8,426 matches
-
Cronicar Revista ORIZONT (nr. 9) se dovedește o revistă bună de citit: Cornel Ungurenu scrie despre „contele Dracula în versiunea Mușina”, Maria Nițu stă de vorbă cu George Ardeleanu despre „N. Steinhardt și experiențele spirituale radicale”. Centenarul Steinhardt este marcat și prin două eseuri semnate de Ioan Petraș și Elena Crașovan. Ancheta revistei pune o întrebare agreabilă
Timișoara literară by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4247_a_5572]
-
4.08.1947 - s-a nascut Anca- Gabriela Sîrbu 4.08.1948 - s-a nascut Zînă Cenușă 4.08.1948 - s-a nascut Eugen Cioclea 4.08.1954 - s-a nascut Paul Daian 4.08.2011 - a murit Roșa del Conte (n.1907) 5.08.1922 - s-a nascut Marin Preda (m. 1980) 5.08.1929 - s-a nascut Hajdu Gyözo 5.08.1937 - s-a nascut Viorel Cacoveanu 5.08.1945 - s-a nascut Titi Damian 5.08.1951 - s-
Calendar by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/4447_a_5772]
-
salveze Biblioteca de la ruină, dat fiind că statul italian a tăiat majoritatea fondurilor pentru patrimoniu. Sângeroasa contesă Istoria comună româno-ungară păstrează numele contesei Elisabeta Bathory (1560-1614), născută în Transilvania într- una dintre cele mai vechi familii nobile și căsătorită cu contele ungur Ferenc Nádasdy, el însuși descendent al unei familii din Slovacia, devenit comandant al armatei ungare în războaiele cu sârbii și otomanii. Elisabeta a fost botezată de contemporani Contesa Dracula sau Căpcăuna Carpaților, iar soțul ei a fost numit Prințul
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4461_a_5786]
-
al unei familii din Slovacia, devenit comandant al armatei ungare în războaiele cu sârbii și otomanii. Elisabeta a fost botezată de contemporani Contesa Dracula sau Căpcăuna Carpaților, iar soțul ei a fost numit Prințul Negru. Poreclele au, firește, explicații opuse. Contele a datorat-o pe a lui vitejiei neobișnuite. Elisabeta Bathory, în schimb, s-a ales cu a ei din pricina unei nebunii sângeroase de care a dat dovadă în a doua parte a vieții. După ce fusese o soție și o mamă
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4461_a_5786]
-
înnebunit, se crede, în jurul vârstei de patruzeci de ani, din teama irațională de îmbătrânire și a început prin a se răzbuna pe femeile tinere din slujba ei iar mai apoi pe tinere care avuseseră neșansa să se nască pe domeniile contelui. Ordona să fie bătute la sânge, mutilate, ucise. Mai târziu, s-a convins că, dacă se scaldă în sângele lor tânăr, pielea ei devine catifelată iar ridurile dispar. Așa că le ucidea pe capete, lăsându-le sângele să se scurgă. Zvonurile
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4461_a_5786]
-
piese de teatru, iar mai târziu a ratat Academia de Teatru pentru a deveni regizor, avem în față portretul unui regizor nostalgic și nesățios care vrea să pună în scenă întreaga Istorie a lumii. Sau fragmente relevante ale ei. Bastonul contelui Al zecelea volum al ciclului Celor O Sută se numește Bastonul contelui și cuprinde intervalul dintre Al Optzeci și șaptelea, numit „Cel Umil”(1654- 1740) și Al Nouăzeci și treilea, „Pip” (1799-1849). Un interval de aproape două secole, ilustrat de
Gheorghe Schwartz: martor rătăcitor prin Istorie by Gheorghe Mocuța () [Corola-journal/Journalistic/4484_a_5809]
-
a deveni regizor, avem în față portretul unui regizor nostalgic și nesățios care vrea să pună în scenă întreaga Istorie a lumii. Sau fragmente relevante ale ei. Bastonul contelui Al zecelea volum al ciclului Celor O Sută se numește Bastonul contelui și cuprinde intervalul dintre Al Optzeci și șaptelea, numit „Cel Umil”(1654- 1740) și Al Nouăzeci și treilea, „Pip” (1799-1849). Un interval de aproape două secole, ilustrat de șapte bărbați ai lanțului Celor O Sută. Ca de fiecare dată, personajul
Gheorghe Schwartz: martor rătăcitor prin Istorie by Gheorghe Mocuța () [Corola-journal/Journalistic/4484_a_5809]
-
englezi, el se angajează la o firmă de pompe funebre, „Poarta raiului”, și ajunge în relații intime cu patroana, văduva Roza, căreia îi face un copil. Sfârșitul vieții îl găsește printre copiștii de la Mănăstirea Ferme zu Chiuso. Misteriosul baston al contelui călătorește prin secolul luminilor și prin cel romantic, făcând legătura între cei aleși de destin sau, poate, numai de pana Scribului: Al Optzeci și optulea. „Ambrogio, prima viață” (1679-1771), Al Optzeci și nouălea. „Omul geamăn, precum și A doua viață a
Gheorghe Schwartz: martor rătăcitor prin Istorie by Gheorghe Mocuța () [Corola-journal/Journalistic/4484_a_5809]
-
fuga de încremenire, e una din însușirile scrisului schwartzian care se pliază perfect pe profilul rătăcitorului. Asemenea unui Don Quijote, autorul caută în povestea lui Dumnezeu, (de care vorbea în interviu), Cartea, propria sa poveste. * Gheorghe Schwartz, Cei O Sută. Bastonul contelui, Editura Curtea Veche, 2012
Gheorghe Schwartz: martor rătăcitor prin Istorie by Gheorghe Mocuța () [Corola-journal/Journalistic/4484_a_5809]
-
său cu semenii și cultivat În spirit, gândire și acțiune; cu alte cuvinte „un domn”, or, ceea ce vreți domniile voastre să denumiți cu acest termen nu seamănă deloc, dar chiar deloc, cu un baron. Cu orice altceva, da! Dar baron sau conte sau domn - nu! Și pentru că am promis ceva mai Înainte că mă voi reîntoarce la primarul de Iași, mă țin de cuvânt și o fac acum: de ce credeți dumneavoastră că nu Înțelegem ce s-a vrut cu „partida moldovenilor”. Știm
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
critici aberante sau confuze, până la negare. Există însă trei nume de excepție ale căror studii eminesciene se disting prin revelații făcute cu ochiul transcendental al unor vizionari: Dumitru Caracostea Arta cuvântului la Eminescu (1938) și Creativitatea eminesciană (1943), Rosa del Conte Eminescu o del' Assoluto (1961), Svetlana Paleologu Matta Eminescu și abisul ontologic (1988). După o lungă istorie de filozofie "sistematică", Nietzsche face "filozofie cu ciocanul", spărgând formulele și gândind aforistic și poetic, supremele idei ale ochiului său revelator fiind Supraomul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
masă de pomină, cu zeci și zeci de invitați de seamă, cât timp îl avea pe Ivan la bord. Îl am pe rus cu mine. Gătește rață la cuptor cu nuci și inimi de palmier! Veneau cu duiumul. Ambasadori, viceregi, conți, ban cheri, ne gustori, cântăreți de operă și pictori de-ale căror pânze gemeau muzeele lumii. La Helsinki și la Moscova, în urma unor agape cu creveți și alge servite în coajă de nucă de cocos și ornate cu boabe de
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
asta e expresia mea! Îmi place. O Galatee tâmp-ig norantă trebuie să aibă măcar o replică bună. Altfel nu se jus tifică...). Așa, deci... Musa, care schimbă religii. Care cumpără țări. Musa, la urechile căruia și-a plâns fiica siluită contele trădător. El e? El. Și, sincer, mă mir că ai auzit de Julián. Iuda al Spaniei. Exact. Numai că nu maurilor generici și anonimi le deschide el porțile cetății, ci lui Musa, maurul cu ochi verzi... Verzi? Asta nu mi-
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
oboseală, de spaimă, de neștiință, de somn, de durere multă, uite-i că au ajuns, noaptea, neștiuți, în inima grădinii de portocali. Un alt dar de nuntă. O nuntă silită a regelui cu fiica cea tânără, mult prea tânără, a contelui de Ceuta. Acolo i-au tăiat gărzile. În zori, s-a aflat că Florinda de Ceuta, neconsolată, necins tită, netrecută bine de vârsta copilăriei, și-a pus capăt zilelor. El conde don Julián, tatăl ei, a omorât trei cai până
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
luăm așadar spre exemplificare un moment înghețat în anonima uitare colectivă, mai exact acea perioadă de secol 19 a unei Rusii pe care nici praful nu mai reușea să o acopere. Un secol blând, în care încă mai domnea intelectual contele ce și desfăcea în chioșc corespondența cu destinația Iasnaia Poliana. Într-una din zilele acelor vremuri, măcinat moralicește de amintirea propriei tinereți, petrecută în beții boeme și sub semnul jocurilor de noroc, hotărăște conceperea tinerei doamne, acea nefericită Anna - cu
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
ce pornise a bate în sur, ușurat de propria-i greutate, și să-și fi frecat mâinile de încântare, gata să mai comită o crimă pe care o putem numi, fără spaima de a fi considerați răutăcioși, „tolstoiana răzbunare a contelui rus“. Ce procedee a urmat autorul în darea spre ființă a acestui personaj este prea puțin interesant și nesem nificativ din perspectiva noastră și, de aceea, nu vom insista asupra acestui aspect. Ne vom apleca însă cu o conștiinciozitate religioasă
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
atinsese deja acea zonă a liniștirii spirituale și cedase aparent în fața soției care nu înțelegea de ce ar trebui să nu aibă ce mânca în favoarea țăranilor. Și acestea se întâmplau cu o zi înainte de înfăptuirea șușanelei-de-viță nobilă, care i-a marcat conte lui, pentru totdeauna, drumul în istorie. Legănându-se gânditor în șezlongul ce scârțâia din când în când la o mișcare mai bruscă, contele își mângâia barba lungă visând probabil la falansterul uriaș care se poticnise în regulile unei societăți prea
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
în favoarea țăranilor. Și acestea se întâmplau cu o zi înainte de înfăptuirea șușanelei-de-viță nobilă, care i-a marcat conte lui, pentru totdeauna, drumul în istorie. Legănându-se gânditor în șezlongul ce scârțâia din când în când la o mișcare mai bruscă, contele își mângâia barba lungă visând probabil la falansterul uriaș care se poticnise în regulile unei societăți prea plictisite ca să mai guste idei inovatoare. Aici, de fapt, intrăm în sfârșit în zona curioasă a șușanelelor-de-viță-nobilă. Căci, dincolo de cele ce au fost
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
încerca să găsească o explicație plauzibilă a acestei întâlniri, nu făcea decât să se împleticească și mai mult în ițele înnodate ale raționalului. Și să nădușească vizibil. Periculos de liniștită în mișcări și cu glas molatic, Anna trona peste grădina contelui și, cel puțin așa i se părea lui Lev Nicolaevici, i se adresa cam de sus. Dar rămânea de văzut de ce anume venise. — Conte dragă, Nicolaevici Tolstoi, v-am zărit încă de sus, în timp ce coboram la vale către conac, cum
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
să nădușească vizibil. Periculos de liniștită în mișcări și cu glas molatic, Anna trona peste grădina contelui și, cel puțin așa i se părea lui Lev Nicolaevici, i se adresa cam de sus. Dar rămânea de văzut de ce anume venise. — Conte dragă, Nicolaevici Tolstoi, v-am zărit încă de sus, în timp ce coboram la vale către conac, cum ședeați dus pe gânduri. N-ați renunțat încă la ideile dumnea voastră cam fixe cu țăranii și cu școlile. Ce de cărți ați mai
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
și lui Dumnezeu. Eu însă de alta am venit să vă supăr în pragul dimineții. V-așteaptă cărțile pe masă? Știu, știu, nu stau mult. Nu vreau să vă supăr cu nimic. Plec de îndată ce mântuiesc cele pentru care am venit. Contele se mai relaxă și începu chiar, ca dovadă, să se legene iar în șezlong, gata să asculte pentru ce venise Anna, care acum îi era mai dragă ca niciodată. — Așadar, de când m-ați aruncat sub roțile trenului, nu vă fie
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
aruncat sub roțile trenului, nu vă fie cu supărare, ați mai dat spre lumina tiparului încă alte multe rânduri. Nici unul, nici unul - Anna începu să ofteze cu mâna pe piept și cu privirea către cer - despre mine. Un cuvânt măcar, dragă conte, acolo, o vorbuliță prin care să mi redați tihna și odihna celor ce-au trecut în lumea drepților. Că multe mi-ați mai dat să pătimesc, zău așa... De parcă am fi fost dușmani. Dar, iaca, eu de-acolo v-am
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
Eu am mai făcut o și știu bine drumul. N-avem cum să ne rătăcim. E drept și e curat ca-n palmă. De altfel, veți ști singur înco tro s-o apucați. — Draga moșului, zău, nu înțeleg..., se fâstâci contele, dar nu îndrăzni să se împotrivească, așa că începu să înghesuie într-o traistă o cămașă albă. — Eu o să merg înainte ca să vă arăt drumul. Dumneavoastră doar să mă urmați îndeaproape. Calea vi se va arăta, veți recunoaște totul. Din nefericire
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
se împotrivească, așa că începu să înghesuie într-o traistă o cămașă albă. — Eu o să merg înainte ca să vă arăt drumul. Dumneavoastră doar să mă urmați îndeaproape. Calea vi se va arăta, veți recunoaște totul. Din nefericire, peste restul discuției între conte și Anna timpul a așternut perdeaua opacă a uitării. Fusese văzut trecând prin sat, vorbind Dumnezeu știe cu cine, bătrân și sărac, cu o traistă peticită. Firul se curmă brusc, ca tăiat de o mână aprigă. Scotocind totuși în sertarele
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
toți cei neîncrezători ori mânați de îndrăzneală au putut să găsească dovada clară a acestei călătorii. Plecase în grabă, căci pipa zăcea încă umezită în iarba dimineții ce a urmat. Nu vom ști însă niciodată ce trebuie că a simțit contele când s-a apropiat de ultima gară, căci Anna dispăruse fără urmă, iar martorii oculari demni de încredere spun că l-au găsit pe conte zăcând ca un mojic de rând, fără acoperiș, privind țeapăn în lungul șinelor de cale
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]