263 matches
-
discutată a fost însă o altă campanie mediatică întreținută de jurnaliștii aflați în criză de subiecte și de inspirație. În perioada trecutelor Sărbători, cea mai cumplită amenințare care a plutit deasupra Bucureștilor și a României întregi a fost consumerismul. Odiosul consumerism care îi făcea pe cetățenii ispitiți de sirenele Pieței să umple până la refuz hypermarket-urile, mall-urile, piețele de gros, achiziționând în draci (ptiu!) mărfuri mai mult sau mai puțin consumabile și târându-le apoi către apartamentele, casele și vilele lor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
Turcia. În State am stat un an jumătate. Aveam o prietenă acolo și am plecat să stau cu ea. Nu era o perioadă fericită, în general. America, în general, nu e un loc prea fericit. Sunt de vină spiritul corporatist, consumerismul? Nu a fost prioritatea mea niciodată să am o slujbă bine plătită, asta e sigur. Am vrut pur și simplu să înțeleg lumea asta, într-un fel, și să experimentez diferite chestii. Asta a fost dintotdeauna prioritatea mea. Scrisul a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
transpare din film o nostalgie a celebrului regizor american după natura perfectă, neântinată. Regizorul adoră stilul de viață originar, adică sănătos, curat, pur. James Cameron dezavuiază fetișizarea tehnologiei. Tot ceea ce este în exces dăunează. Filmul este și un protest față de consumerismul occidental, dar și o invitație de a salva, chiar și acum, în al 12-lea ceas, planeta. Este, cred, o compensație simbolică a eșecului de la Copenhaga. Două simboluri situate antinomic în film sunt mai mult decât sugestive și mi-au
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
învățământ, școala fiind nevoită să se deschidă și să se adapteze provocărilor societății; * Modificarea culturii organizaționale a școlii și adoptarea strategiilor de profesionalizare a profesiei didactice; * Reconsiderarea activității manageriale de pe poziția managerului profesionist; * Redefinirea culturii generale și prelungirea duratei studiilor; * "Consumerismul" educațional; * Creșterea costurilor unei educații de calitate; * Internaționalizarea formării prin demararea unor proiecte internaționale (Leonardo, Socrates etc.). La acestea se adaugă și: scăderea efectivelor școlare, existența unei adevărate "piețe" a ofertanților de educație, necesitatea eficientizării educației. La nivelul organizației școlare
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
educației de calitate, prin centrarea activității școlii pe rezultate și efecte, judecate în funcție de resursele folosite și de situația concretă existentă; * apropierea dintre educație și "lumea muncii"; * multiplicarea ofertanților și a produselor/serviciilor educaționale oferite, pentru a răspunde presiunilor demografice și "consumerismului" educațional; * deconcentrarea și descentralizarea majorității sistemelor școlare, nevoite să se deschidă nevoilor individuale și comunitare reale; * prelungirea duratei studiilor și întârzierea opțiunii profesionale; * redescoperirea și redefinirea culturii generale; * concurența dintre școală și alți factori educativi și chiar între diferitele componente
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
exemplu, un candidat este stimulat să-și ajusteze în mod frecvent agenda politică. Devine tot mai evidentă migrarea discuțiilor civice către zona online, dar este tot atât de evident faptul că, în general, practicile legate de internet se orientează mai mult spre consumerism decât spre participarea efectivă a cetățenilor. Sintetizând multiplele puncte de vedere prezentate în acest capitol, considerăm că ambele viziuni asupra noilor media și a rolului lor în cadrul spațiului public actual au propria lor pertinență. Una atribuie internetului un efect de
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
manifestation of faith will follow the 'capillarity' of social relations, from which the Christian is challenged to build the dense network of values that allows joy and hope to manifest in a different register than the one of violence and consumerism. Keywords: collective identity, faith, secularism, individual. Introducere Formele de manifestare ale credinței sunt relative la caracteristicile culturale ale unei societăți și, în mod firesc, se schimbă odată cu acestea și sunt suspectate atunci că trădează credința adevărată. În judecarea credinței, reperele
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
în acțiunile politice ale anilor '70. Diferențele dintre bărbați și femei tind să scadă de-a lungul timpului, de exemplu în cazul boicoturilor, și chiar să se inverseze în unele țări scandinave. Dar femeile îi întrec pe bărbați și în consumerism politic, adică în tendința opusă boicotului, de a cumpăra anumite produse din motive politice acest consumerism politic devenind un act inclus în repertoriul politic al femeilor. "Feminizarea" boicotului în expresia autorilor face parte însă dintr-o tendință mai amplă. Dacă
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
lungul timpului, de exemplu în cazul boicoturilor, și chiar să se inverseze în unele țări scandinave. Dar femeile îi întrec pe bărbați și în consumerism politic, adică în tendința opusă boicotului, de a cumpăra anumite produse din motive politice acest consumerism politic devenind un act inclus în repertoriul politic al femeilor. "Feminizarea" boicotului în expresia autorilor face parte însă dintr-o tendință mai amplă. Dacă în participarea tradițională mai există decalaje între sexe, chiar în condițiile declinului general al acestor tipuri
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
2002 ne arată că grupele intermediare de vârstă sunt astăzi cele mai angajate politic. Dacă în anii '70 generațiile tinere erau cele care experimentau noile tipuri de participare (boicotul și protestul), doar protestul a rămas activitatea tinerilor, alte activități precum consumerismul politic sau semnarea de petiții devenind activitatea predilectă a celor de vârstă medie. O explicație poate fi îmbătrânirea celor care protestau în anii '70, dar s-ar putea și ca tinerele generații de azi să fie mai alienate politic sau
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
Stolle și Hooghe nu confirmă acest lucru. Este însă adevărat că formele neconvenționale de participare (ocuparea de clădiri și manifestațiile) sunt preferate de cei ce prezintă mai puțină încredere în instituțiile politice. Remarcabil este și că noile forme de participare (consumerismul politic și semnarea de petiții, de exemplu) se integrează participării formale, fiind preferate de cei cu mai multă încredere politică. Acestea sunt la fel de răspândite și necesită aceleași aptitudini și resurse, diferența fiind că atrag mai mulți cetățeni, în special femei
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
reciproc în cursul dezbaterii publice în care se formează sentimentele morale ale unora și altora și unde se decid politicile de mediu. Dezvoltările actuale pornesc de la identificarea unor temeiuri suplimentare ale criticii sociale a societății contemporane, a industrializării și a consumerismului, și ajung până la regândirea globală a problemelor, inclusiv prin discuția asupra condițiilor de posibilitate ale unei etici globale și luarea în considerare a unei construcții politice transnaționale care să asigure guvernarea globală. După părerea mea, cred că nu trebuie să
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
degrabă sceptice. Identitățile, după Harvie Ferguson, sînt "oscilații continue". Fluiditatea, scrie Zygmunt Bauman, ar fi metafora principală pentru epoca noastră (vezi Modernitatea lichidă, Ed. Antet, 2000). Nomadismul planetar, avalanșa de imagini încurajînd zapping-ul, efortul "spectacularizării", ruinarea ierarhiilor, denigrarea centrului, explozia consumerismului (ca blazon al postmodernității) sînt, negreșit, simptomele unei lumi în criză. Și dacă societatea comunicării se vrea o "supermodernitate", cu aceeași fervoare ea renunță la "termenul lung" și glorifică prezenteismul. Durabilitatea, ne anunța Z. Bauman, își pierde atractivitatea. Este limpede
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Mookie, reprezentantul clasei de mijloc "cu scaun la cap", poziționat undeva între Sal și comunitate. Pentru că acțiunea filmului este redată din perspectiva lipsită de preocupări și individualistă a lui Mookie." (Guerrero, 1993b: 149) În plus, Lee celebrează în mod constant consumerismul, acesta fiind motivul central al majorității investițiilor afective și intențiile filmului, mai degrabă decît să descrie modul în care acest consumerism a ajuns să organizeze, într-un mod centralizat, viața din ghetou. O mare parte din investițiile afective este plasată
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
perspectiva lipsită de preocupări și individualistă a lui Mookie." (Guerrero, 1993b: 149) În plus, Lee celebrează în mod constant consumerismul, acesta fiind motivul central al majorității investițiilor afective și intențiile filmului, mai degrabă decît să descrie modul în care acest consumerism a ajuns să organizeze, într-un mod centralizat, viața din ghetou. O mare parte din investițiile afective este plasată în consumul de pizza, înghețată, bere și alte produse de larg consum. După cum am arătat, se pune un accent puternic pe
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
parte din investițiile afective este plasată în consumul de pizza, înghețată, bere și alte produse de larg consum. După cum am arătat, se pune un accent puternic pe construirea identității cu ajutorul hainelor și al stilului și nimeni nu poate contesta practicile consumerismului. Totuși, Lee demonstrează în mod incisiv cum hainele, muzica, limba și stilul separă diferitele grupări etnice ducînd la formarea unei comunități divizate. O astfel de situație este gata să explodeze, ducînd la violențe, și DRT anticipează la modul premonitoriu, prevestește
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și elemente promoționale, atractive, jucând rolul unor produse comerciale care se găsesc pe piața liberă. O combinație de clișee politice, cultură, comerț liber: scheme cognitive prefabricate, clișee și stereotipii în amestec cu produse vandabile, dorite, trezind speranța unei alternative. Un consumerism care îmbină criteriul vandabilității cu dirijismul și comanda politică, forța captivantă a aventurii cu puterea politică autohtonă. O ideologie locală acomodantă, injectată maselor în doze bine gândite, stimulând consumul și promovând, în același timp, „educația politică” corespunzătoare. Un comunism adaptat
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
spațiilor sociale transnaționale europene în strânsă legătură cu globalizarea (Rumford, 2003). Ideea unei Europe cosmopolitane continuă să fie centrală în dezbaterile despre cetățenia postnațională, dezbatere care nu ia în seamă dimensiunea socială a Europei ale cărei societăți sunt dominate de consumerism și politici mediatizate (Stevenson, 2006). Un alt autor (Girault, 2004:205) apreciază că identitatea europeană a fost și este generată de dezvoltarea spațiului european occidental, înrădăcinată în dezvoltarea economică, bazată pe eficacitate, productivitate și progres tehnologic. Factorul economic a contribuit
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
25. Cu atât mai mult trebuie să spunem că toată această zbatere nu a fost provocată de capitalism, așa cum eronat se spune, uneori, chiar de către oameni foarte inteligenți. Din eroare, din neștiință, sau din poziționare ideologică, spunem că, de exemplu, consumerismul este invenția capitalismului. Nimic mai fals. Omului i-a fost foame dintotdeauna, iar căutarea hranei a fost ocupația sa de bază de-a lungul a mii și milioane de ani. În același timp tendința spre lux și bunuri de lux
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Venim înspre obiecte și lucruri cu speranța că prin ele ne adăpostim și ne ușurăm viața. Consumul creează gustul și rafinamentul în infinita desfășurare și diviziune a activității economice. În context trebuie să spunem că teoriile socialiste despre lăcomie și consumerism nu satisfac explicativ și nu își propun să înțeleagă individul uman sub aceste complexități. Omul nu consumă din pasiune. Dacă viața noastră, de exemplu, ar fi posibilă fără autoturism sau fărăr televizor, atunci nu am mai cumpăra autoturismul sau televizorul
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Iași, 2011, p. 81. 85 Pascal Bruckner arată: ,, Când eșuează, capitalismul ne revoltă prin mizeria pe care o aduce sau o menține; când reușește ne oripilează printr-o profunzime de urâțenie și de marfă proastă. Îngrămădirea de mărfuri inutile, ca și cum consumerismul neînfrânat ar fi devenit supremul ideal al civilizației occidentale. Suntem supărați pe prosperitate pentru că ea nu este decât prosperitate, adică trivială; suntem supărați pe ea pentru că nu se întinde asupra tuturor". Sigur, citatul spune multe despre sațietatea și prea-plinul unei
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
unui produs, fără să asocieze produsele cu valori umane și fără să apeleze la șantaj emoțional. Ecologiștii îi reproșează risipă de resurse și lipsa de conștiință față de țările ale căror resurse și munca le explotează fără scrupule pentru a încuraja consumerismul occidental. Cu toții se întâlnesc în a acuză propovăduirea consumerismului că filosofie dominantă și impunere a capitalismului ca model unic. Pentru că publicitatea este din ce in ce mai prezenta pe tot globul, militanții francezi au decis sa mondializeze lupta anti-publicitate. După cunoștințele lor, Franța este
Anti-publicitate - mișcările militante franceze () [Corola-website/Science/295645_a_296974]
-
și fără să apeleze la șantaj emoțional. Ecologiștii îi reproșează risipă de resurse și lipsa de conștiință față de țările ale căror resurse și munca le explotează fără scrupule pentru a încuraja consumerismul occidental. Cu toții se întâlnesc în a acuză propovăduirea consumerismului că filosofie dominantă și impunere a capitalismului ca model unic. Pentru că publicitatea este din ce in ce mai prezenta pe tot globul, militanții francezi au decis sa mondializeze lupta anti-publicitate. După cunoștințele lor, Franța este singura țară în care, pe lângă clandestini, există asociații și
Anti-publicitate - mișcările militante franceze () [Corola-website/Science/295645_a_296974]
-
rasism. Când lucram cu elevi/ve care nu sunt marginali/le, arta poate fi un instrument util, prin filtrul ei discutând despre realitatea din jurul nostru. Dar care sunt modalitățile de a discuta cu adolescenți din clasa de mijloc despre pericolele consumerismului într-un context în care li se spune constant că sunt definiți de ceea ce dețin? Cum poți vorbi despre rasismul generalizat când noi toti trăim într-un climat în care rasismul (mai mult sau mai putin ascuns sub formele goale
Câteva fragmente despre artă politică, educaţie şi eşec () [Corola-website/Science/295697_a_297026]
-
în străinătate, copii care pierd uneori ani școlari pentru că sunt nevoiți să stea cu părinții lor în străinătate, care sunt supuși discriminării în toate aspectele vieții lor. Cum reacționezi la rasismul internalizat al unora dintre ei? La fascinația lor pentru consumerism, cu atat mai adâncă cu cat obiectele dorinței sunt mereu inaccesibile? La o mânie și o violență care oglindesc și sunt hrănițe de violență sistemică la care sunt supuși continuu? La lipsa lor de motivație și speranța? Și, mai ales
Câteva fragmente despre artă politică, educaţie şi eşec () [Corola-website/Science/295697_a_297026]