1,467 matches
-
de Superiorul major propriu. Capitolul V Apostolatul institutelor Can. 673 - Apostolatul tuturor călugărilor constă, în primul rând, în mărturia vieții lor consacrate, pe care trebuie să o întrețină prin rugăciune și pocăință. Can. 674 - Institutele care se dedică în întregime contemplației dețin întotdeauna un rol minunat în Trupul mistic al lui Cristos; ele oferă lui Dumnezeu o excelentă jertfă de laudă, îmbogățesc poporul lui Dumnezeu cu cele mai îmbelșugate roade de sfințenie și, prin exemplul vieții lor, îl mișcă sufletește, iar
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205066_a_206395]
-
de Superiorul major propriu. Capitolul V Apostolatul institutelor Can. 673 - Apostolatul tuturor călugărilor constă, în primul rând, în mărturia vieții lor consacrate, pe care trebuie să o întrețină prin rugăciune și pocăință. Can. 674 - Institutele care se dedică în întregime contemplației dețin întotdeauna un rol minunat în Trupul mistic al lui Cristos; ele oferă lui Dumnezeu o excelentă jertfă de laudă, îmbogățesc poporul lui Dumnezeu cu cele mai îmbelșugate roade de sfințenie și, prin exemplul vieții lor, îl mișcă sufletește, iar
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
a fost semn al Dumnezeirii Cuvântului și al faptului că Fiul este de o ființă cu Tatăl. În teologia ortodoxă, vocea Tatălui nu este numai ceva perceput de simțurile omului, ci înseamnă contemplarea lui Dumnezeu, adică revelație. Desigur, la teorie [contemplație, n.n.] este părtaș și trupul, dar simțurile se transformă pentru a putea contemplă slavă lui Dumnezeu. Faptul că mărturia Tatălui este o revelație reiese și din cuvintele Sale de pe Muntele Tabor, atunci când ucenicii lui Hristos au căzut la pământ, neputând
BOBOTEAZA. Sfânta Treime s-a arătat la Botezul Domnului by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101519_a_102811]
-
precum copacul, banchizele, munții: "Din aspră contopire a gerului polar Cu verzi și stătătoare pustietăți lichide, Sinteze transparente , de străluciri avide, Zbucnesc din somnorosul noian originar." Conflictul dramatic al ființei umane între rațiune și simțire, între intelectual și senzual, între contemplația "apolinica" și trăirea "dionisiaca" este extinsă la toate regnurile, la întreg cosmosul, transferând astfel sentimentul poetului către elementele naturii. Totuși, valoarea artistică a acestor poezii percepute de critici că E.Lovinescu și Tudor Vianu ca fiind parnasiene a fost renegata
Literatura română parnasiană () [Corola-website/Science/337197_a_338526]
-
asupra implicației pe care Cuvântul lui Dumnezeu îl are în viața de fiecare zi, dar să nu se reducă doar la aceasta. Rugăciunea tinde spre liniște. Dacă grupul se simte chemat la liniște, atunci se poate dedica mai mult timp contemplației. Timp de mai multe secole practica a Lectio Divina, ca un mod de rugăciune a Sfintei Scripturi, a fost izvor de creștere în relația cu Cristos. În zilele noastre sunt multe persoane individuale dar și grupuri care o redescoperă. Cuvântul
Lectio Divina () [Corola-website/Science/323066_a_324395]
-
ș ță âș ă “apropierile fire ti fa de Mihai “Eminescu sau g nduri despre omul omene te prevedea, literatura poetic 25 D Lestine iterare deplin al culturii românești” (1975) al lui unica poezie “Peste vârfuri”: stări din “Peste vârfuri...” contemplația Constantin Noica, era șicanat ca o Peste vârfuri trece lună, și ascultarea topite în iubirea a toate exagerațiune venită din partea unui Codru-și bate frunza lin, stăpână care tace în eternul originar; bătrân și atemporal lector, în extazul Dintre ramuri
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_49]
-
în Dumnezeu și se tem de El- și vor avea bunăvestirea în Viața de Acum și în Viața de Apoi. Nici o schimbare nu este în Cuvintele lui Dumnezeu. Aceasta este fericirea cea mare." (Coran 10:62-64) Cei care sunt dedicați contemplației, au carisma de a fi conducători spirituali ai comunității lor. În tradiția sufi, "awliya' ("pluralul lui "wali) Allăhi" începe în secolul VIII să fie un nume pe care practicanții și-l atribuie, fără însă a-și aroga vreo autoritate spirituală
Wali () [Corola-website/Science/334283_a_335612]
-
două stane vecine, încremenite pe cele patru laturi ale acestui fragment arhitectural. Catalogul expoziției personale deschise de Brâncuși în 1933—34 la Brummer Gallery din New York menționează, de asemenea, prezența unei „"Coloane a sărutului"” ca parte a proiectatului Templu al contemplației, pe care sculptorul urma să-l ridice în Indore. Referindu-se la aceste coloane, Brâncuși îi mărturisea sculptoriței Malvina Hoffman : "„La început am săpat în piatră grupul celor două făpturi înlănțuite..., în urmă, după lung timp m-a purtat gândul
Poarta sărutului () [Corola-website/Science/302258_a_303587]
-
Dumnezeu; aceste cuvinte ale Sfântului Ignatie Teoforul († 107) prefigurează, așa cum vom vedea și pe parcursul studiului, acel mare avânt teologic care, cu Părinții Capadocieni și îndeosebi cu Sfântul Maxim Mărturisitorul, apoi cu Sfântul isihast Grigorie Palama, „va duce omul pe vârfurile contemplației și ale unirii mistice, precum Moise în mijlocul norului, când, fără a-L vedea pe Dumnezeu, era aproape de El, participând la prezența Lui”3. Așa cum observa și Norman Russell în Introducere la cartea sa apărută nu demult 4, învățătura despre îndumnezeire
Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
tarul Petru cel Mare al Rusiei, căruia i-a arătat în 1698 circulația din coadă unui tipar. Această "„l-a încântat în așa măsură pe print”", scrie prietenul și primul biograf al lui Leeuwenhoek, Gerard von Loon, "„încât în aceste contemplații și în altele el a petrecut nu mai puțin de două ceasuri, iar la plecare i-a strâns mâna lui Leeuwenhoek și l-a asigurat de recunoștință lui pentru că i-a permis să vadă niște creaturi atât de mici”". În
Antoni van Leeuwenhoek () [Corola-website/Science/304322_a_305651]
-
a verdelui în vise semnifică o revărsare a forțelor negative ale naturii (Aeppli). Simbolistica creștină percepe această culoare ca fiind „la distanță egală de albastrul cerului și de roșul iadului... o culoare de mijloc și intermediară, liniștitoare, înviorătoare, umană, culoarea contemplației, a reculegerii și a așteptării Învierii” (Heinz-Mohr). Crucea lui Iisus Hristos, ca simbol al speranței de mântuire, a fost adesea reprezentată ca fiind de culoare verde, Sfântul Graal era verde ca smaraldul, iar tronul judecătoriei de Apoi era din jasp
Simbolistica culorii () [Corola-website/Science/318984_a_320313]
-
Multe dintre portretele executate de către Octav Băncilă au fost denumite "capete de expresie", așa cum era moda în acele timpuri. Portretele muncitorilor și capetele de țărani, cărturari sau artiști dezvăluie privitorului ceva semnificativ și exprimă personaje care nu cunosc nepăsarea sau contemplația. Cele mai realiste reprezentări pe care Octav Băncilă le-a făcut pe timpul studiilor sale la München au fost autoportretele. În acea perioadă, sub influența neoclasicismului și al secesionismului, portretele pe care le făcea erau tributare unui aer visător, romantic cu
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
în fundal într-o scriere puternică și expresiva devenind un fel de personaj al paratextului. El mizează pe un cititor ideal, bolnav de insomia lecturii, de neobosita înclinație către căutare și cercetare, către acel ceva inefaubil al trăirii și al contemplației. Aceasta este taină unei creații și măreția veșniciei revelata într-un text. Străduindu-ne să devenim cititori ideali ai unui text revelat poate vom trăi o scânteie de sentiment din revelația creației.
Editura Destine Literare by Victorița Duțu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_230]
-
Dumnezeu; aceste cuvinte ale Sfântului Ignatie Teoforul († 107) prefigurează, așa cum vom vedea și pe parcursul studiului, acel mare avânt teologic care, cu Părinții Capadocieni și îndeosebi cu Sfântul Maxim Mărturisitorul, apoi cu Sfântul isihast Grigorie Palama, „va duce omul pe vârfurile contemplației și ale unirii mistice, precum Moise în mijlocul norului, când, fără a-L vedea pe Dumnezeu, era aproape de El, participând la prezența Lui”3. Așa cum observa și Norman Russell în Introducere la cartea sa apărută nu demult 4, învățătura despre îndumnezeire
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
fără mușterii". Această capodoperă evocă atmosfera oamenilor simpli care trăiau în mahalalele orașului. Efectele de lumină coroborate cu lirismul grav, sugerează întâlnirea cu toamna târzie când reminiscența amintirii zilelor însorite ale verii cu birtul plin de mușterii te îndeamnă la contemplație. Transpare în aparența imediată a tematicii, dezinvoltura cu care Luchian reușea să descifreze elementele esențiale, precum și transpunerea lor pe pânză cu o deosebită măiestrie. Observarea realității și claritatea exprimării au fost apanajul artistic obținut de artist prin îndelungate munci și
Ștefan Luchian () [Corola-website/Science/297807_a_299136]
-
execuție, nu se apropie însă de marii săi contemporani naturaliști, precum Masaccio și Lippo Lippi, sau de îndepărtatul Giotto în ceea ce privește inovarea temelor îndrăznețe sau realiste ori cu realizarea înfățișărilor, expresiilor și faptelor obișnuite - aspecte din natură, diferite de aspirațiile sau contemplațiile spiritului. Sub aspect tehnic, Fra Angelico avea capacitatea întregirii și armoniei compoziției și culorii, fără însă o stăpânire corespunzătoare a luminii și umbrelor, iar cunoștințele sale despre corpul uman erau limitate. Luminozitatea și gama sa de nuanțe deschise sunt remarcabile
Fra Angelico () [Corola-website/Science/299551_a_300880]
-
mai bine dezvoltată la ora actuală; se adresează persoanelor individuale cu diverse întrebări și probleme comune. Abordarea individuală se realizează în cinci pași, prezentați de filosoful Lou Marinoff în cartea Înghite Platon, nu Prozac″ sub acronimul PEACE: problema, emoția, analiza, contemplația și echilibrul. 2.Grupuri de dialoguri publice, formale sau informale. Grupurile informale se întâlnesc în cafenele filosofice într-un ritm stabilit de comun acord, de obicei lunar și tratează o varietate de subiecte de inters general, precum: fericirea, dragostea, bunăstarea
Consiliere filosofică () [Corola-website/Science/329431_a_330760]
-
ca sursă sigură dezvăluită de Dumnezeu. De această dată credința precede exercitarea rațiunii, care însă nici nu dispare nici nu este minimalizată; scopul ei constă într-un dublu efort: impregnarea "credinței în faptele noastre" și "examinarea rațională a credinței prin intermediul contemplației". Avem la dispoziție o rațiune călăuzită de revelație. Credința este condiția înțelegerii, deoarece trebuie să credem ceea ce Dumnezeu a vorbit și să înțelegem ceea ce credem. Această subordonare a rațiunii față de credință nu vizează însă o marginalizare, o transformare a rațiunii
Ioan Scotus Eriugena () [Corola-website/Science/305664_a_306993]
-
steaua", gândul cade în câmpurile experienței, mintea se înspăimântă și legea străbaterii luminii siderale devine un mister producător de fioruri poetice. "Scrisoarea a II-a" se nutrește aproape numai din sarcasm, din contrastul dimensional. Labilitatea de sentiment, trecerea bruscă de la contemplație la violență, de la șoaptă la declamație constituie lirismul predominant al poeziei. Adversitatea materiei față de produsul spiritului îl convinge să renunțe la luptă sub cea mai sardonică amenințare: "De-oi urma să scriu în versuri, teamă mi-e ca nu cumvaOamenii
Opera poetică a lui Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/297926_a_299255]
-
fericire de durată; viața este o vale a plângerii, plină de dureri. La un nivel superior, însă, omul se poate sustrage dictatului Voinței, reușind să se elibereze. Eliberarea de suferință se realizează prin "negarea Voinței", care poate fi obținută prin contemplația artistică sau prin asceză, renunțare și meditație. Prin artă, omul scapă de sub dominația Voinței și devine un "subiect pur și pasiv al cunoașterii".El a fost numit al doilea Buddha. În timp ce omul se poate elibera doar temporar de cătușele Voinței
Arthur Schopenhauer () [Corola-website/Science/297901_a_299230]
-
sau prin asceză, renunțare și meditație. Prin artă, omul scapă de sub dominația Voinței și devine un "subiect pur și pasiv al cunoașterii".El a fost numit al doilea Buddha. În timp ce omul se poate elibera doar temporar de cătușele Voinței prin contemplația artistică, concepția etică a lui Schopenhauer dă soluția negării durabile a Voinței. Spre deosebire de Kant, etica lui Schopenhauer nu se bazează pe rațiune și pe legile morale; el vede în ""milă"" singura modalitate a comportamentului moral. Prin compătimire și înțelegerea suferinței
Arthur Schopenhauer () [Corola-website/Science/297901_a_299230]
-
de sculptură. Dar, tot de foarte multe ori, ideația lui Brâncuși viza domenii de cugetare, intrând spre principii, reguli și teorii ale artei, ale filosofiei, ale vieții, atingând cosmicul sau abstractul. Viziunea lui ca arhitect al ideii Îl ducea spre contemplații, juisând când à la Socrate, când à la Platon, când à la Aristotel. Din această perspectivă, aforismele lui Brâncuși nu reprezintă jocuri pure ale unei inteligențe combinatorii, ci o complementaritate perpetuă a vieții personale, dar mai cu seamă a Înțelegerii
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1448]
-
arhitect se poate descoperi și În cazul multor realizări - de la cele de Început, vezi Rugăciune, până la Monumentalul ansamblu, de la Tg. Jiu. Eminescian vorbind, cei care nu-și deschid ochiul Înăuntru, spațiul nemăsurabil și de necuantificat, nu pot Înțelege sculpturile brâncușiene. Contemplația austeră nu-i ajută cu nimic dincolo de cercul strâmt al existenței. Zicea Brâncuși: Deductiv, am reținut doar câteva rostiri brâncușiene, circumscrise viziunii de arhitect, pe care Sculptorul le-a notat, ele devenind o portiță de deschidere a unei gândiri mereu
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1448]
-
Nu e vorba în opera Sfântului Grigorie doar de stările cele mai înalte ale sufletului. Acestea nu sunt decât etape. Dar Sfântul Grigorie merge mai departe. Dincolo de moarte, e eternitatea, pe care Sfântul Grigorie nu o vede ca pe o contemplație imobilă. Acesta este neinteligibilul, în gândirea sa. Raportul dintre Creator și creatură cere menținerea relației de har și libertate și deci progres în participare. De-a lungul eternității veacurilor, sufletul va merge să devină Dumnezeu, fără a-L putea egala
Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
religie de stat, artele și științele chineze; se adoptă calendarul chinez. Religia care a avut o influență considerabilă în Japonia medievală a fost budismul de origine indiană. Din budism s-a desprins zen-ul - cuvântul zen derivă din sanscrită (Dhyama) însemnând „contemplație”. Această ramură a budismului propune, în locul textelor sacre, atitudinea contemplativă care îl pune pe om în contact cu substanța absolută a lumii, a naturii. În urma reformei Taika, promulgată în anul 645, se aplică sistemul de organizare rurală, a familiei și
Istoria Japoniei () [Corola-website/Science/308200_a_309529]