267 matches
-
mecanismul gândirii hasdeiene: După cum o formă gramaticala nu este decât o construcțiune sintactica condensata, tot așa sensul cel expres nu este decât o condensare a ideei latențe. Noematologia se rapoartă la semasiologie întocmai că sintaxa la morfologie. Ideea latentă și construcțiunea sintactica șanț cele două principie primitive psichice oarecum fluide, al cărora contact cu sonul, ca materie sau element solid, a închegat o porțiune din ele în sens expres și în formă gramaticala, dând astfel naștere cuvântului. Închegarea poate diferi prin
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
a închegat o porțiune din ele în sens expres și în formă gramaticala, dând astfel naștere cuvântului. Închegarea poate diferi prin volum și prin densitate. Uneori este chiar anevoie a deosebi o formă gramaticala sau un sens expres de o construcțiune sintactica sau de o idee latentă, de pildă în graiurile cele zise polisintetice sau incorporative din America, în câri o proposițiune, fie cât de lungă, ne apare că o singură vorba; dar tocmai aceasta dovedește și mai bine identitatea cea
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
orice cuvânt, în primul rând autosemantic, a fost, la origine, o propoziție. "După cum o formă gramaticala [flexionara] nu este decât o construcție sintactica condensata, tot așa sensul cel expres nu este decât o condensare a ideii latențe. [...] Ideea latentă și construcțiunea sintactica sunt cele două principii primitive oarecum fluide, al căror contact cu sonul, ca materie sau element solid, a închegat o porțiune din ele în sens expres și forma gramaticala, dând astfel naștere cuvântului", spune Hașdeu. Cuvintele pline (autosemantice), având
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
al științei lucrurile care se află în neîncetata devenire, în neîntreruptă curgere, altfel spus fluide? Nu cumva greșește Hașdeu propunând o doctrină că noematologia ori susținând caracterul fluid al construcțiilor sintactice? Să citim cu atenție cuvintele autorului: "Ideia latentă și construcțiunea sintactica șanț cele două principii oarecum fluide..." (Hașdeu, 1882a, p. 29). Așadar, lingvistul este conștient că nu tot ce este "fluid" poate fi studiat. În cazul noematologiei, bunăoară, el are în vedere ceea ce nu este fixat în limba, dar este
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
o formă (mai mult sau mai putin) fixă în vorbirea unei comunități: expresii și locuțiuni, proverbe și zicători, citate celebre ș.a.m.d. Ca să ne exprimăm în maniera hasdeiana, ceea ce este numele propriu în raport cu cuvântul este frazeologismul (= discursul repetat) în raport cu "construcțiunea" sintactica. 3.3.4.4. Din păcate, în epoca lui Hașdeu, timpul frazeologiei că disciplină preocupată de studierea acestor unități lingvistice cu regim special încă nu sosise, si nu putem decât să regretam că savantul român nu a avut aceeași
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
timpul frazeologiei că disciplină preocupată de studierea acestor unități lingvistice cu regim special încă nu sosise, si nu putem decât să regretam că savantul român nu a avut aceeași prezenta de spirit de a propune o doctrină aparte și pentru "construcțiunile" sintactice condensate 38. Fără îndoială, termenul de frazeologie (fraseologie) îi era cunoscut lingvistului nostru, care, de altfel, îl și utilizează în același număr (din ianuarie, 1882) al revistei "Columna lui Traian" (la p. 60), desi semnificația acestuia nu este prea
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
cu perfecțiune pe latinul virtutem amat rex, deși-i lipsește orice formă de acuzativ, de nominativ, de a treia persoană etc. Totalitatea Gloticei, astfel înțeleasă, s-ar putea represinta prin următoarea figură: După cum o formă gramaticala nu este decât o construcțiune sintactica condensata, tot așa sensul cel expres nu este decât o condensare a ideii latențe. Noematologia se rapoartă la semasiologie întocmai că sintaxa la morfologie. Ideea latentă și construcțiunea sintactica șanț cele două principie primitive psichice oarecum fluide, al cărora
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
prin următoarea figură: După cum o formă gramaticala nu este decât o construcțiune sintactica condensata, tot așa sensul cel expres nu este decât o condensare a ideii latențe. Noematologia se rapoartă la semasiologie întocmai că sintaxa la morfologie. Ideea latentă și construcțiunea sintactica șanț cele două principie primitive psichice oarecum fluide, al cărora contact cu sonul, ca materie sau element solid, a închegat o porțiune din ele în sens expres și în formă gramaticala, dând astfel naștere cuvântului. Închegarea poate diferi prin
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
a închegat o porțiune din ele în sens expres și în formă gramaticala, dând astfel naștere cuvântului. Închegarea poate diferi prin volum și prin densitate. Uneori este chiar anevoie a deosebi o formă gramaticala sau un sens expres de o construcțiune sintactica sau de o idee latentă, de pildă în graiurile cele zise polisintetice sau incorporative din America, în câri o proposițiune, fie cât de lungă, ne apare că o singură vorba; dar tocmai aceasta dovedește și mai bine identitatea cea
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
ca "cuvânt comun", obiect al lexiologiei, și sub cel condensat, ca "nume propriu", obiect al onomatologiei [14]. Raportul între cuvântul comun și numele propriu nu este și nu poate fi absolutamente de aceeași natură că raportul între formă gramaticala și construcțiunea sintactica sau între sensul expres și ideea latentă, căci formă și sensul șanț factori primari ai limbei, pe când cuvântul nu este decât o resultantă. E nu mai puțin adevărat însă, ca lexiologia și onomatologia, provenite din deduplicarea cuvântului, închipuiesc două
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
faptul că termenul era inițial unul precis, tehnic: "Creditorul... iaste îndatorit a răspunde pentru stricarea acareturilor, adică a morilor, viilor și altor lucruri". Hasdeu, în Etymologicum Magnum Romaniae, I, 1886, observa că termenul acaret "se aplică mai cu seamă la construcțiuni cu dependințele lor". Sensurile extinse înregistrate în DEX (1996) - (1) "construcție auxiliară care ține de o gospodărie"; (2, la plural) "unelte de gospodărie, mai ales agricole" - sînt rezultatul intrării cuvîntului în circulația populară. e un împrumut din turcă (într-un
Acaret by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7997_a_9322]
-
în obligațiuni înadins confecționate ale orașului Brăila, emise pe cursul de 85 la sută, purtând 8 la sută dobândă și 4 la sută amortisment. Lucrările deci încep în 1873. Din mai încă, colonelul Peiu, care supraveghează lucrarea, propune modificări în construcțiune, recunoscute și admise și de consiliul tecnic de cari antreprenorii erau obligați a ține seamă. Ei însă nu se supun și se împrotivesc oricării ameliorări a construcțiunii. Colonelul Peiu respinge o cantitate însemnată de material prost și nepotrivit cu condițiile
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în 1873. Din mai încă, colonelul Peiu, care supraveghează lucrarea, propune modificări în construcțiune, recunoscute și admise și de consiliul tecnic de cari antreprenorii erau obligați a ține seamă. Ei însă nu se supun și se împrotivesc oricării ameliorări a construcțiunii. Colonelul Peiu respinge o cantitate însemnată de material prost și nepotrivit cu condițiile contractului. Cu toate astea antreprenorii nu țin în seamă respingerea și întrebuințează acel material de proastă calitate. La 1875 se constată că, din lungimea totală a cheiului
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
bine, onorabililor, oare asta nu-i socoteala lui Nastratin? Ce fel de negustorie e asta? Apoi dreptul companiei de-a exploata linia 90 de ani și de-a se folosi de portul Chiustenge nu constituie tocmai plata actuală a costului construcțiunii? Costul construcției pe de-o parte, dreptul de esploatare și de port pe de alta nu formează două sume ce se pot aduna la un loc, ci două sume în raport. Daca presupunem că costul liniei de 6000000, iar drepturile
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
o asemenea lucrare de lux, când cele două gări ale Bucureștilor, cari ne pun în comunicație cu toată rețeaua noastră, stau în legătură întreolaltă. De ce folos? De nici unul. Însă există o societate care nu-și poate desface acțiile. Societatea de construcțiune, pretinsă română, ce-ar vrea să puie mâna pe vro afacere grasă, care să-i urce creditul ei și al Mobiliarei corespunzătoare. și 'nainte de toate, ce urgență are lucrarea aceasta? Niciuna. D. ministru știe că podurile de peste Argeș (Cosmești
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în stare a da urme de pricepere. Acest exordiu ni s-a părut necesar pentru a indica cititorilor noua tentativă de spoliare a acestor oameni. Dunărea e o cale de apă gata, care n-are nevoie de nici o cheltuială de construcțiune, o cale cum numai Dumnezeu a putut-o face. Pe trei guri puternice ea se varsă în mare. Două din acele guri sunt cu totul pe teritoriu român; pe una lucrează Comisia Europeană pentru a o ține în stare de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și prin faimoasele raporturi duble, unul public ș' altul secret, al. d-lui Văcărescu... Ce se cuvine d-lor miniștri Dumitru Ghica, Boerescu ș. c. l. sub adiministrarea cărora s-au făcut mișeliile în traseuri, în proiecte, în planuri, în construcțiune și în toate celelalte uriașe și rușinoase hoții atât de bine cunoscute și dureros plătite de țară? ("Romînul", 24 și 25 aprilie 1875). ... D. Boerescu, ministru, deputat și membru al mai multor societăți financiare și comerciale; d. Dumitru Ghica, deputat
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a putut-o. Al doilea pericol ce amenință această direcțiune constă într-aceea că, la o predominare a momentului intuițiunei nemijlocite, fantazia nu urmărește reprezintarea caracterului până-n trăsăturile cele mai secrete și nu pătrunde într-aceeași măsură toți membrii întregei construcțiuni, ba încă manifestări a vieței latente mai adânc și cari par mai neesențiale nu vin la îndreptățirea lor deplină și la consonanță deplină cu tabloul întreg. Victoria asupra acestui inamic va fi cu putință numai prin o tărie așa de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
buze apare iarăși, după cum e scărirea aspirațiunei, sub o formă triplă, după tăria sa în șir descinzător ca f, v, w. Dacă e, cum bine zice Humboldt, că semnele necesarii a sunetului articulat [sînt] o unitate aspru înțelegibilă și o construcțiune care se poate pune în relațiune certă cu toate celelalte sunete care se pot numai cugeta, urmează de-aicea pentru pronunție legea duplă de-a mărgini și a dimarca cu stricteță fiecare sunet, pentru ca să apară în puterea și (preciziunea) certitudinea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
să subordineze procesul respirărei sensului celor vorbite. Firește cumcă pauzele condiționate prin sens și-așa se-ntrebuințează de sine pentru a respira; însă vorbitorul trebuie totuși să calculeze bine măsura respirațiunei sale, mai ales însă în vorbiri lungi și cu construcțiuni împletite, pentru de-a {EminescuOpXIV 305} nu trece peste halturile condiționate prin înțeles, ca să fie apoi silit la o respirațiune falsă și jenantă, greșală prin care sufere sensul o întrerumpere, iar oboseala devine vădită. În această din urmă observare stă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Pe când propozițiunea incidentă e în legătură gramatică cu membrele propozițiunei principale, trebuind astfel să fie pusă și prin întonare într-un raport intern cu cea din urmă, lucrul se schimbă la parenteză. Parenteza anulează cu totul conexiune[a] internă a construcțiunei și se prezintă ca o propozițiune de sine stătătoare, care nu are alt raport cu vorbirea decât doar prin sens, ba adesea chiar prin sens n-o are, ci se prezintă ca o observațiune din treacăt care întrerupe cu totul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
simbolic are de-a trezi în noi o sumă de intuițiuni. ONDOLAȚIUNEA RITMICĂ (VIAȚA RITMICĂ) 1. RITMUL ÎN PROZĂ Accentul logic îi dă auditorului înțelegerea vorbirei. El își are temeiul său pe aceleași legi pe cari se bazează și structura construcțiunei după raporturile ei logice, pe care accentul nu face decât a le oglindi prin ton. Accentul simbolic întrupează în noi prin ton intuițiunea pe care vorbele, aceste semne a noțiunilor, o trezește în noi. Însă amândouă elementele acestea nu reproduc
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
căpătăm o impresiune artistică, și prin ton suntem transpuși într-o mișcare amăsurată coprinsului vorbirei. Această mișcare o împlinește ondolațiunea ritmică. Asta ni se prezintă deocamdată în două forme: Ritmul prozei și acela al poeziei. Accentul logic predă minții noastre construcțiunea în conexiunile ei interne; ritmul prozei ni descopere perioada ca pe o unitate rotunjită și vie pentru simțul intern. Perioada e un întreg organic, în care membrele au între ele un raport intern corect, care raport se impune simțământului artistic
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
vie pentru simțul intern. Perioada e un întreg organic, în care membrele au între ele un raport intern corect, care raport se impune simțământului artistic. Perioada după natură ar trebui să fie așadar mai mult decât un simplu conglomerat de construcțiuni care nu are să {EminescuOpXIV 317} facă altceva decât să ia în considerațiune pretențiunile minții logice abstracte și să le îndestuleze. Această unitate produsă numai pentru minte, perioada o predă iarăși fantaziei și sufletului prin arta cu care ea coordinează și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a reda complect sensul celor vorbite, e subordonat declamațiunei ritmice a periodei. Declamațiunea ritmică își zidește pe această primă temelie, indispensabilă, un alt edificiu, care nu e accesibil decât numai simțului artistic. Dispărțirea marilor membre generale ale periodei, împărțirea pauzelor construcțiunei după valoarea și însămnătatea acestora, economizarea vocei și o corectă împărțire a respirațiunei spre a ilumina în parte tocmai cugetările cele mai eclatante și întorsăturile cele mai surprinzătoare, în fine dominarea acestor momente prin care intră în intuițiune o viață
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]