1,579 matches
-
is the cultural and social representation created by every text producer. The empirical dată provided în the second part of the book constitute the arguments for the non-essentialist view (Holliday, Hyde, Kullman 2004: 4) on identity and culture. This (de)constructivist approach fits the theoretical framework of social semiotics through the analysis of the four semiotic systems. The analysis of the represented and interactive participants' cultural identity constitutes the passing from a micro-discursive level towards a macro-discursive level or the discovery
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
dispus să reducă tensiuni psihice, profitând de neatenția părinților. Nimic nu poate înlocui căldura unui grup în care adolescenții împărtășesc idei și vise. Riscul consumului de droguri într-un anturaj e mare în cazul tinerilor fără repere. Tributar viziunii sociologice constructiviste, subliniez necesitatea prezentării consumului de droguri la adolescență din perspectivă clinică, socio-psihologică, nu doar morală, fiindcă dependența de drog e și o boală, nu doar o "devianță", iar fenomenul nu trebuie abordat doar din perspectivă catastrofistă, dar nici banalizat. Trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
întăririle, recompensele; - aplicarea de programe speciale pentru cei cu aptitudini deosebite; - învățarea structurată a citirii; - oferirea de sugestii și de reacții de către profesor; - buna stăpânire a fizicii; - munca în echipe mici. În ultimul deceniu au fost în mare vogă abordări constructiviste care au pus accentul pe procesele metacognitive (de exemplu, „a învăța să înveți”), „învățarea activă” și învățarea din situații reale de viață („învățarea situată” și „învățarea experiențială”). Mai interesante din punct de vedere sociologic sunt rezultatele care atestă construcția socială
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
cu funcții diferite. Prin raportare la succesiuni de evenimente de tipul exodului, se obține o justificare a ritmului lent al tranziției sau eventual structuri narative relevante pentru cum a mers procesul. Tranziția ca joc de șah este mai aproape de viziunea constructivistă - reforma poate fi făcută, depinde de modul în care sunt combinate reguli și piese, strategii și resurse, pentru a atinge obiectivele. În procesul de tranziție, fiecare categorie de actori sociali se individualizează prin resursele inițiale de care dispun și tipul
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
Parazitologie. Geriatrie, G. Bouvenot et al., 264 pag., 52.000 lei Patologie medicală. Cardiologie. Angiologie, G. Bouvenot et al., 244 pag., 120.000 lei Patologie medicală. Boli neurologice și musculare, G. Bouvenot et al., 404 pag., 198.000 lei Pedagogia constructivistă, Horst Siebert, 228 pag., 92.000 lei Pedagogia comunicării, Laurențiu Șoitu, 262 pag., 105.000 lei Politica și presa, Gheorghe Schwartz, 300 pag., 110.000 lei Semiotică. Societate. Cultură, Daniela Rovența-Frumușani, 312 pag., 88.000 lei Sociologia educației, Dumitru Popovici
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
va fi folosit exemplul oferit de Andrei Tsygankov 15 în analiza studiilor asupra politicii externe rusești. El identifica lucrări ce au studiat politică externă rusă și procesul construirii acesteia din fiecare din cele trei perspective realistă,16 liberală 17 și constructivista.18 Tabel 1. Asumpții ale principalelor școli de gandire din relațiile internaționale. Sursa: Joshua S. Goldstein și Jon C. Pevehouse, Relații Internaționale, editura Polirom, Iași, 2008, p. 97, 172-175 Problematică Natura umana Cei mai importanți actori Cauzele comportamentului statului Natură
by Paula Daniela Gânga [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
vedere readuc în discuție școlile de gândire în relațiile internaționale discutate în introducere. Urmărirea interesului de stat ca principal motor al relațiilor internaționale este una din principalele aserțiuni ale realismului, în timp ce ideea socializării actorilor la nivel internațional vine din filiera constructivista. 3 Christian Egenhofer, "Integrating Security of Supply, Market Liberalization and Climate Change. The European Commisions Green Paper on Secure, Competitive and Sustainable Energy for Europe from a Security-of-Supply Perspective", European Energy Security. What should it mean? What to do?, European
by Paula Daniela Gânga [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
unul din simbolurile comunnismului: secera și ciocanul. 15. Această machetă a unui monument închinat Internaționalei Comuniste a fost realizată între 1919-1929 de către Vladimir Tatlin, președinte al Uniunii Artiștilor din Moscova după Revoluția din Octombrie. Rând pe rând cubist, fluturist și constructivist, Tatlin simbolizează aici adeziunea la revoluția bolșevică a unei părți a avangardei culturale ruse, dar și libertatea estetică a acesteia înainte de instaurarea realismului socialist. =ANTICOMUNISMUL= 16. Acest afiș francez din timpul alegerilor legislative din 1919 ilustrează sugestiv imaginea barbariei care
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
patetismul exasperării și trăirile halucinatorii, trăsături distinctive ale poeticilor expresioniste: „Să ne oprim aci lângă fântâna secată / că salcia serii cade apăsător, / chiar piscurile se gârbovesc copleșite, / iar moara de vânt, văduvă și neagră, / înnebunește pe deal, înnebunește” (Septembrie). Etapa constructivistă aduce cu sine un interes mai apăsat pentru dimensiunea experimentală și virtuțile ludice ale limbajului (Ev, Eleonora). În același timp, peisajul citadin cosmopolit, sclipitor și caleidoscopic devine un prilej de developare a fascinantei polimorfii a lumii moderne: „La băcănie la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
banane în piele de căprioară / și nucile de cocos / cumplit testiculare / în care hohotele negrilor se mai aud. / Aici, aici, / unde târguiește Mira Popovici, / sună-ți anii în valută forte, / pipăie meridianul București-Paris” (Reclamă). Radiografia stării de poezie din faza constructivistă este dată de poemul Lamento, savantă îmbinare de discontinuități metaforice cu nuanțe ermetice barbiene și sentimentalism șarjat: „Ploi de martie, tragedie citadină, / arborii își fac semn ca surdomuții. Pentru spectacolul de adio / plângeți lacrămi de făină / printre sonerii, lumină, / de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA IOANA LEUCEA CONSTRUCTIVISM ȘI SECURITATE UMANĂ Prefață de VASILE VESE Postfață de IOAN-MARIUS BUCUR INSTITUTUL EUROPEAN 2012 CUPRINS PREFAȚĂ / 9 INTRODUCERE / 13 CAPITOLUL 1 ABORDAREA CONSTRUCTIVISTĂ A RELAȚIILOR INTERNAȚIONALE: PREZENTARE GENERALĂ / 19 1.1. Constructivismul, abordare sau teorie a relațiilor internaționale? / 19 1.1.1. Ontologia / 26 1.1.2. Epistemologia / 28 1.1.3. Metodologia / 31 1.2. Teme constructiviste centrale în relațiile internaționale / 34
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
INTRODUCERE / 13 CAPITOLUL 1 ABORDAREA CONSTRUCTIVISTĂ A RELAȚIILOR INTERNAȚIONALE: PREZENTARE GENERALĂ / 19 1.1. Constructivismul, abordare sau teorie a relațiilor internaționale? / 19 1.1.1. Ontologia / 26 1.1.2. Epistemologia / 28 1.1.3. Metodologia / 31 1.2. Teme constructiviste centrale în relațiile internaționale / 34 1.2.1. Problematica schimbării în sistemul internațional / 34 1.2.2. Dimensiunea socială a relațiilor internaționale / 36 1.2.3. Constituirea reciprocă: agent structură / 37 1.2.4. Legitimitatea în societatea internațională / 39 1
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
în societatea internațională / 39 1.3. Constructivism și raționalism / 44 1.3.1. Ființa socială / 45 1.3.2. Relația agent structură / 46 1.3.3. Realitatea socială / 47 1.3.4. Înțelesurile intersubective / 48 1.4. Studiile de securitate constructiviste / 49 1.4.1. Studiile de securitate constructiviste convenționale / 49 1.4.2. Studiile de securitate constructiviste critice / 51 CAPITOLUL 2 IDENTITATEA, CONCEPT CENTRAL ÎN ABORDAREA CONSTRUCTIVISTĂ / 55 2.1. Considerații privind conceptul de identitate / 58 2.1.1. Identitatea
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
raționalism / 44 1.3.1. Ființa socială / 45 1.3.2. Relația agent structură / 46 1.3.3. Realitatea socială / 47 1.3.4. Înțelesurile intersubective / 48 1.4. Studiile de securitate constructiviste / 49 1.4.1. Studiile de securitate constructiviste convenționale / 49 1.4.2. Studiile de securitate constructiviste critice / 51 CAPITOLUL 2 IDENTITATEA, CONCEPT CENTRAL ÎN ABORDAREA CONSTRUCTIVISTĂ / 55 2.1. Considerații privind conceptul de identitate / 58 2.1.1. Identitatea, un concept greu de circumscris / 59 2.1
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
3.2. Relația agent structură / 46 1.3.3. Realitatea socială / 47 1.3.4. Înțelesurile intersubective / 48 1.4. Studiile de securitate constructiviste / 49 1.4.1. Studiile de securitate constructiviste convenționale / 49 1.4.2. Studiile de securitate constructiviste critice / 51 CAPITOLUL 2 IDENTITATEA, CONCEPT CENTRAL ÎN ABORDAREA CONSTRUCTIVISTĂ / 55 2.1. Considerații privind conceptul de identitate / 58 2.1.1. Identitatea, un concept greu de circumscris / 59 2.1.2. Dimensiuni ale conceptului de identitate / 66 2.1
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
socială / 47 1.3.4. Înțelesurile intersubective / 48 1.4. Studiile de securitate constructiviste / 49 1.4.1. Studiile de securitate constructiviste convenționale / 49 1.4.2. Studiile de securitate constructiviste critice / 51 CAPITOLUL 2 IDENTITATEA, CONCEPT CENTRAL ÎN ABORDAREA CONSTRUCTIVISTĂ / 55 2.1. Considerații privind conceptul de identitate / 58 2.1.1. Identitatea, un concept greu de circumscris / 59 2.1.2. Dimensiuni ale conceptului de identitate / 66 2.1.3. Identificare versus identitate. Abordarea discursivă a identității / 70 2
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
2.1.1. Identitatea, un concept greu de circumscris / 59 2.1.2. Dimensiuni ale conceptului de identitate / 66 2.1.3. Identificare versus identitate. Abordarea discursivă a identității / 70 2.2. Importanța identității în conceptualizarea sistemului internațional din perspectivă constructivistă / 72 2.2.1. Alexander Wendt / 74 2.2.2. Rodney Bruce Hall / 80 2.3. Identitatea în diverse lucrări constructiviste / 85 2.3.1. Identitatea ca structură / 86 2.3.2. Identitatea ca agent / 91 CAPITOLUL 3 CONSIDERAȚII TEORETICE
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
3. Identificare versus identitate. Abordarea discursivă a identității / 70 2.2. Importanța identității în conceptualizarea sistemului internațional din perspectivă constructivistă / 72 2.2.1. Alexander Wendt / 74 2.2.2. Rodney Bruce Hall / 80 2.3. Identitatea în diverse lucrări constructiviste / 85 2.3.1. Identitatea ca structură / 86 2.3.2. Identitatea ca agent / 91 CAPITOLUL 3 CONSIDERAȚII TEORETICE PRIVIND PARADIGMA SECURITĂȚII UMANE / 99 3.1. Contextul internațional și emergența paradigmei securității umane / 99 3.1.1. Redefinirea conceptului de
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
străină. De aceea subliniem ineditul subiectului și efortul analitic al numeroaselor lucrări străine, fundamentul teoretic solid care i-a oferit posibilitatea enunțării unor asumpții credibile, lucrarea fiind o contribuție majoră la studierea Relațiilor Internaționale contemporane în România. Primul capitol, Abordarea constructivistă a Relațiilor Internaționale, fundamentează teoretic Relațiile Internaționale din perspectivă constructivistă, ce acordă factorului social și agentului uman un rol și o importanță evidentă în evoluția lumii contemporane din această perspectivă. Într-adevăr, fără a face trimitere la factorul social și
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
numeroaselor lucrări străine, fundamentul teoretic solid care i-a oferit posibilitatea enunțării unor asumpții credibile, lucrarea fiind o contribuție majoră la studierea Relațiilor Internaționale contemporane în România. Primul capitol, Abordarea constructivistă a Relațiilor Internaționale, fundamentează teoretic Relațiile Internaționale din perspectivă constructivistă, ce acordă factorului social și agentului uman un rol și o importanță evidentă în evoluția lumii contemporane din această perspectivă. Într-adevăr, fără a face trimitere la factorul social și uman în dispariția Războiului Rece și a Bipolarității, nu s-
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
avut un impact atât de evident asupra evoluției Relațiilor Internaționale contemporane, fără a avea vreo legătură cu competiția sau cu o eventuală ciocnire a celor "Doi Mari". Autoarea sesizează corect și justificat discuția specialiștilor asupra conceptelor de constructivism și "abordări constructiviste". "S-a cristalizat sau nu constructivismul ca o teorie și un curent în Relațiile Internaționale?", interoghează autoarea. Opinia sa este aceea că nu putem vorbi încă de constructivism ca un nou curent în Relațiile Internaționale, aceasta deoarece alte curente ca
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
un nou curent în Relațiile Internaționale, aceasta deoarece alte curente ca neoliberalismul și neorealismul recunosc și dezvoltă rolul factorului uman social și al agentului uman în Relațiile Internaționale. Ca urmare, autoarea conchide că nu putem vorbi încă de un curent constructivist bine articulat. Abordările constructiviste sunt primare în a sublinia rolul identității în Relațiile Internaționale, altele decât cele etnice și naționale. Adesea este citat faptul că pentru SUA pericolul nuclear nord-coreean este perceput ca fiind mult mai periculos decât cel britanic
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
Relațiile Internaționale, aceasta deoarece alte curente ca neoliberalismul și neorealismul recunosc și dezvoltă rolul factorului uman social și al agentului uman în Relațiile Internaționale. Ca urmare, autoarea conchide că nu putem vorbi încă de un curent constructivist bine articulat. Abordările constructiviste sunt primare în a sublinia rolul identității în Relațiile Internaționale, altele decât cele etnice și naționale. Adesea este citat faptul că pentru SUA pericolul nuclear nord-coreean este perceput ca fiind mult mai periculos decât cel britanic, deși Marea Britanie dispune de
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
arsenal nuclear mult mai consistent și periculos. Explicația constă în identitatea americano-britanică privind setul de norme politice și morale pe care le promovează cele două puteri. Al doilea capitol discută și analizează identitatea în variile ei realități, având, în concepția constructivistă, un rol central în prefigurarea relațiilor internaționale. Autoarea demonstrează că acest concept de identitate nu poate fi redus la cel etnic sau național, covârșitor în secolele anterioare și în perioada sistemului politic internațional bipolar. Autoarea conchide chiar din primele pagini
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
la interesele sale vitale. Pe de altă parte, identitatea este în permanență regândită în procesul globalizării, care a cuprins, fie că ne place sau nu, întreaga planetă. În același capitol autoarea analizează conceptul de identitate în abordările a numeroși exegeți constructiviști, dintre care menționăm numele lui Alexander Wendt și Rodney Bruce Hall, care, spre deosebire de neorealiști, formulează o teorie socială a relațiilor internaționale. Autoarea insistă pe viziunea constructivistă asupra identității în ipostazele sale, ca structură, ca agent, preliminând conceptul de identitate umană
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]