33,557 matches
-
de onoare din străinătate al Academiei Române, a murit la vârsta de 90 de ani, în Franța - unde se stabilise de mulți ani -, după ce a avut mai multă vreme probleme de sănătate. Considerat drept unul dintre cei mai importanți artiști plastici contemporani, Horia Damian s-a remarcat din tinerețe și s-a impus în viață artistică românească cu prilejul expoziției de la Salonul Oficial de Pictură, prima expoziție personală, deschisă în anul 1942 la Ateneul Român, cănd obține și premiul pentru gravura. Lucrările
CRONOLOGIE: personalităţi române decedate în 2012 by http://uzp.org.ro/cronologie-personalitati-romane-decedate-in-2012/ [Corola-blog/BlogPost/93845_a_95137]
-
la Bienalele din Veneția, Muzeul „Guggenheim”, la Muzeul de Artă „Pompidou” din Paris, la Muzeul „Ludwig” din Aachen ș.a. În țară, unele dintre lucrările sale pot fi admirate la Muzeul de Artă al României, Muzeul „Zambaccian”, Muzeul Național de Artă Contemporană. 7 iunie - saxofonistul Dan Nedelcu Saxofonistul Dan Nedelcu, cunoscut și sub numele de scenă Dax, diagnosticat cu o formă rară de cancer, a murit la vârsta de 33 de ani. - - 12 iunie - sculptorul Marcel Guguianu Sculptorul Marcel Guguianu a murit
CRONOLOGIE: personalităţi române decedate în 2012 by http://uzp.org.ro/cronologie-personalitati-romane-decedate-in-2012/ [Corola-blog/BlogPost/93845_a_95137]
-
MILANO Autor: Gabriela Zidaru Publicat în: Ediția nr. 2016 din 08 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Eu Astăzi,eu în inima renașterii creștine, Cu emoție am pășit, după sute de ani. Fericită admir a vestigilor vechime, Păstrate și restaurate de contemporani. Eu privesc a Domului frumoasă anvergură Ce acum se înalță spre soare triumfal. Văd creație din gotica arhitectură, Ce aparține artei evului medieval. Cu ale sale forme bogate și frumoase, La Milano catedrala domină în piață în piață. Ea a
DOMUL DIN MILANO de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1467992424.html [Corola-blog/BlogPost/341041_a_342370]
-
Era o iubire care m-a copleșit și care ne-a legat până la sfârșitul vieții. De fapt, Radu Stanca a auzit de succesul meu scenic înainte de a mă fi cunoscut direct jucând. -A.S.: O cronică de spectacol semnată în „Contemporanul” de criticul Simion Alterescu evidenția în turneul la București al Teatrului Național din Cluj interpretarea dumneavoastră în rolul Emiliei din Othello și în cel al Oliei din piesa sovietică Cei din urmă, despre care tocmai am vorbit. Dar cum a
O vedetă a scenei de teatru, Dorina Stanca. Interviu realizat de Anca Sîrghie by http://revistaderecenzii.ro/o-vedeta-a-scenei-de-teatru-dorina-stanc-interviu-realizat-de-anca-sirghie/ [Corola-blog/BlogPost/339239_a_340568]
-
atât nevoia de autenticitate, cât și posibilitatea ca fiecare cititor să se poată regăsi și să poată fi stimulat să participe după ființa sa. Un alt capitol este intitulat: "Cuvântul frumos rostit" și cuprinde impresii lăsate de lecturile câtorva scriitori contemporani iar unora le-am făcut și un scurt portret. Cine iubește literatura, desigur că îi iubește și pe creatorii ei. Scriitorii sunt flăcări vii care ard pentru semenii lor și cu flacăra de sine ei pot face lumină pământului. Am
LILIACUL ÎNFLORIT LA POARTA ÎNSERĂRII (CUVÂNT ÎNAINTE) de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1309 din 01 august 2014 by http://confluente.ro/elena_buica_1406921398.html [Corola-blog/BlogPost/342278_a_343607]
-
singură viață lumească, altcineva! Poate că trâmbițele de pe frescele Voronețului vorbesc despre preludiile vuietului taragotului acestuia, poate legenda taragotului își datează nașterea odată cu soborul de trâmbițași îngerești din capodoperele mănăstirești, dar momentul culminant al acestei legende se încheagă în vremea contemporană când farmecă și răpește în vis taragotul de aur și aurarul lui, maestrul Dumitru Fărcaș. Pitorești, monumentale, poetice, bogate în folclor, cântecele interpretate la taragot de Dumitru Fărcaș sunt scări între văzduh și pământ, pe care urcă fără să coboare
DUMITRU FĂRCAŞ TARAGOTUL CARE A PLÂNS ŞI A BUCURAT ROMÂNUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1415001951.html [Corola-blog/BlogPost/379830_a_381159]
-
12 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului REVISTA POATE FI CITITĂ ACCESÂND : www.nomenartis.ro Sumar luna septembrie, no. 9 (49), 2015// Citatele lunii /p. 2 Pictori celebri: J. M. W. Turner - selecție și prezentare: Viorela Codreanu Tiron /p. 3 Pictori contemporani: Luisa Adela Toma - autor: Prof. Mihai Păstrăguș, Iași /p. 7 Scriitori de ieri...: Martin Heidegger - selecție și prezentare: George Ghe. Ionescu /p. 11 Scriitori de azi: Nicolae Coande /p. 15 Dumnezeu - poet și protector al lumii - autor: Nicolae Coande /p.
DINCOLO DE TACERE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 by http://confluente.ro/viorela_codreanu_tiron_1442079540.html [Corola-blog/BlogPost/378192_a_379521]
-
Călătorie prin bibliotecile lumii - Bibliotecă Naționață Széchényi /p. 27 autor: Dorina Litra, Pitești Śandor Petőfi - poezii /p. 30 Proza scurtă /p. 31 Geraldine Ghineț /p. 31 Eliza Roha /p. 33 Mihaela Pop Rașcu, Târgu-Mureș /p. 35 Incursiune în poezia română contemporană /p. 39 Georgia Miculescu, Caransebeș /p. 39 Petruț Cămui, Șerbia /p. 46 Marcel Visa, Albă Iulia /p. 40 Daiana Cristina Miculescu, Caransebeș/p.47 Gina Zaharia, București /p. 41 Mircea Trifu, Arezzo, Italia /p. 47 Mihai Katidas, București / p. 42
DINCOLO DE TACERE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 by http://confluente.ro/viorela_codreanu_tiron_1442079540.html [Corola-blog/BlogPost/378192_a_379521]
-
nu-și dă seama de unde-i vine pieirea. Aruncă vina pe crizele economice, sociale și politice, socotindu-le ultimele și singurele cauze ale răului de care suferă, dar ignoră cauza adevărată a tuturor relelor: păcatul,,. Cauza acestei tragedii a omului contemporan o constituie antropologia greșită de la care se pornește în deslușirea și explicarea tainei umane, din perspectiva originii și finalității sale. Nu s-a înțeles că omul este o ființă naturală, însă, în același timp și într-un anumit sens, și
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE OM ŞI BISERICĂ ÎN GÂNDIREA ŞI VIZIUNEA MISTAGOGICĂ ORTODOXĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1465450795.html [Corola-blog/BlogPost/342599_a_343928]
-
intensă lucrare ascetică, dinamizatoare a acestor resurse, o poate descoperi. Și, din această perspectivă, omul modern are o cunoaștere alterată și imperfectă despre bogăția infinită a vieții sale duhovnicești, tocmai datorită ignoranței și nepriceperii sale de a o descoperi. Omul contemporan se cunoaște mai puțin pe sine decât cunoaște universul pe care viața sa îl produce și îl pune în lucrare, este mai aplecat spre cercetarea puterilor ce îi vin din afară decât asupra celor care se află în adâncul infinit
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE OM ŞI BISERICĂ ÎN GÂNDIREA ŞI VIZIUNEA MISTAGOGICĂ ORTODOXĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1465450795.html [Corola-blog/BlogPost/342599_a_343928]
-
aproape toate cărțile de ritual. Apostolul Liturghierul, Octoihul, Ceaslovul, Molitvenicul, Triodul, Evanghelia , Chiriacodromionul , Mineele . Câte din aceste monumente de cultură românească se mai păstrează ?! Depozitele eparhiale au avut ca data limită de colectare cărțile tipărite până la 1830 6/. Oare tipăriturile contemporane perioadei Unirii Principatelor, cât și cele ieșite de sub teascurile Tipografiei Cărților Bisericești să nu prezinte valoare documentara și istorică pentru studiul evoluției vieții religioase ?! Această problemă a fost ridicată încă din anul 1933 . Succesiunea cronologică a cărților de ritual tipărite
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU,CARTEA RELIGIOASĂ ÎN EPOCA UNIRII de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_car_varvara_magdalena_maneanu_1368686048.html [Corola-blog/BlogPost/371134_a_372463]
-
disponibilitate filologică / filozofică așa cum rar am întâlnit. Deși lucra, din necesitate, în domeniul tehnic, el era un filozof înnăscut cu un interes enciclopedic. Ne citea de la Chaucer la Shakespeare, de la Heisenberg la Feynman (ultimii laureați Nobel în Fizică), de la idei contemporane la ce știu eu ce ... Când îl vizita câte un prieten, îi punea în brațe ultima carte gustată. Tata avea o mare sensibilitate artistică și era dispus să-și împartă lumina minții și sufletului cu alții. Pe mine mă inspirau
INTERVIU CU SCRIITOAREA MILENA MUNTEANU (CANADA) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 by http://confluente.ro/milena_munteanu_1493237728.html [Corola-blog/BlogPost/375294_a_376623]
-
parte atâția scriitori români din diaspora (precum doamnele Elena Buică, Gabriela Căluțiu Sonnenberg, precum și alți distinși colaboratori ai revistelor la care particip) - indiferent de vârsta scriitorilor sau de locul în care viețuiesc. Celebrez calitatea scrisului oriunde o întâlnesc, în scrisul contemporanilor, sau al altora. Dintre monștrii sacri: Onisifor Ghibu (Săliștean)... Eminescu, Blaga, Marin Sorescu, Arghezi, Doinaș, Vieru ... De fapt, mult mai mulți merită respectele mele. Îl ador pe Rebreanu; îi admir respectul pentru țărănime, splendid articulat în cuvântul de intrarea în
INTERVIU CU SCRIITOAREA MILENA MUNTEANU (CANADA) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 by http://confluente.ro/milena_munteanu_1493237728.html [Corola-blog/BlogPost/375294_a_376623]
-
Se poate cu repeziciune observa, așadar, echivalența manifestărilor omului politic din cea mai de seamă perioadă renascentistă - și discutăm aici despre începutul de secol XVI evocat cu geniu discursiv binecunoscut de către gânditorul olandez - cu cele ale animalului politic din veacul contemporan nouă, care, spre deosebire de mulțimea hămesită de homo communicans, pare a fi acel personaj colectiv capabil a se exprima pe sine însuși numai între cadrele propriului său paradis pierdut - amestec de joc aiuritor de clovni rătăciți, impostură dusă la extrem și
ZOON POLITIKON ŞI HOMO COMMUNICANS de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 736 din 05 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_zoon_politikon_si_homo_magdalena_albu_1357428066.html [Corola-blog/BlogPost/350207_a_351536]
-
dar bine instruite de consilieri - „sculptori” devotați în nisipul râului, care curge neâncetat către vărsare, de statui politice fragile, compuse din bucăți demagogice discursive râșnite toate cu un nesaț înfiorător de fălcile mai mult umflate decât trase ale actorilor politici contemporani) procedează cu destinul fiecărui om în parte al acestei patrii prin legile cu semantică perfidă aprobate, uneori, tacit și în unanimitate, azi. Căci fiecare domn X implicat politic nu reprezintă altceva decât sclavul plin de obediență al unui sistem din
ZOON POLITIKON ŞI HOMO COMMUNICANS de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 736 din 05 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_zoon_politikon_si_homo_magdalena_albu_1357428066.html [Corola-blog/BlogPost/350207_a_351536]
-
în plus, aceea de tendință în arta și literatura sec. al XX-lea, care neagă tradiția și susține principii de creație noi. Ceea ce determină modernitatea sau modernismul unui act de cultură, respectiv literatură, explică E. Lovinescu în Istoria literaturii române contemporane, unde el afirmă că acesta depinde de „totalitatea de condiții configuratoare a vieții omenirii” la un moment dat, numite de marele critic și istoric literar cu un singur cuvânt, împrumutat de la istoricul latin Tacitus, saeculum. Termenul modernitate a început să
DESPRE MODERNITATE ŞI MODERNISM de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1452524134.html [Corola-blog/BlogPost/340316_a_341645]
-
dar și în nou descoperitele situri de la Pompei și Herculaneum. J.W. v. Goethe l-a prețuit îndeosebi mult, astfel că îi dedică un eseu, Winckelmann și secolul său (1805). Opera în care Goethe izbutește, cu sporită forță artistică între contemporani, să sugereze o posibilă îngemănare între nordul neguros, căruia el însuși îi aparține, și senina lume meridională a Greciei de odinioară este, desigur, celebrul său poem dramatic Faust (1808 - 1833). Perioada care a urmat revoluției din 1879 și dominației napoleoniene
DESPRE MODERNITATE ŞI MODERNISM de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1452524134.html [Corola-blog/BlogPost/340316_a_341645]
-
versificației, cultivând cu precădere poezia cu formă fixă. Șeful școlii parnasiene a fost Leconte de Lisle. Lui i se alătură Th. Gautier, J.M. de Hérédia, S. Prodhomme, Th. de Banville ș.a. Numele curentului vine de la cel al revistei pariziene Parnasul contemporan, în care acești artiști își publicau creațiile. La această revistă a colaborat și unul din cel mai mari poeți ai lumii, insuficient prețuit la vremea sa, Ch. Baudelaire (Florile răului), imposibil de încadrat într-un anumit curent, promotor al esteticii
DESPRE MODERNITATE ŞI MODERNISM de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1452524134.html [Corola-blog/BlogPost/340316_a_341645]
-
Dar poate cel mai important fapt, Loredana Tomescu Tudor este mamă, prietenă și colaboratoare devotată. Pentru ea, granițele geografice par să nu existe, dacă vorbim fie de cele interumane, fie de cele fizice. Astfel, Loredana a descoperit, înaintea fizicii cuantice contemporane, principiul deplasării la distanță fără a folosi mașina, trenul, avionul sau telefonul: prin făurirea mentală a legăturii indisolubile a dragostei. Mihaela Cristescu Sydney, 30 octombrie 2012 Referință Bibliografică: DESPRE INEXISTENȚA GEOGRAFIEI / Mihaela Cristescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 671
DESPRE INEXISTENŢA GEOGRAFIEI de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Despre_inexistenta_geografiei_mihaela_cristescu_1351810245.html [Corola-blog/BlogPost/369857_a_371186]
-
martie 2015 Toate Articolele Autorului MĂ SIMT LEGAT DE GLIE Mă simt cu tălpile lipite De glia care arde în adâncuri De mii de ani atâtea oseminte, Ce azi sunt fleacuri și nimicuri. Mă simt călăul vinovat; N-am fost contemporan cu ei, Să fi putut să-i fi salvat Din gheara morții, de mișei. Cuvinte le ridic, de slavă, Ca cel mai ieftin meu prinos, Că omenirea-i mai bolnavă Și toate sunt cu susu-n jos. Aș vrea să mă
MĂ SIMT LEGAT DE GLIE DE ION PĂRĂIANU de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1426317899.html [Corola-blog/BlogPost/377828_a_379157]
-
A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Lucrari > DESPRE GANDIREA TEOLOGICA SI SOCIALA A BISERICII... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 231 din 19 august 2011 Toate Articolele Autorului Despre gândirea teologică și acțiunea socială a Bisericii în lumea contemporană... Abordarea teologică a persoanei umane Această problemă pe care o vom aborda în paginile care urmează este foarte bine venită, fiind de o mare actualitate căci abordarea ei se referă la omul de astăzi - membru al corpului eclezial, cu toate
DESPRE GANDIREA TEOLOGICA SI SOCIALA A BISERICII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_gandirea_teologica_si_sociala_a_bisericii_.html [Corola-blog/BlogPost/364714_a_366043]
-
sărace sau aflate în dificultate la un moment dat (șomeri, bolnavi, tinere mame, pensionari etc); în susținerea nevoilor speciale de adaptare în cazul persoanelor care au un handicap fizic; în compensarea dificultăților de adaptare în cazul bolnavilor psihic. În societatea contemporană, direcția principală de acțiune a strategiilor de asistență socială este prevenirea dificultăților de integrare socială asigurându-le persoanelor aflate în dificultate condiții pentru învățarea unor tehnici suplimentare de adaptare la societate, astfel încât acestea să poată trăi la un statut cât
DESPRE GANDIREA TEOLOGICA SI SOCIALA A BISERICII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_gandirea_teologica_si_sociala_a_bisericii_.html [Corola-blog/BlogPost/364714_a_366043]
-
un rol de normator al limbii române”, ridicând-o “de la stadiul de dialect al țăranilor la stadiul de limbă literară” (Hagen Schulze). Mumuleanu, „glas cu durere” (M. Eminescu, Epigonii), a scris poezii satirice în care înfierează defectele de caracter ale contemporanilor lui, paradoxal - fix aceleași cu ale contemporanilor noștri: „O, ce ciudă, cât mă mir, / D-al celor mari caractir! / Ce schimbate la ei firi, / Ce gusturi, ce diferiri! / Precum ceriul de pământ, / Așa ei de cei mici sunt. / Toți trândavi
,,POPASURI SCRIITORIEȘTI PE OLT ȘI OLTEȚ, II (2016) – O NOUĂ ANTOLOGIE ALCĂTUITĂ DE FLORENTIN SMARANDACHE de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1455295718.html [Corola-blog/BlogPost/366411_a_367740]
-
ridicând-o “de la stadiul de dialect al țăranilor la stadiul de limbă literară” (Hagen Schulze). Mumuleanu, „glas cu durere” (M. Eminescu, Epigonii), a scris poezii satirice în care înfierează defectele de caracter ale contemporanilor lui, paradoxal - fix aceleași cu ale contemporanilor noștri: „O, ce ciudă, cât mă mir, / D-al celor mari caractir! / Ce schimbate la ei firi, / Ce gusturi, ce diferiri! / Precum ceriul de pământ, / Așa ei de cei mici sunt. / Toți trândavi, toți lenevoși, / Nestatornici, furtunoși, / N-au ei
,,POPASURI SCRIITORIEȘTI PE OLT ȘI OLTEȚ, II (2016) – O NOUĂ ANTOLOGIE ALCĂTUITĂ DE FLORENTIN SMARANDACHE de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1455295718.html [Corola-blog/BlogPost/366411_a_367740]
-
Impresionat, Eugen Lovinescu îi dedică în „Adevărul” un articol intitulat „Un nou Creangă”. Are în antologie un fragment din romanul Lacrimi pe pâine (1967), intitulat „Văcarul Bătăgui”. Antologia „Popasuri scriitoricești pe Olt și Olteț, II” continuă cu 41 de autori contemporani, în ordinea descrescătoare a vârstei lor, așa cum am precizat mai sus. Mă voi limita doar la a-i menționa cu numele, fiindcă, fără îndoială, pentru mine și, sunt convins că și pentru ei, este o mare onoare de a fi
,,POPASURI SCRIITORIEȘTI PE OLT ȘI OLTEȚ, II (2016) – O NOUĂ ANTOLOGIE ALCĂTUITĂ DE FLORENTIN SMARANDACHE de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1455295718.html [Corola-blog/BlogPost/366411_a_367740]