595 matches
-
Figley, 1982), stres traumatic secundar (Figley, 1983, 1990; Stamm, 1995, 1997), traumatizare vicariantă (McCann & Pearlman, 1990), epuizarea compasiunii (Figley, 1982). În afara termenilor consacrați, au existat și alte observații care au descris reacții și contexte similare. Miller et al. (1988) definesc "contagiunea emoțională" ca proces afectiv prin care un individ observând reacțiile emoționale ale unei alte persoane, dezvoltă răspunsuri paralele cu emoțiile manifeste sau anticipate ale acesteia. "Efectele de proximitate" ale partenerelor veteranilor de război, consecințele traumei la nivel generațional sau "criza
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
avea un rol semnificativ și nu ar putea ajuta victima. Răspunsul empatic este combinația dintre abilitatea empatică a specialistului și grija empatică. Măsoară nivelul de efort investit de specialist pentru a asista clientul/pacientul ca să își gestioneze trauma (Figley, 1995). Contagiunea emoțională pe care Figley o definește ca fiind trăirea sentimentelor suferindului ca o funcție a expunerii la suferind, este conectată la abilitatea empatică și astfel determină stresul empatic. Totuși dacă specialistul se poate dezangaja din relația sa cu victima, el
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
cu pacienți cu SIDA) care văd lipsa de logică a vieții și a morții încep să perceapă lumea ca iluzorie și falsă. Acești terapeuți devin neîncrezători în relațiile interpersonale și antagoniști. Această transformare a viziunii asupra lumii implică conceptul de contagiune. "Supraviețuitorii simt că sunt tratați ca purtători ai ororilor la care au fost martori" și încep să se simtă izolați prin munca lor. • Ultima trăsătură specifică experienței supraviețuitorului este "lupta pentru sens". Încercarea de a reinstaura logica unui univers moral
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
iar intervențiile ce își propun sa abordeze problematica stresului profesional la personalul medical trebuie să aibă în vedere și acest atribut al personalității. Empatia " În mod ironic (...) cei mai eficienți clinicieni sunt cei mai vulnerabili la efectul de oglindire sau contagiune. Cei care dispun de capacități enorme de a simți și de a exprima empatie tind să fie mai expuși stresului datorat compasiunii." (Figley, 1995). Numeroase studii confirmă importanța emaptiei în profesiile care implică interacțiunea cu oameni. Capacitatea de a-l
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
unei relații de încredere autentice și durabile care să garanteze aderarea pacientului la tratament, încrederea lui în reușita demersului întreprins și continuarea vizitelor la specialist cu frecvența necesară. Una dintre cele mai discutate operaționalizări ale empatiei, îi atribuie trei dimensiuni: • contagiune emoțională: se referă la capacitatea de a împărtăși suferința unei alte persoane. De a trăi alaturi de cel îndurerat sentimente de tristețe asemănătoare; • grija empatică: arată preocuparea pentru starea celuilalt, îngrijorarea pentru cum va evolua și dorința de a-l
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
ceilalți despre subiecte sensibile și emoționale (Omdahl și O'Donnell,1999). Toate cele trei variabile au fost studiate în timp și s-au arătat a fi benefice pentru interlocutor, dar dintre ele se pare că o importanță deosebită o are contagiunea emoțională care determină mai multe răspunsuri pozitive. A simți alături de celălalt, a-i împărtăși durerea îl ajută pe cel în suferință să se simtă înțeles. Stările emoționale îi sunt validate de răspunsurile celeilalte persoane și nu se mai simte însingurat
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
schemele cognitive și credințele sale despre lume. Miller et al. (1988) au investigat rolul empatiei ca precursor al burnout-ului asupra unui eșantion de 417 cadre medicale dintr-un spital psihiatric. Rezultatele obținute arătau că grija empatică favorizează disponibilitatea comunicațională, dar contagiunea emoțională duce la o scădere a acesteia. Disponibilitatea de a comunica, pe de altă parte, s-a dovedit a fi un predictor important pentru toate cele trei dimensiuni ale burnout-ului propuse de Maslach. Omdahl și O'Donnell (1999) realizează un
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
Maslach. Omdahl și O'Donnell (1999) realizează un studiu similar centrându-se doar pe situația asistenților medicali. Autorii au analizat rolul variabilelor ce țin de empatie în stresul profesional și în angajamentul ocupațional la asistenți medicali. Au operaționalizat empatia prin contagiune emoțională, grijă empatică și eficiență comunicațională. Stresul a fost exprimat prin modelul tridimensional al burnout-ului propus de Maslach astfel încât rolul empatiei a fost considerat în depersonalizare, reducerea împlinirii personale și epuizare emoțională. Rezultatele au arătat că cele trei variabile ale
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
arătat că cele trei variabile ale empatiei explică în proporție semnificativă varianța tuturor celor trei dimensiuni ale stresului. Lipsa grijii empatice și a disponibilității comunicaționale explică mare parte din varianța factorului depersonalizare, în timp ce lipsa grijii empatice, lipsa disponibilității comunicaționale și contagiunea emoțională ridicată contribuie semnificativ la reducerea sentimentului de realizare personală. Contagiunea emoțională pare a fi o cauză importantă a epuizării emoționale, fiind implicată și în scăderea angajamentului ocupațional. Hojat, Gonnella, Nasca et al. (2002) vorbesc despre importanța empatiei pentru medici
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
varianța tuturor celor trei dimensiuni ale stresului. Lipsa grijii empatice și a disponibilității comunicaționale explică mare parte din varianța factorului depersonalizare, în timp ce lipsa grijii empatice, lipsa disponibilității comunicaționale și contagiunea emoțională ridicată contribuie semnificativ la reducerea sentimentului de realizare personală. Contagiunea emoțională pare a fi o cauză importantă a epuizării emoționale, fiind implicată și în scăderea angajamentului ocupațional. Hojat, Gonnella, Nasca et al. (2002) vorbesc despre importanța empatiei pentru medici în particular subliniind efectele ei benefice în relația cu pacientul și
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
emoțional. Pe de altă parte, așa cum am arătat în cele de mai sus, o relație terapeutică eficientă are nevoie de latura afectivă și de înțelegere empatică din partea medicului. Una dintre cele mai discutate operaționalizări ale empatiei, îi atribuie trei dimensiuni: • contagiune emoțională: se referă la capacitatea de a împărtăși suferința unei alte persoane. De a trăi alături de cel îndurerat sentimente de tristețe asemănătoare; • grija empatică: arată preocuparea pentru starea celuilalt, îngrijorarea pentru cum va evolua și dorința de a-l sprijini
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
ceilalți despre subiecte sensibile și emoționale (Omdahl și O'Donnell, 1999). Toate cele trei variabile au fost studiate în timp și s-au arătat a fi benefice pentru interlocutor, dar dintre ele se pare că o importanță deosebită o are contagiunea emoțională care determină mai multe răspunsuri pozitive. A simți alături de celălalt, a-i împărtăși durerea îl ajută pe cel în suferință să se simtă înțeles. Stările emoționale îi sunt validate de răspunsurile celeilalte persoane și nu se mai simte însingurat
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
este deci un mod de a înțelege prin excelență afectiv și presupune a fi mișcat de experiențele unei alte persoane. Pentru a rezolva paradoxul cadrelor medicale situate între nevoia de a judeca obiectiv și de a rezona puternic afectiv până la contagiune emoțională, empatia a căpătat definiții noi, specifice contextului medical și relației optime medic-pacient. În acest sens, un grup din cadrul Societății pentru medicină internă generală din America, definesc empatia ca fiind actul de a recunoaște corect strarea emoțională a unei alte
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
fi într-adevăr o soluție optimă care să garanteze înțelegerea complexă a pacientului, protejând în același timp cadrul medical. 8.1. Reformularea empatiei clinice "În mod ironic (...) cei mai eficienți terapeuți sunt cei mai vulnerabili la efectul de oglindire sau contagiune. Cei care dispun de capacitati enorme de a simți și de a exprima empatie tind să fie mai expuși stresului de compasiune". (Figley, 1995). Totuși numeroase studii citate anterior suțin importanța empatiei în interacțiunea medic-pacient. Soluția propusă prin acest studiu
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
cât mai bine emoțiile pacientului, pare a fi o formă de evitare. Soluția propusă de Hojat et al. (2002) nu este de a ignora reacțiile afective ale pacientului, ci de a le înțelege și recunoaște, fără a merge însă până la contagiunea emoțională prpopusă în unele definiții ale empatiei (Omdahl și O'Donnell, 1999). Deși itemii 9 și 10 vorbesc despre latura cognitivă a empatiei, corelațiile pozitive cu stresul traumatic secundar ce apar se pot explica prin confuzia existentă și în rândul
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
simptomele intruzive sau de evitare, păstrând interacțiunea optimă între medic și pacient. 8.2. Delimitarea compasiunii pentru rezolvarea paradoxului clinic Empatia clinică a separat prin operaționalizarea specifică latura cognitivă, ce se referă la înțelegerea celuilalt, de latura afectivă ce presupune contagiunea emoțională. Latura afectivă ar fi mai potrivită conceptului de compasiune după cum susțineau Hojat et al. (2002). Când vorbește despre empatia care face medicii mai performanți în același timp vulnerabilizându-i, Figley (1995) numește stresul traumatic secundar ca fiind sinonim cu "epuizarea
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
bună. Pe de altă parte, empatia este unul dintre factorii principali care vulnerabilizează individul în fața stresului traumatic secundar. În aceste condiții, una dintre soluțiile propuse de literatura de specialitate este o operaționalizare diferită a termenului de empatie clinică, prin care contagiunea emoțională și implicarea afectivă să fie separate de empatie și definite ca parte a conceptului de compasiune. Rezultatele studiului au confirmat această variantă. Nu există o legătură semnificativă între empatie clinică și stres traumatic secundar, în timp ce persoanele cu un nivel
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
colegii lor mai pragmatici. În lumina acestor rezultate, studiul următor și-a propus să încerce găsirea unei soluții pentru acest paradox. Una dintre soluțiile propuse de literatura de specialitate este o operaționalizare diferită a termenului de empatie clinică, prin care contagiunea emoțională și implicarea afectivă să fie separate de empatie și definite ca parte a conceptului de compasiune. Rezultatele studiului au confirmat această variantă. Nu există o legătură semnificativă între empatie clinică și stres traumatic secundar, în timp ce persoanele cu un nivel
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
disponibilitatea de a înțelege reacțiile afective ale pacientului și de a-i comunica oportun această înțelegere. Este greu însă de stabilit unde se situează limita dintre afectiv și cognitiv, și în ce măsură această distincție este aplicabilă în practică. Exprimarea de compasiune, contagiunea emoțională, pot ajuta pacientul să se simtă mai puțin singur și deplin înțeles, dar expun specialistul la riscuri ce în timp pot deteriora semnificativ tocmai calitatea interacțiunii sale cu pacienții. Studii suplimentare sunt necesare pentru a evalua satisfacția pacienților și
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
163-164, 166-169, 173, 175, 181, 183, 187, 195 clinicieni / 17, 31, 92, 117, 123, 149 comportamental / 32, 39, 51, 66, 83-84, 87, 102, 109, 111-112, 129-130, 136, 162 compasiune / 30, 61, 95, 99, 111, 141, 156, 164, 168, 178-185, 188-189 contagiune / 34, 57, 92-95, 140-141, 182-185, 188-189 contratransfer /31, 53, 77-82 coping / 108, 110, 125, 167 cognitiv / 29, 32, 37, 51-54, 57, 61-65, 81-82, 89, 94, 97, 100-101, 103-104, 108-109, 113, 117, 127, 141-143, 152, 156, 166, 176, 181-185, 188-189 credință
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
obiectivelor relevante cu obiectivele secundare în aprecierea rezultatelor elevilor, cum ar fi volumul răspunsurilor, modul de exprimare, lizibilitatea etc.; - ecuația personală a examinatorului - realizarea unor diferențe în evaluare: unii profesori sunt mai generoși, alții sunt mai exigenți; PREDARE - efectul de contagiune - de interinfluențare între mai mulți evaluatori sau prin raportare la rezultatele obținute de elev în alte situații; - efectul de generozitate - indulgența în notare pentru menținerea prestigiului; - efectul datorat tendinței centrale - neacordarea de note minime sau maxime; - efectul blând - aprecierea mai
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
altfel și preocupările similare ale celor mai multe din țările lagărului socialist, care, din varii motive, nu puteau să le exprime însă public. Constatarea este valabilă și în cazul partidelor comuniste și muncitorești care depindeau de finanțarea asigurată de P.C.U.S. Efectul de contagiune graduală nu putea fi însă stăvilit, după cum aveau să o demonstreze evoluțiile ulterioare. Istoricește, așadar, meritul Declarației de independență a fost, prin ecoul, incidențele și reverberațiile sale, unul de primordială importanță. Schimbarea radicală de paradigmă decurgând din acest document excepțional
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
între două sau mai multe state total neîncrezătoare și temătoare unele de altele, și incapabile de a interpreta intențiile lor cu privire la capacitățile de securitate și apărare. Astfel, dilema securității generează o stare de incertitudine proprie a unui stat care, prin contagiune, duce la starea de anarhie internațională: comportamentul de insecuritate subiectivă resimțită de către un stat determină o stare de insecuritate obiectivă pentru toate statele. Drept urmare, dilema securității are un efect multiplicator care duce, de fapt, la cursa înarmărilor. Dar cum se
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
circulă astăzi foarte rapid prin toate mijloacele de comunicare în masă. Opinia publică nu poate fi indiferentă la aceste aspecte, deoarece știrbirea securității individuale într-o țară, determinată de forțe externe sau cel mai adesea interne, se poate transmite prin contagiune comportamentală și altor popoare și guverne care simt cum propria lor securitate poate fi diminuată. Conceptul de suveranitate națională nu poate fi o "perdea" după care să se ascundă responsabili politici pentru a încălca securitatea omului. Dimpotrivă, promovarea și apărarea
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
crizei privește luarea de măsuri de natură politică și economică, luat în urma degradării unei situații sau izbucnirii unui conflict armat. De asemenea, prevenirea poate implica desfășurarea unei forțe armate în scopul de a securiza o frontieră sau de a preveni contagiunea unui conflict dintr-o țară limitrofă. Formele folosite sunt: diplomație preventivă, acțiune preventivă, prevenirea crizelor și conflictelor. Aici se distinge prevenirea structurală, care vizează tratarea cauzelor profunde ale conflictului prin acțiuni pe termen lung și prevenirea operațională, care tratează cauzele
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]