1,615 matches
-
la cea modernă pentru aproprierea conceptual-explicativă a unei tranziții specifice modernității deja consacrate și intrate într-un nou stadiu constitutiv. Inevitabil, ajunge să fie când teleologic, când apocaliptic, când imitativ cu distanțarea (față de Marx sau față de Durkheim), când pragmatic și constructivist (ca Tocqueville sau Weber), dar cu o puternică notă mesianică. Sigur că putem menționa încă o dată că abordarea dialectică a contradicțiilor între varii componente ale societății au oferit lui Bell șansa distanțării față de determinismele lineare, holiste și evoluționiste atât de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
a modernității reflexive, noua știință socială este chemată să potențeze o astfel de construcție. În partea a doua a lucrării, voi încerca să dau mai multă substanță acestei afirmații, încă prea generale, din perspectiva unei sociologii instituționaliste și de tip constructivist. Partea a doua. Configurări ale modernității reflexive în societatea individualizată Una dintre tezele derivate din cele avansate în prima parte a acestei lucrări și contextualizate pentru spațiul nostru național ar fi că noi, românii, ca și ceilalți europeni, ne aflăm
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Filtrele cognitive. Oldfather și Dahl (apud Oldfather și West, 1999) discută, de asemenea, modalitatea în care conducerea clasei de elevi de către profesor afectează tipul de învățare care îl plasează pe elev în rolul central. „Cadrul didactic de formație de tip constructivist își ajută elevii să înțeleagă faptul că sunt coparticipanți în procesul de construire a sistemului de cunoștințe și că au puterea de cunoaștere și de a încerca să înțeleagă lumea în care trăiesc. Profesorii care acceptă astfel variantele elevilor de
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
în aceleași condiții. Subiectul evaluării a trecut prin multe schimbări în cursul timpului. Ca și în cercetările științifice, în evaluarea rezultatelor, ca parte din aceste cercetări, concluziile oscilează între evaluări cantitative și calitative. Așa cum mulți cercetători și psihologi promovează atitudinea constructivistă în detrimentul atitudinii pozitiviste, și în evaluarea rezultatelor se adoptă noi atitudini. În zilele noastre se preferă metodele avansate, bazate pe aprecieri calitative cunosute sub numele de aprecieri alternative (Iucu, 2001). Schimbarea de atitudine a evaluării este substanțială: de la paradigma psihometrică
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
datele obținute într-un studiu longitudinal cunoscut sub numele de Oakland Growth. Deși criticat pentru caracterul său prea categoric (pentru Haan, mecanismele de apărare sunt în mod necesar patologice), acest model are meritul de a oferi o viziune mai curând constructivistă decât reactivă asupra adaptării. În același timp, el propune, după cum am văzut, relaționarea diferitelor tipuri de mecanisme ale eului. Modelul lui Haan conceptualizează mecanismele eului ca reglatori care intervin în medierea stresului și care permit indivizilor să se acomodeze la
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
perspectiva tehnologică și cea managerială, prin cuplare între necesitățile organizațiilor și facilitățile soluțiilor de asistare informatică. După 1995 apar primele rezultate semnificative în crearea și funcționarea de organizații bazate pe cunoaștere. Acestor dezvoltări le corespunde, în plan meta-teoretic, noua paradigmă constructivistă a organizației bazate pe cunoaștere, recunoscută ca alternativă viabilă la paradigma pozitivistă tradițională a organizației bazate pe control și autoritate. În tabelul se prezintă cele două perspective asupra demersului managerial, aferente paradigmelor supuse contrastării. Problema de bază a epistemologiei, cea
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
culturii și dovedesc o arie de cunoștințe foarte întinsă, precum și facultăți asociative legate de înzestrarea poetică. Se remarcă din capul locului și atracția exercitată asupra sa de spiritul „ingenuu”, „copilăros”, „anonim”, pe care îl regăsește în arta modernă, simbolică, expresionistă, constructivistă sau abstractă. Simpatia pentru formele de viață arhaice și pentru primitivitatea naturală alunecă inevitabil către o mitizare a satului; acesta ar trăi, după B., în „zariște cosmică” și având conștiința unui destin „emanat din veșnicie”. Poetul aparținea mediului intelectualității rurale
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
raportul cu identitatea personală, povestea vieții naște și transmite sensuri individuale și culturale. Oamenii sunt organisme generatoare de înțelesuri; dincolo de experiențele lor individuale, ei își construiesc identitățile și poveștile din elemente puse la dispoziție de cultura din care provin. Abordarea constructivistă, așa cum susțin, de exemplu, Kenneth Gergen (1991), Van-Langenhove și Harre (1993), pretinde că indivizii își construiesc imaginea de sine prin interacțiune, în funcție de un anumit context interpersonal. Ne alăturăm acestor specialiști prin convingerea noastră că, prin studierea și interpretarea poveștilor vieții
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
a cunoașterii în mod colaborativ, cumulativ, rezonant cu alții, dar și relativ anonim, oarecum „depersonalizat”, „dezinteresat”. Comunitatea virtuală facilitează extinderea unui model de învățare bazat pe împărtășirea cunoștințelor, pe partajul de experiență între egali. Ea ilustrează și demonstrează importanța teoriilor constructiviste și cognitiviste privind învățarea. Într-un sistem educațional fundamentat pe asumpția partajului, fiecare subiect trece succesiv din rolul de receptor de informație în constructor de ipoteze, generator de cunoaștere. El poate fi și tutore (pentru alții), dar și educator (din
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
informaționale. Este pentru el un alt mod de a preda, care trebuie construit, în același fel, precum trebuie să învețe a naviga el însuși în aceste rețele. (Alava, 2004) E nevoie să se dezvolte și să se întrupeze o viziune constructivistă asupra educației (vezi Potolea, 2003), aceasta fiind vizată ca o negociere, o cooperare, o înfruntare informațională între actori ce nu mai dețin a priori un monopol în acest sens. Nu-i mai puțin adevărat că și cercetătorii problematicii educaționale se
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
compatibil cu conținutul; materialul este prezentat în mod atractiv; Scopuri și obiective Sunt scopurile și obiectivele expuse pentru a satisface așteptările cursanților la începutul unui curs și sunt potrivite cu începutul unui modul? Dacă utilizați o abordare didactică în manieră constructivistă, puteți cere cursanților să selecteze propriile scopuri, obiective, strategii de învățare, resurse și scheme de evaluare. Indicatori: scopurile și obiectivele acoperă conținutul cursului și sunt în strânsă legătură cu programa de studiu; ele sunt relevante pentru subiectul dezbătut și au
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
intrare să fie afectată și denaturată în interiorul cutiei negre de o variabilă imprevizibilă și incontrolabilă, care să-i anuleze efectul sau să i-l pervertească (un exemplu în acest sens pot fi elementele de curriculum ascuns). d) Dezvoltarea unei viziuni constructiviste asupra cunoașterii. Un puternic fundament în dezvoltarea acestei viziuni l-a constituit constructivismul social dezvoltat mai ales în lucrările lui Berger și Luckmann (1966, 1967). Conform perspectivei constructiviste, un loc central în cadrul discursului îl ocupă „sensul”, „înțelesul” (engl., meaning). Nu
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
acest sens pot fi elementele de curriculum ascuns). d) Dezvoltarea unei viziuni constructiviste asupra cunoașterii. Un puternic fundament în dezvoltarea acestei viziuni l-a constituit constructivismul social dezvoltat mai ales în lucrările lui Berger și Luckmann (1966, 1967). Conform perspectivei constructiviste, un loc central în cadrul discursului îl ocupă „sensul”, „înțelesul” (engl., meaning). Nu spunem că internalizăm diferite sensuri ale realității. Spunem că noi creăm diferite sensuri; așadar, creăm diferite realități. (Binzagr, Manning, în Boje et al., 1996, p. 255) Atât obiectul
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
sau alta, indiferent de încadrarea într-o categorie sau alta, proiectarea integrată a curriculumului și organizarea în consecință a procesului de învățare se centrează pe principiul învățării prin cercetare/investigație și prin descoperire, principiu bazat pe o viziune holistă și constructivistă aupra celui ce învață și asupra lumii înconjurătoare. Abordarea holistă a procesului curricular implică două aspecte esențiale: 1. Opțiunea pentru o strategie „totală”, completă de planificare a curriculumului, care, la rândul ei, presupune: - un maximum de coordonare între diferitele etape
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
decizie. 2. O anumită înțelegere a copilului, considerat un întreg, o ființă unitară, complexă; de aceea, curriculumul nu trebuie să se adreseze separat unui aspect sau altuia al dezvoltării copilului, ci să-l privească pe acesta în integralitatea sa. Perspectiva constructivistă face referire, de asemenea, la două aspecte: - epistemologia constructivistă, care susține că elementul sau fenomenul luat ca obiect al cunoașterii nu are o stare finită, dată; el se construiește, se deconstruiește și se reconstruiește pe parcursul investigării sale, se articulează permanent
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
întreg, o ființă unitară, complexă; de aceea, curriculumul nu trebuie să se adreseze separat unui aspect sau altuia al dezvoltării copilului, ci să-l privească pe acesta în integralitatea sa. Perspectiva constructivistă face referire, de asemenea, la două aspecte: - epistemologia constructivistă, care susține că elementul sau fenomenul luat ca obiect al cunoașterii nu are o stare finită, dată; el se construiește, se deconstruiește și se reconstruiește pe parcursul investigării sale, se articulează permanent, „prinde formă” odată cu acțiunea de explorare. Cunoașterea „este un
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
ale elevilor și cu contextul în care ei trăiesc sunt câteva repere ce ar putea face învățarea mai plăcută și mai eficientă. Temele cross-curriculare propun depășirea manierei clasice de concepere a curriculumului, centrată pe primatul disciplinelor formale, în favoarea unei viziuni constructiviste, care transcende limitele rigide ale obiectelor de studiu. Apariția temelor cross-curriculare are așadar o dublă sursă: evoluțiile specifice teoriei și metodologiei curriculumului și ale teoriilor despre învățare și nevoile exprimate ale societății contemporane față de rezultatele educației. Din acest ultim punct
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
O astfel de integrare a învățării este una dintre caracteristicile definitorii ale inovației curriculare de succes la nivel internațional. (CIDREE, 1998, p. 7) 1.3.1. Abordarea cross-curricularătc "1.3.1. Abordarea cross‑curriculară" Cross-curricularul propune o abordare holistă și constructivistă a procesului curricular, care urmărește, prin stabilirea unor grade diferite de integrare la nivelul obiectivelor, conținuturilor, metodologiei, conceptelor etc., atingerea unor rezultate pentru care este nevoie de o organizare tematică/integrată a curriculumului. Abordarea cross-curriculară reprezintă o ipostază a abordării
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
bine dezvoltate, ele capitalizează interesul natural al elevilor și îi implică pe aceștia în mod direct în activități. (Clarke, Agne, 1997, p. 79) Instruirea tematică oferă o mulțime de oportunități pentru elevi de a se angaja activ într-o abordare constructivistă asupra învățării. Oferă o varietate de oportunități semnificative de învățare, adaptate la nevoile și interesele elevilor. Elevilor li se oferă șansa de a face alegeri importante cu privire la ce învață, precum și la modul cum învață. (Meibach, Fredericks, Rothlein, 2002, p. 6
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
sa; - necesită cooperarea efectivă între persoanele implicate: elevii și profesorii, în primul rând, dar și alți reprezentanți ai comunității locale; - valorifică resursele pe care comunitatea locală le oferă pentru învățare: persoane, instituții, povești, întâmplări exemplare, eroi etc.; - promovează o viziune constructivistă asupra învățării, în care elevul deține un rol fundamental, participând activ la proiectarea și derularea propriilor experiențe de învățare; - adresează un spectru larg de teme/probleme, de cele mai multe ori cu „ancore” evidente în viața socială, în competențele, valorile și atitudinile
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
set de soluții alternative la problema respectivă; b) încercarea de a pune în aplicare soluția selectată sau de a oferi portofoliul de soluții unor persoane/instituții interesate. Modelul instrucțional derivat din instruirea centrată pe probleme este tot unul de sorginte constructivistă, în cadrul căruia elevii construiesc propria cunoaștere și înțelegere, corelând experiențele de învățare prin care trec cu achizițiile precedente. Ei sunt puși în fața unor probleme insuficient definite, care nu au o soluție evidentă și care, de cele mai multe ori, nu trimit la
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
inovativă a experiențelor de învățare. Pedagogia experiențelor de învățare se conturează ca fiind un ansamblu teoretic și metodologic ce valorifică relevanța orientării curriculare centrate pe conținuturi și se situează la intersecția dintre învățarea bazată pe rezultate (outcome-based education) și învățarea constructivistă. 6.2. Repere evaluative ale implementării temelor cross-curricularetc "6.2. Repere evaluative ale implementării temelor cross‑curriculare" Pentru a avea o imagine a succesului implementării și a percepției cadrelor didactice asupra derulării unor proiecte integrate și asupra introducerii temelor cross-curriculare
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
pe cunoaștere. Societatea învățării este tot ce ar fi putut educația să-și dorească mai mult, adică să fie cheia existenței, acceptată și valorizată ca atare. Numai că învățarea poate deveni astfel doar dacă se situează într-o dezvoltare holistă, constructivistă și integrată. Recomandările de politică educațională își propun să fie repere pentru inițierea unor abordări punctuale, metodologii și proiecte de dezvoltare care să susțină ideile pe care am încercat să le promovăm în această lucrare. 1. Consolidarea unei noi concepții
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
direcțiilor de cercetare ce au conceptul de regiune În prim-plan. În plus, pe fondul unei dezbateri mai largi privind natura obiectului investigației științifice și relația cercetătorului cu acesta, discuțiile referitoare la natura securității regionale sunt din ce În ce mai influențate de agenda constructivistă. În mare parte datorită precedentelor și cunoașterii istorice, cea mai la Îndemână modalitate de a imagina securitatea regională este de a o descrie În termenii stabilității militare și a posibilităților de generare a tensiunilor politice sau diplomatice la nivel regional
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
securității, În realitate, noua strategie de securitate o lărgește pentru a include atât individul, comunitățile, statul, cât și instituțiile și organizațiile internaționale din care statul român face parte. Altfel spus, premiselor realiste ale strategiei din 2006 le sunt adăugate presupoziții constructiviste vizînd referențialul securitizării. Principalele interese de securitate sunt identificate ca fiind: „integrarea deplină În Uniunea Europeană și asumarea responsabilă a calității de membru al Alianței Nord-Atlantice; menținerea integrității, unității, suveranității, independenței și indivizibilității statului român; dezvoltarea unei economii de piață competitive
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]