264 matches
-
degrabă sceptice. Identitățile, după Harvie Ferguson, sînt "oscilații continue". Fluiditatea, scrie Zygmunt Bauman, ar fi metafora principală pentru epoca noastră (vezi Modernitatea lichidă, Ed. Antet, 2000). Nomadismul planetar, avalanșa de imagini încurajînd zapping-ul, efortul "spectacularizării", ruinarea ierarhiilor, denigrarea centrului, explozia consumerismului (ca blazon al postmodernității) sînt, negreșit, simptomele unei lumi în criză. Și dacă societatea comunicării se vrea o "supermodernitate", cu aceeași fervoare ea renunță la "termenul lung" și glorifică prezenteismul. Durabilitatea, ne anunța Z. Bauman, își pierde atractivitatea. Este limpede
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Mookie, reprezentantul clasei de mijloc "cu scaun la cap", poziționat undeva între Sal și comunitate. Pentru că acțiunea filmului este redată din perspectiva lipsită de preocupări și individualistă a lui Mookie." (Guerrero, 1993b: 149) În plus, Lee celebrează în mod constant consumerismul, acesta fiind motivul central al majorității investițiilor afective și intențiile filmului, mai degrabă decît să descrie modul în care acest consumerism a ajuns să organizeze, într-un mod centralizat, viața din ghetou. O mare parte din investițiile afective este plasată
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
perspectiva lipsită de preocupări și individualistă a lui Mookie." (Guerrero, 1993b: 149) În plus, Lee celebrează în mod constant consumerismul, acesta fiind motivul central al majorității investițiilor afective și intențiile filmului, mai degrabă decît să descrie modul în care acest consumerism a ajuns să organizeze, într-un mod centralizat, viața din ghetou. O mare parte din investițiile afective este plasată în consumul de pizza, înghețată, bere și alte produse de larg consum. După cum am arătat, se pune un accent puternic pe
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
parte din investițiile afective este plasată în consumul de pizza, înghețată, bere și alte produse de larg consum. După cum am arătat, se pune un accent puternic pe construirea identității cu ajutorul hainelor și al stilului și nimeni nu poate contesta practicile consumerismului. Totuși, Lee demonstrează în mod incisiv cum hainele, muzica, limba și stilul separă diferitele grupări etnice ducînd la formarea unei comunități divizate. O astfel de situație este gata să explodeze, ducînd la violențe, și DRT anticipează la modul premonitoriu, prevestește
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Design, 1900-2000. De la perspectiva inovatoare a "Secolului copiilor", cartea-manifest publicată de Ellen Key în anul 1900, trecând prin radicalismul avangardelor, pentru care copilăria devine paradigmă esențială a lumii moderne, apoi prin orientările postbelice, concentrate mai degrabă pragmatic decât artistic, până la consumerismul sfârșitului de secol, expoziția dezvăluie un proiect concentrat în jurul copilului ca emblemă a unei lumi noi, prezență centrală într-un univers material în care design-ul servește, pe rând, imaginația, utilul și consumul. În ceea ce privește literatura, situația devine mult mai complexă
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
și cu cea a regelui Wilhelm sau a Republicii de la Weimar. Nu doar prin faptul că a devenit un pitic politic și un gigant economic, ci și prin faptul că militarismul său s-a transformat în pacifism, ambiția sa, în consumerism, iar raționalizarea sa a fost contracarată de ecologism. În contextul acestei mutații, țara rămîne altminteri ea însăși, alimentîndu-se din pînze freatice profunde. În ceea ce privește Franța, ea pierde brusc malthusianismul economic care o caracteriza de decenii bune și se lansează în expansiunea
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
facă apel la motivele inconștiente și viscerale ale populației. Dacă cetățenii nu aveau nevoie în mod „obiectiv” de un automobil mare, aveau nevoie afectiv. Și acest afect este stimulat prin mijloace puse la dispoziția noilor campanii publicitare. Primul motor al consumerismului: invidia. Am văzut astfel apărând noi sloganuri. Acestea nu mai spuneau „Noua berlină X sau Y vă aduce confort și siguranță”, ci „Știați că este indispensabil să aveți berlina X sau Y? Ați verificat dacă vecinul dumneavoastră nu are deja
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
și să se concentreze asupra senzației de dominare pe care o oferă sau determinarea unor legături afective cu un prezentator pentru a favoriza cumpărăturile impulsive. Toate aceste metode și-au atins scopul: în SUA mai întâi, apoi în toată lumea industrială consumerismul a fost relansat, iar liniile de producție salvate de la blocaj. Din acea perioadă datează apariția societății de consum propriu-zise, care era în totalitate un proiect politic bazat pe intenția explicită de manipulare a maselor. Și atunci ce atitudine se putea
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
prima provocând frustrarea, iar a doua aducând consolarea la această frustrare. Cuplul acesta are atâtea în comun, încât noi trăim într-o lume obsedată în același timp de slăbire și de atracția spre o alimentație compulsivă. Un bilet câștigător pentru consumerism, dar nu neapărat și pentru echilibrul psihic al cetățenilor. Pentru mai multe informații Agliata, D., Tantleff-Dunn, S. (2004), „The impact of media exposure on males’ body image”, Journal of Social and Clinical Psychology, vol. 23, nr. 1, pp. 7-22. Bessenoff
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
Aici se remarcă o evoluție. Pentru că una e să constatăm că creierul uman are capacitatea de a relaționa cu 150 de persoane prin răspândirea zvonurilor și bârfelor (ca odinioară, la sate), dar alta e să transformăm această capacitate în motorul consumerismului industrial. Presa people are un tiraj anual de 135 de milioane de exemplare doar pe piața franceză. Ea se folosește de o nevoie fundamental umană de a-și forma un „clan” în jurul câtorva figuri considerate intime, dar tocmai aici oglinda
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
Transnational Body), Oxford, New York, Berg, 1998. Bryman, Alan, Disney and His Worlds, Londra și New York, Routledge, 1995. Burke, Peter, Popular Culture in Early Modern Europe, New York, New York University Press, 1978. Campbell, Colin, The Romantic Ethic and the Spirit of Modern Consumerism, Oxford, Blackwell, 1989. Caplan, Pat (ed.), Food, Health and Identity, Londra și New York, Routledge, 1997. Carlin, Martha și Rosenthal, T. Joel (ed.), Food and Eating in Medieval Europe, Londra și Rio Grande, the Hambledon Press, 1998. Christiansen, Eugene Martin, Brinkerhoff-Jacobs
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Press, 1991, p. 84. 188 George Ritzer, Explorations in the Sociology of Consumption (Fast Food, Credit Cards and Casinos), Londra, Thousand Oaks, New Delhi,Sage, 2001, p. 108. 189 Vezi Colin Campbell, The Romantic Ethic and the Spirit of Modern Consumerism, Oxford, Blackwell, 1989, pp. 153 și următoarele. 190 George Ritzer, Explorations in the Sociology of Consumption, op. cit., p. 23, care se bazează de fapt pe edițiile anterioare ale studiului The McDonaldization of Society, loc. cit., 1996, cap. 7, 2001, cap
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
urmarea unei anumite variante agoanei după stimuli, ci doar schimbă punctele esențiale". (Morris, 2010, p. 309) Deși lumea modei pare a ilustra cel mai bine modul cum noutatea încorporează valoare unui produs, procedeul în sine este, cum aminteam, specific turbo consumerismului de care vorbea Gilles Lipovetsky. Se supune mediul școlar ca mediu educațional și ca mediu de învățare acestui principiu? Aparent da; prelucrarea didactică a unor științe presupune măcar omiterea intenționată a unor detalii, elemente etc., pe baza premisei că sunt
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
caracterizat de progrese în domeniul telecomunicațiilor și tehnicii, accentuarea interdependențelor regionale, migrarea forței de muncă. „Într-o lume globalizată trebuie să ne imaginăm o comunitate globală unde cetățenii națiunilor se bazează pe cooperare și diversitate ci nu pe exploatare și consumerism." Globalizarea este realitatea zilelor noastre, acesta influențează modul de viața societăților contemporane pătrunzând în toate aspectele. Astăzi, standardele universale, înlocuiesc unitatea particulară, specifică a unităților teritoriale mici. Mișcările de americanizare sau occidentalizare sunt văzute ca fiind negative, în special în
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
Egalitate 1. Religie 2. Autoritate 3. Rigoare morală 4. Supunere 5. Datorie 6. Muncă 7. Responsabilitate 8. Fidelitate C. Valorile centrale D. Valorile latente 1. Dragoste 2. Familie 3. Prietenie 4. Onestitate 5. Demnitate 6. Reușită profesională 7. Proprietate 8. Consumerism 9. Siguranță 10. Activități de timp liber 11. Știință și tehnică 12. Progres 13. Democrație 14. Pace 1. Justiție 2. Solidaritate-fraternitate 3. Bunăvoință 4. Bunătate Să menționăm câteva semne care pun în evidență diferite manifestări ale individualismului. -1. Diferitele componente
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
fundamentul poziției sociale și al veniturilor care oferă acces la proprietate (C. 7.) și la consum. Concetățenii noștri, oricare le-ar fi orientarea politică, țin cu ardoare la conceptul de proprietate privată: casa mea, mașina mea, lucrurile mele. La fel, consumerismul (C. 8.) adică abundența de obiecte și de servicii oferite, posibilitatea alegerii, plăcerea de a cumpăra, de a-și reînnoi bunurile considerate din punct de vedere subiectiv ca desuete este o valoare atât de pregnantă, încât obișnuim să numim "societate
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
62, 67, 69, 72, 84, 113, 118, 125, 135, 137-138, 146, 152, 171, 183, 203, 218 Comunitarism, 99 Conflict, 19, 38-40, 49, 50, 61, 67, 90, 95, 99-100, 106, 129, 145, 156, 163, 173-174, 198, 214, 227-228, 233, 235, 238 Consumerism, 123, 140 Contradicția valorilor, 18, 31, 58, 61, 82, 103-105, 121, 129 Contravalori, 15, 35, 72, 77, 85, 132, 140 Control social, 24, 63, 67, 200 Convingere, 16, 55, 61, 116, 181, 190, 222, 224, 234 Convivialitate, 28, 122, 132
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
acord cu sistemul de reguli formale care Întruchipează „etica codificată” a societății. Responsabilitatea etică se referă la acele activități și practici dorite sau interzise de societate, deși necodificate În legi. De exemplu, mișcările sociale environmentale (ecologice), mișcările privind drepturile consumatorilor (consumerismul) reflectă schimbări de valori sociale ce pot conduce la modificări legislative ulterioare. Organizațiile anticipează aceste schimbări și sunt datoare să reflecte, În propriile activități, valorile sociale emergente. A patra dimensiune, responsabilitatea filantropică sau voluntară a organizației se referă la implicarea
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Acumularea de profit, ca și caracteristică esențială a capitalismului, ceea ce a dus la o expansiune continuă, cu orice cost, a organizațiilor economice și corporațiilor; Apariția piețelor globale de bunuri și forță de muncă, ceea ce a dus la o producție globală, consumerism global; * Reorganizarea structurii corporațiilor expansiunea corporațiilor a dus la necesitatea de a concentra puterea acestora la nivel global; * Guvernarea globală de către guvernele unor state puternice sau de către organizații suprastatale; * Inovațiile, dezvoltarea tehnologiei, mai ales a celei informaționale. Dintre teoriile clasice
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
să încoroneze debutanți, de n-ar fi să-i amintim decît pe Jonathan Littell (2006) sau Alexis Jenni (2011), laureații celei mai prestigioase recompense literare, premiul Goncourt. Cît privește tematica, nou veniții abordează cu predilecție subiecte sociale contemporane: criza, excluziunea, consumerismul etc., arta fabulatorie pură fiind lăsată mai degrabă în seama "veteranilor". De altfel, în buna tradiție pariziană, cititorii au fost pregătiți în acest sens de-a lungul verii de cronicari și jurnaliști experimentați, între care, probabil, cel mai pertinent și
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
sau că editorii fac legea pieței impunîn du-le autorilor cărticele nu mai mari de 150 pagini, cu paragrafe spa țiate, aerisite, digerabile în metrou sau autobuz. Recent premiatul volum al cunoscutului scriitor Yann Moix sparge toate clișeele impuse de consumerismul rapid, oferind un slow-food intelectual de primă mînă. Adevărul e că e chiar nevoie să ai și mînă bună, adică puternică, musculoasă, ca să reușești să parcurgi cele 1152 pagini (!) și 1,3 kg ale romanului Naissance (Naștere), apărut la Grasset
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
nihilist subversiv, paznic al unei lumi în derivă, respectiv autor pentru tineret, cinic și amar, tratînd susnumita derivă cu mijloacele secolului 21. În străfundurile cele mai adînci, găsim la amîndoi aceeași distanțiere de sine, același disconfort vital, același dezgust față de consumerismul generalizat, față de senzaționalismul mediatic, sau de abdicările de tot felul, același echivoc în raporturile cu sine și cu cititorul, aceeași trăire a unui eu prea îngust, strîmb, instabil și fragmentar. Iar pentru noi, un regal intelectual, destabilizant, desigur, dar în
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
coordonarea inovației și formularea politicilor"105. Pornind de la aceste coordonate, s-a continuat conturarea noii societăți și la alți teoreticieni, accentuându-se evoluția altor raporturi de putere și mecanisme psiho-sociale, ce conduc spre un nou hedonism și spre "societatea informatizată". Consumerismul contribuie la amplificarea "pieței iluziilor", a importanței "sistemului obiectelor" și a publicității. Postmodernitatea pare a fi condus la o exacerbare a consumului și a tehnologiilor mass-media până acolo încât unii critici ai fenomenului consideră că aceasta este un produs al
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
normele Iluminismului, postmodernitatea propune imaginea unei lumi "contingente, lipsite de întemeiere, diversă, instabilă, nedeterminată, a unui set de culturi neunificate sau interpretări care dezvoltă un grad de scepticism în legătură cu obiectivitatea adevărului, istoriei și normelor"142; de asemenea, ea conduce către consumerism, cultul efemerității născut din evoluția tehnologiei și incoerența identităților. Într-o manieră similară, Best și Kellner preferă evitarea confuziei conceptuale, prin tranșarea între postmodernism văzut ca descriind mișcările și artefactele din domeniul culturii, ce se deosebesc de mișcările, textele și
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
of the vocabulary of the strand of thought and another one which is represented by the writing itself, which is an example of a postmodern approach to language, reference, and significance. Some significant topics of Baudrillard's early writings are consumerism, the world of objects, the symbolic exchange, the every day life, and the similarities between their theorising and those provided by Marx, Debord, Lipovetsky, Lefebvre, are suggestive in this respect. As far as his later works are concerned, the division
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]