657 matches
-
miză „demistificatoare”. Evident că lucrurile nu puteau continua astfel la nesfârșit - mai cu seamă în cazul unui spirit ce „poseda în chip dramatic presentimentul inerțiilor literaturii”384 - și soluțiile salvatoare au fost găsite la timp. Evadarea din mecanismul - de-acum constrângător - a condus, pe de o parte, la valorificarea ludicului și a împerecherii copilărești de vorbe, în spirit arghezian (O aripă și-un picior despre cum era să zbor), pe de alta, la exploatarea resurselor non-poeticului și la evitarea sistematică a
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
care se dovedesc disfuncționale. De exemplu, În societatea românească postdecembristă, practica șpăgii este o instituție În măsura În care este raportabilă la un sistem formal de statusuri și roluri, drepturile și obligațiile asociate acestora fiind Însă definite informal. Practica se instituie În măsura În care devine constrângătoare pentru actori: cei care nu obțin avantaje fiindcă nu dau șpagă sunt considerați inadaptați. În felul acesta, societatea impune un model de comportament individual de tip descurcăreț. Practica este astfel instituită la nivel informal, cu consecințe sociale indezirabile. De asemenea
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
se utilizează rutina (mijlocul) Y (de asemenea, calitatea de mijloc având aici o semnificație socială). Instituțiile intervin În acțiune limitând setul de opțiuni individuale (scopuri), reducând incertitudinea și constituind moduri habituale de acțiune, rutine comportamentale standardizate. Instituțiile sunt normative și constrângătoare social, definind și generând cadrul În care se stabilesc și se derulează acțiunile actorilor. Acțiunea este o caracteristică subiectivă a actorilor sociali, În timp ce instituțiile se constituie obiectiv În cadrul sistemului social la diverse nivele de agregare (câmpul organizațional, profesiile, sistemul social
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Williamson (1981), din cadrul organizației au reprezentat o provocare pentru teoria economică. Așa au apărut lucrările lui R. Coase și O.E. Williamson, pionieri ai analizei neoinstituționale În economie. 3. Sociologia economică Prin introducerea În analiză a instituțiilor, adică a normelor constrângătoare ale acțiunii individuale, economiștii s-au apropiat disciplinar foarte mult de sociologie, două domenii mai degrabă antitetice până În acel moment. Pe de altă parte, (r)evoluția epistemologică În economie, prin Încorporarea instituțiilor, a Încurajat preocupările sociologilor de a studia piața
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
lor este Însă una de cooperare similară organizării formale: relațiile sociale produc o organizare spontană, informală, bazată pe Încredere, Într-o rețea caracterizată de legături dense Între membri. În relațiile negociate contractual sau instituțional termenii relației sunt definiți ex-ante devenind constrângători. În schimburile sociale sau relațiile reciproce Însă, contribuțiile actorilor la relație sunt realizate În mod separat de către părți, iar termenii nu sunt negociați și contractați de la Început. „Actorii inițiază schimburi În mod individual, performând acte de bunăvoință În favoarea altui actor
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
negociate și relații reciproce. De asemenea, polaritățile identificate sunt mai degrabă tipuri ideale, relațiile concrete de cooperare bazându-se atât pe Încredere, cât și pe asigurare (În proporții diferite), precum și pe un amestec de termeni mutual negociați și componente legal constrângătoare. Astfel, formele de organizare hibrid, la granița dintre piețe și organizații, se statuează deopotrivă pe elemente contractuale mutual sau social negociate și astfel constrângătoare, dar presupun și un grad important de flexibilitate: contractele sunt doar cadre ce lasă loc oportunităților
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
pe asigurare (În proporții diferite), precum și pe un amestec de termeni mutual negociați și componente legal constrângătoare. Astfel, formele de organizare hibrid, la granița dintre piețe și organizații, se statuează deopotrivă pe elemente contractuale mutual sau social negociate și astfel constrângătoare, dar presupun și un grad important de flexibilitate: contractele sunt doar cadre ce lasă loc oportunităților de reciprocitate și construire a Încrederii. Schematic, am putea să identificăm patru tipuri de mecansime ce stau la baza relațiilor de cooperare, după cum predomină
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
fi explicate tocmai prin valoarea intrinsecă pe care societatea o recunoaște revendicărilor de sorginte legală, etică sau filantropică asupra organizațiilor. Acest concept privind comportamentul organizațional responsabil devine o construcție culturală a societăților moderne; el se transformă astfel Într-un factor constrângător la nivel normativ și cognitiv. Faptul că organizațiile știu că aceste valori sunt prețuite (chiar În termeni economici) de către societate le face relevante În analizarea comportamentului organizațiilor și a relațiilor organizaționale. 6. Teoria multiplilor „investitori sociali” (sau „investitori” vs „acționari
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
eticii În cercetare și care „să servească scopuri umane, să evidențieze simultan dimensiunea morală a organizațiilor și astfel cercetarea să aibă valoare practică” (1998:123), să constituie un instrument social de modelare a realității prin impunerea unor concepții sociale instituțional constrângătoare. Abordarea instrumentală trebuie, cu alte cuvinte, să-și conștientizeze principiile etice (să servească scopuri umane) și nu să asume eficiența ca principiu neutru, universal. Din această perspectivă, managementul devine o chestiune În primul rând normativă, deconstruindu-se mitul managementului ca modalitate
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
mai bine relația dintre rețele și instituții vom relua problematica Încrederii interpersonale. „Teoreticienii clasici ai schimbului au sugerat că este mai probabil ca Între parteneri să se dezvolte Încredere interpersonală (n.a.) atunci când schimbul are loc fără negocieri explicite sau Înțelegeri constrângătoare. În aceste condiții, riscul și incertitudinea schimbului oferă partenerilor oportunitatea de a-și demonstra credibilitatea lor (trustwortiness)” (Molm et al., 2000:1396). Coleman (1990) face distincția Între schimbul reciproc și cel negociat. Riscul și incertitudinea inerente schimburilor reciproce sunt esențiale
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
acel comportament, derivă așadar din prescripțiile unei instituții. Asigurarea este un produs ce derivă din contracte și instituții, concomitent cu capacitatea unei terțe părți de a impune prevederile acestora. Molm și colaboratorii săi sugerează că „schimbul negociat, cu Înțelegeri contractuale constrângătoare, produce asigurare, În timp ce schimbul reciproc facilitează Încrederea” (Molm et al., 2000: 1397). Preluând această distincție, putem afirma că instituțiile facilitează cooperarea prin inducerea de așteptări ce iau forma asigurării, În timp ce rețelele realizează același lucru consolidând Încrederea Între parteneri. Fiind generată
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
de la spectacole sau de la vot etc.) se aplică mai rar și sunt evident specifice unor genuri anumite de cercetări (studii pe eșantioane speciale, sondaje la ieșirea de la vot etc.). Alegerea tehnicii se face în funcție de considerentele științifice, dar și de elementele constrângătoare de natură practică: bugetul cercetării, timpul avut la dispoziție, cantitatea și calitatea operatorilor etc. Firește că în nenumărate situații aceste constrângeri materiale sunt decisive. Totuși, câteva cerințe științifice elementare trebuie respectate, altfel rezultatele cercetării nu au nici o valoare. De exemplu
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Alecsandri, care nu vorbește niciodată de dificultățile interioare ale creației, vorbește destul de mult, și aproape totdeauna În același fel, de condițiile exterioare ale stării de a scrie. Am semnalat pînă acum cîteva elemente care declanșează hotărîrea de a scrie: existența constrîngătoare a iernii, liniștea cabinetului... Atît de puternic este sentimentul confortului Încît cea mai mică defecțiune Împiedică, pur și simplu, pe Alecsandri să se apropie de masa de scris. El și-a construit un protocol și protocolul a devenit o habitudine
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
vânător. Acest compromis este încontinuu pus în cauză, deoarece vânătorul tinde să vândă cât mai mult; dimensiunea animalului joacă aici un rol important: gazela prea mică scapă acestor prestații; în cazul antilopei, dezbaterea rămâne deschisă; împărțeala nu este cu adevărat constrângătoare decât pentru mistreț și zimbru. Carnea pentru vânzare este dusă la piețele din Ewo (80 km) și Etoumbi (40 km), fie în stare proaspătă, fie afumată și uscată în prealabil. Grație bicicletei (există 11 biciclete la Okelataka), care permite transporturi
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
spune că este pe drumul cel bun și că oamenii îi acordă (mult) credit. Nevoia de aprobare socială se referă la nevoia ca persoanele din jur, cei cu care interacționăm, să ne aprobe gândurile, deciziile, comportamentele și acțiunile. Or, această constrângătoare și generală nevoie nu poate fi satisfăcută decât în și prin relațiile interumane. Sunt situații însă când, uneori, dorința exagerată de a ne satisface această trebuință duce la un comportament obedient. Liderul (sau grupul) poate specula oricând o asemenea trebuință
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
poziția, să ne susținem punctul de vedere fără a ne lăsa purtați și transformați de definiția pe care ne-o dă celălalt. Acest eroism în cotidian de care ne amintește J. Salomé (2002) reprezintă "o formă de opoziție față de forțele constrângătoare și rareori precizate sau denunțate ale terorismului relațional care bântuie, se impune și își lasă amprenta sub forme diverse și subtile sau izbucnește în variantele violente, atât în relațiile apropiate, intime, conjugale sau parentale, cât și în contexte mai largi
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Lacroix (2009 p. 56). De altfel, așa cum remarca și J. Baudrillard, societatea actuală este o societate a hipertrofiilor. Nu ne miră faptul că și idealul cerut de ea este unul hiperdimensionat. Ne aflăm în fața unor norme de excelență tot mai constrângătoare. Suntem somați de o voce invizibilă și de o voință generală să fim (mereu) cei mai buni. "Suntem tiranizați de un "absolut al sinelui" care se instalează în interioritatea noastră ca un judecător nemilos, în ochii căruia nimic din ceea ce
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
nu exclude prezentul și trecutul persoanei depresive. Gândurile negative automate sunt un produs cognitiv al schematei depresogene; sunt acele gânduri care apar spontan, pe care persoana nu le conștientizează și care produc reacții emoționale. Conceptul subliniază fluxul involuntar, continuu și constrângător de imagini și gânduri experimentate în depresie sau alte psihopatologii. Ele sunt numite automate dat fiind faptul că persoana nu realizează o interpretare critică a situațiilor cu care se confruntă, astfel că ea nu este conștientă de propriile gânduri, ci
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Astfel, descrierea învățării complexe și a schimbării identitare care ni se oferă este limitată sub două aspecte. Mai întâi, problematica centrală rămâne cea a cooperării în anarhie. Anarhia este privită ca fiind reproductivă, și nu transformativă; ea generează un mediu constrângător, nu unul permisiv. În consecință, instituționalismul nu oferă o descriere sistematică a felului în care selecția culturală poate fi încurajată de sistemul internațional însuși. În al doilea rând, instituționalismul nu oferă nici o descriere sistematică a condițiilor în care sistemul internațional
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Durkheim, baza producerii de categorii mentale. În lipsa ei, calificarea nu se poate realiza, nici dura. Trebuie să-l urmărim pe acest autor când explică faptul că grupul oferă o dimensiune incontestabilă, puternică și "obiectivă" datorită impersonalității sale și caracterului său constrângător, care se impun în fața voințelor individuale (1988 și 1991). Dar, plecând de la această concluzie fondatoare a sociologiei, perspectiva noastră o lărgește și o precizează, efectuând, ca și nepotul său Mauss, noi distincții: între grupurile de producători (i.e. "profesioniștii") și grupurile
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
diferențe. Configurarea specifică a tuturor acestor preluări și respingeri este cea care construiește identitatea. Această abordare este astăzi mult mai răspândită. Ea este deosebit de prizată în interpretările multor practici, mai ales că societatea modernă a eliberat indivizii de anumite grupări constrângătoare care le atribuiau roluri și statute controlate. Această perspectivă descrie modurile de construire a sinelui, de negociere a propriei imagini în interacțiuni. Fiecare își "bricolează" identitatea (Yonnet, 1999; Mendras, 1988; de Certeau, 1987 și 1990). Sociologii contemporani preocupați de studiul
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
depozitul de cunoștințe care se interpun între compozitor, interpreți și auditori. Emoția muzicală depinde de efortul de recreare al fiecăruia. Becker reia opoziția între artele comerciale și "arta pentru artă": "Supunerea artiștilor față de exigențele publicului și ale angajatorilor este mai constrângătoare și mai completă în artele devenite comerciale" (1988, p. 293). Dimensiunea practică Noțiunea centrală de convenție subliniază dubla dimensiune, practică și simbolică, a muncii sociale: pe de o parte, ea trimite la sens, la simbolic, iar pe de alta, la
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
toți și toți sîntem așezați la aceeași distanță față de rezultatul liberei noastre depuneri. Forța acestui depozit de libertate delegată provine tocmai din situarea lui în mijloc, în singurul loc în care, aparținând tuturor, el nu este al nimănui. Doar această constrângătoare neclintire a lui devine o garanție pentru libertatea fiecăruia dintre noi. Legea este constrângerea ca libertate a tuturor în vederea libertății fiecăruia. Formă supremă de a hotărî în privința multora și a tuturor, ea reprezintă mecanismul prin care libertatea își creează condiția
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
noaptea unei idei. Există întotdeauna în cultură un mister al începutului, care se manifestă prin aceea că orice început este întîmplător. Poți începe de oriunde și chiar începi de oriunde. Această libertate a începutului se cere însă anulată în caracterul constrângător al felului în care continui. Istoricii literari sau cei de artă nu continuă de fapt niciodată; ei încep mereu, acceptând astfel să trăiască oarecum la voia întîmplării. " Gîndește-te, când scrii, la cititorul tău ideal sau la omul pe care îl
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
mă provoacă în sens invers, ca și cum plierea pe acest "trebuie" ar fi o înfrîngere a eului meu, o supunere la o regulă dată din afară. De aceea, cu cât un termen este mai implacabil, cu cât acest "trebuie" este mai constrângător, cu atât rezistența mea la el este mai mare. Mi-am descoperit acest "defect de construcție" în liceu, când venea perioada tezelor. Trebuia, cu două-trei zile înainte, să revăd, să repet, să încep să "învăț pentru teză" lecțiile dintr-un
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]