2004, constatând că această prevedere se încadrează în condițiile pe care legea le poate impune potrivit prevederilor art. 9 din Constituție. Stabilirea numărului minim de membri constituanți se impune pentru a se asigura organizației sindicale constituite o reprezentativitate minimă în vederea desfășurării activităților specifice de apărare a drepturilor și intereselor membrilor săi. Totodată, prin Decizia nr. 24 din 24 ianuarie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/250317_a_251646]
-
a mătasurilor sau în sinteze organice. ... b) Stanat de aluminiu. Preparat prin încălzirea unui amestec de sulfat de staniu și de sulfat de aluminiu. Praf alb utilizat că opacizant în industria emailului sau a ceramicii. ... c) Stanat de crom. Este constituantul principal a culorilor roz în ceramică sau în pictură artistică numite pink colours. Mai este utilizat pentru apretarea cu staniu a mătasurilor. ... d) Stanat de cobalt. Singur sau în amestec, el constituie albastrul ceruleum, folosit în pictură. ... e) Stanat de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166827_a_168156]
-
momentul și consecințele juridice ale aplicării actului. Astfel cum am arătat, în această privință regula este comună (pentru viitor), însă, excepția apare numai în privința legii penale (sau contravenționale) mai favorabile, nu și în privința deciziei Curții Constituționale. În consecință, din moment ce legiuitorul constituant nu a dorit să reglementeze un asemenea efect deciziei Curții Constituționale, nici legiuitorului organic/ordinar nu îi este permis ca, în mod indirect, să atașeze un efect ex tunc deciziei instanței constituționale. Se mai observă că, potrivit art. 47 din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269925_a_271254]
-
prevederilor legale incidente în cauză. Astfel, interpretarea sistematică a Constituției relevă faptul că, dacă în cazul instanțelor judecătorești [la care se referă aceleași texte analizate - art. 146 lit. d) din Constituție și art. 29 din Legea nr. 47/1992 ], legiuitorul constituant a trimis expres la sistemul instanțelor judecătorești naționale, prin referirea făcută în art. 126 din Constituție la Înalta Curte de Casație și Justiție și la rolul său în interpretarea și aplicarea unitară a legii de către instanțele judecătorești, în cazul instanțelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/250553_a_251882]
-
art. 126 din Constituție la Înalta Curte de Casație și Justiție și la rolul său în interpretarea și aplicarea unitară a legii de către instanțele judecătorești, în cazul instanțelor de arbitraj comercial lipsește o asemenea trimitere, precizare sau explicitare, viziunea legiuitorului constituant fiind în mod vădit mai largă. Această viziune poate fi justificată de specificul instanței de arbitraj comercial în raport cu instanța de judecată, dată de natura juridică mixtă a arbitrajului, contractuală și jurisdicțională. Chiar și în cazul arbitrajului instituțional latura contractuală este
EUR-Lex () [Corola-website/Law/250553_a_251882]
-
la o restrângere a exercițiului dreptului dincolo de finalitatea urmărită prin impunerea lor. Astfel fiind, adăugarea, pe cale de interpretare, a unei condiții suplimentare, de natură să restrângă sfera organelor în fața cărora poate fi ridicată excepția de neconstituționalitate (circumstanțiată deja de legiuitorul constituant la instan��e judecătorești și instanțe de arbitraj comercial) ar avea ca efect o restrângere excesivă a accesului la justiție. Aceasta atât din perspectiva accesului la justiția constituțională, cât și din perspectiva accesului la o instanță de arbitraj comercial, întrucât
EUR-Lex () [Corola-website/Law/250553_a_251882]
-
de politică generală sau a unui proiect de lege". Acest text constituțional este reglementat în cap. IV al titlului III din Legea fundamentală, capitol intitulat " Raporturile Parlamentului cu Guvernul". Din interpretarea textelor constituționale arătate, precum și a modului în care legiuitorul constituant a înțeles să le situeze în chiar structura Legii fundamentale, rezultă că legiferarea pe calea angajării răspunderii de către Guvern are caracter de excepție. Așa cum a statuat Curtea în jurisprudența sa, respectiv prin Decizia nr. 1.557 din 18 noiembrie 2009
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227219_a_228548]
-
Art. 22, potrivit căruia " Deputații și senatorii nu pot fi trași la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în timpul mandatului", contravine art. 72 alin. (1) din Constituție privind voturile sau opiniile politice exprimate "în exercitarea mandatului." Or, "constituantul a înțeles să îl apere pe parlamentar pentru exercițiul mandatului, nu pentru orice întreprinde parlamentarul pe timpul mandatului." 5. Art. 23 alin. (3), care prevede că "...dispoziția de revocare a reținerii se execută de îndată prin Ministerul Justiției", încalcă art. 72
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176406_a_177735]
-
termenii și condițiile de exercitare a acesteia împotriva măsurii dispuse și nici organul abilitat căruia să i se poată adresa contestatorul măsurii, încălcându-se, astfel, dreptul acestuia de acces la un judecător. 25. Cu privire la acest aspect, Curtea reține că legiuitorul constituant, prin art. 134 alin. (2) din Constituție, a consacrat în domeniul răspunderii disciplinare "rolul de instanță de judecată" al Consiliului Superior al Magistraturii. Acest rol atribuit Consiliului nu atrage calificarea acestuia drept o instanță judecătorească, aspect menționat prin Decizia nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268043_a_269372]
-
2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 321 din 14 mai 2007, și Decizia nr. 788 din 20 septembrie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 745 din 2 noiembrie 2007]. De aceea, legiuitorul constituant derivat a stabilit că hotărârile Consiliului date în acest domeniu sunt supuse controlului judecătoresc exercitat de Înalta Curte de Casație și Justiție. Totodată, în acest cadru conceptual, Curtea Constituțională observă că, potrivit Legii nr. 317/2004 , aceste hotărâri sunt date
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268043_a_269372]
-
de incidență a textelor constituționale menționate sunt cuprinse și hotărârile prin care se iau măsuri provizorii privind exercitarea funcției de judecător și procuror în cadrul soluționării acțiunii disciplinare. Mai mult, în sensul celor anterior arătate, Curtea reține faptul că dacă legiuitorul constituant derivat ar fi dorit ca numai hotărârea Consiliului prin care se soluționează acțiunea disciplinară să fie supusă controlului judecătoresc, ar fi stabilit în mod expres acest lucru. 28. Prin urmare, Curtea constată că art. 133 alin. (7) și art. 134
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268043_a_269372]
-
alin. (6) din Constituție menționează excepțiile de la regula controlului judecătoresc al actelor administrative, unde sunt prevăzute numai actele de comandament cu caracter militar, astfel că o extindere, prin lege, a noțiunii de "acte de comandament militar" dincolo de voința reală a constituantului intră în contradicție cu Constituția. Totodată, dispozițiile criticate din Legea nr. 182/2002 contravin și prevederilor art. 26, 29 și 30 din Constituție, câtă vreme actul administrativ clasificat, care a fost contestat în cauză și de care depinde în mod
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231923_a_233252]
-
a Camerelor Parlamentului și ale art. 147 privind deciziile Curții Constituționale. Așa cum s-a menționat la pct. II.1 din prezenta decizie, art. 64 din Constituție nu cuprinde reglementări de detaliu referitoare la revocarea președinților celor două Camere, voința legiuitorului constituant fiind, prin urmare, aceea ca asemenea aspecte să fie prevăzute în regulamentele proprii ale fiecărei Camere. În acest sens, Regulamentul Senatului cuprindea, la art. 30, regulile referitoare la motivele, condițiile și procedura revocării președintelui; prin Decizia nr. 601 din 14
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246024_a_247353]