443 matches
-
bună dreptate, că egoistul are un comportament rău pentru că nu poate deveni universal, Însă un om rău i-ar răspunde că un asemenea comportament e bun pentru el și acesta e singurul lucru care contează. El va asculta toate aceste contraargumente ca pe o muzică celestă. Ideea stoică potrivit căreia oamenii răi sunt niște nefericiți și că e mai rău să comiți o nedreptate decât să o suporți nu are sens În logica privată. Nu este adevărat că Pinochet a suferit
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
au făcut obiectul a numeroase studii al căror obiectiv a fost testarea validității și fidelității acestora. Ele au avut ca efect rafinarea instrumentului și identificarea principalilor factori care ar putea influența interpretarea rezultatelor. Rezultatele acestor studii se constituie În veritabile contraargumente la obiecțiile privind utilitatea acestor chestionare În aprecierea eficacității predării. Evaluările semnate sunt mult mai favorabile cadrului didactic decât cele nesemnate. b. Prezența cadrului didactic Aprecierile sunt mai favorabile dacă profesorul rămâne În sală În timpul completării chestionarelor de către studenți. c
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
în ipostaza de comentator care suferă, se indignează, ironizează, interpretează și explică într-un ritm alert, câștigându-și astfel credibilitatea. Demască minciuna, arată unde s-a greșit, analizează problemele în profunzime și proclamă sentimentul demnității. Uneori anticipează posibile reacții și contraargumente ce s-ar putea aduce poziției sale, pentru că el cunoaște realitatea socială. Tonul adoptat, departe de a fi sobru și neutru, vibrează de pasiune, de indignare, de revoltă, dar și de speranță uneori. Vocea auctorială trădează implicare afectivă totală, iar
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
conceperii, organizării, desfășurării ei, a resurselor și procedeelor folosite, a efectelor. • Formularea de reflecții personale, ca modalitate de comunicare cu sine însuși, ca metodă a activității mentale deliberate, cu formularea de interpretări, explicații, conturarea de perspective, găsirea de argumente și contraargumente. • Conturarea unui stil de autocontrol și de autoraportare la criterii, principii de exigență comportamentală în diferite situații și stabilirea liniilor de autocorecție. De autostimulare a autoformării • Recursul la autoconvingere sau autopersuasiune în luarea unor decizii de modificare a unor acțiuni
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
perspectivei de abordare a sarcinii, de analiză a diferențelor între interpretări date, de rezolvare a situațiilor-problemă, de punere în noi situații, de formulare de întrebări și ipoteze cât mai neașteptate, de căutare de exemple cât mai variate, de formulare de contraargumente, de comunicare între grupuri diferite, de dezbatere, de negociere a soluțiilor, de corelare intrași interdisciplinară ș.a.. • Modelul învățării ancorate: analiza unei probleme critice din context real, cu găsirea punctelor ei tari și formularea în jurul lor (ca ancore) a diferite alternative
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a revelației supreme. Comunitățile virtuale religioase reprezintă o provocare pentru cercetători atât din punct de vedere metodologic, cât și din punct de vedere conceptual și filozofic. După cum observa Helland (2007), numărul impresionant de mare al comunităților virtuale religioase reprezintă un contraargument la teoriile academice tradiționale care leagă procesul secularizării de modernitate și dezvoltarea tehnologiei. În același timp, spațiul virtual, ca mediu nou de manifestare, oferă ocazia studierii noilor forme de manifestări și structuri cu caracter religios, a manierei în care credințele
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
de timp. Ei au ajuns la concluzia că autorii vor apărea în mai multe mesaje în grupurile mai incluzive și vor fi implicați în discuții cu o lungime mai mare (mai multe secvențe de întrebări și răspunsuri sau argumente și contraargumente). Analiza rețelelor de comunicare a urmărit și în ce măsură participanții cei mai activi primesc la fel de multe răspunsuri pe câte oferă, dacă sunt cei care inițiază conversațiile sau cei care le încheie. În cadrul aceluiași tip de abordare a comunităților virtuale ca rețele
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
tuturor. Opiniile divergente sunt descurajate și propunerile de schimbare sunt privite ca amenințări externe. Credințele și convingerile comunității funcționează ca un zid de delimitare față de ceilalți. Orientările religioase diferite sunt aduse în discuție doar în scop apologetic, pentru a dezvolta contraargumente care să întărească credințele grupului. Figura nr. 1. Tipuri de comunități virtuale religioase Norma interacțiunilor este consensul, iar discursul este considerat profund conservator, lăsând prea puțin loc pentru concluzii integratoare. Asemenea comunități pot avea scopul de a facilita comunicarea unor
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
atractive polemicile: "E totdeauna interesant să nu fi de acord cu cineva pus la adăpost de clișee prin îmbinarea fericită dintre conștiința estetică și cea profesională, deoarece un asemenea dezacord te obligă să-ți verifici la temelia lor de adevăr contraargumentele. Așa mi s-a întâmplat acum câtva timp cu un articol semnat de Nicolae Manolescu despre romanul politic"324. Dezacordul nu este asupra definiției romanului politic, ci asupra detaliilor. Nicolae Manolescu susține că romanul politic oferă informații asupra realității istorice
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
sunt sub formă de dialog, care conferă lucrării forma unei dezbateri vii, urmată de concluzii. Axată pe conceptele-cheie - magister și docere - lucrarea se conturează ca o lecție în care dialogul viu dintre profesor și discipol, cu întrebări derutante, argumente și contraargumente, reducere la absurd, citate și exemple, cu apel la maieutică și îndemn la autoreflexie, cu pauze în care se rezumă deducții parțiale, este urmat de o expunere în care se precizează concluziile și se fac recomandări pentru atingerea țelului propus
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
tehnici argumentative: strategia cooperării (adresare directă, apeluri la rațiune, la valori etice, la înțelegere, sensibilitate etc.), strategia negației polemice (se exprimă dezacordul față de un anumit punct de vedere), strategia discreditării (se contestă probitatea, competența unor oponenți sau se combat posibile contraargumente), strategia comparației sau a metaforei argumentative etc.; tehnica citatului, a interogației argu mentative, tehnici asociate gândirii logice: deducția, inducția, analogia, inferența, de monstrația, explicația, reducerea la absurd etc. Tipurile de argumente utilizate mai frecvent sunt: - argumentele logice: se adresează rațiunii
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
descrierii de tip tablou (a unui peisaj, a unui interior, a unui fenomen etc.). Cele patru tipuri de texte - informativ, argumentativ, narativ, descriptiv - pot apărea combinate. De exemplu, textul argumentativ poate avea o secvență în care un argument logic/un contraargument este dezvoltat ca discurs informativ (apelând la date exacte, la informații statistice, la atestări documentare etc.), ca discurs descriptiv (detaliind, de pildă, rezultatele unui studiu de caz/ale unui experiment etc.) sau chiar narativ (dacă referința/exemplificarea vizează un eveniment
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Waging Peace, 1956-1961, Doubleday et Co., Garden City, NY, 1965, de la p. 434 și Khrushchev Remembers, trad. și ed. Strobe Talbott, de la p. 406. Vezi și Schiță de discurs, Temele majore ale declarațiilor publice și neoficiale ale lui Hrușciov și contraargumentele SUA, 8 septembrie 1959, 15 p., dosarul Rusia (18), cutia 64, dosare pe subiecte, dosar secret, ACCA, Biblioteca DDE; Buletin DOS, 19 octombrie 1959, pp. 549-59 939Tratativele între Regatul Unit și România, inițiate în 1954, erau încă în desfășurare în
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
riguros cunoscător în materie, Ioan Adam exact tezele folclorului românofob de ieri și de azi. E întristător să vezi un "anticomunist focos" enunțând teze similare cu acelea ale bolșevicilor." (Ioan Adam, Afinități selective, Editura Biblioteca, Târgoviște, 201, p. 287). Iată contraargumentele lui Ioan Adam: "Altminteri e de reținut că în 1918 nu exista peste Prut nici o școală primară românească, deși majoritatea locuitorilor din "gubernie" erau români. În 1940 ființau 2628 școli primare cu 7581 învățători. Învățătorii erau mai bine plătiți decât
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
dovadă, de obicei, aceste persoane introvertite joacă, în general, un rol important în adaptare, deoarece este știut că, de exemplu, analiza lucidă a unei tendințe distructive de moment, sau a uneia de autodepreciere în activitate, poate duce la găsirea unor contraargumente sau soluții, care să determine recâștigarea încrederii în sine și reducerea tensiunii afective specifice tendinței agresive. Desigur, trebuie menționat faptul că această observație de ordin general nu se verifică în cazul tuturor tipologiilor umane: dacă la unele persoane, inteligența analitică
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
că mintea umană este o simulare de computer. De asemenea, cybervizionarismul, cu corolarele imortalității și ale omniscienței, sunt supuse dezbaterii și polemicii, astfel că sunt aduse față în față argumentele lui Gregory Stock sau ale lui Nick Bostrom și, respectiv, contraargumentele lui Francisc Fukuyama sau Bill McKibben. Raportarea transumanismului la umanism este făcută în mod constant, pe de o parte pentru a demonstra contradicțiile inerente noului curent de gândire, iar pe de altă parte pentru a sugera o cale de mijloc
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
orientări, recunoscând importanța covârșitoare a analogiei dintre om și calculator (respectiv ciberneticăă în creionarea conceptului cyborg, originea cuvântului însuși provinind de altfel din cyb-ernetics și organism. Disociindu-se de cea de-a doua direcție, eseul prezent îi aduce acesteia următorul contraargument: atașarea uneltei istorice corpului uman încă din timpuri străvechi, proces care a început să definească statutul ființei umane, în discursul umanist al disocierii speciei umane de alte viețuitoare, de obiecte sau de mediu, nu a putut inspira decât analogia om-mașină
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
drepturi și de a li se recunoaște meritele și calitățile. Critica inteligenței artificiale nu a întârziat să apară, începând cu critica noțiunii și a definiției de inteligență, naturală sau artificială (vezi Krueger, 2000Ă. Susținătorilor inteligenței artificiale li se aduce adesea contraargumentul umanului care nu poate fi programat, spre deosebire de o mașină computațională sau de un software care sunt prin definiție programabile: corpul și mintea umane rămân „demodate” din acest unghi, întrucât nu pot fi upgradate întocmai ca un sistem informatic. Critici precum
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
prin definiție programabile: corpul și mintea umane rămân „demodate” din acest unghi, întrucât nu pot fi upgradate întocmai ca un sistem informatic. Critici precum Searle (1981, 1992Ă sau Dreyfus (1993, 1998Ă denunță programul inteligenței artificiale de lipsă de plauzibilitate, aducând contraargumente antropocentrice: computerele nu pot avea minte (de la înțelesurile de judecată și rațiune la cele de înțelepciune și imaginațieă sau conștiință (de la sensul de sentiment despre propria existență până la cel de spirit sau de responsabilitate, de la dreptul de a avea orice
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
procesare de informații. În același timp este criticat modelul funcționalist al minții umane, întâlnit în cadrul științelor cognitive, conform căruia studiul minții se concentrează asupra organizării funcționale, mai degrabă decât asupra implementării neurobiologice a aceleiași organizări. Acestor perspective li se aduce contraargumentul „camerei chinezești” (vezi Searle, 1981Ă, potrivit căruia un software constă în simple manipulări de unități sintactice, pe când mintea umană presupune operații intenționale, semantice care nu pot surveni dintr-o pură procesare de simboluri informatice (vezi alte patru contraargumente detaliate în
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
se aduce contraargumentul „camerei chinezești” (vezi Searle, 1981Ă, potrivit căruia un software constă în simple manipulări de unități sintactice, pe când mintea umană presupune operații intenționale, semantice care nu pot surveni dintr-o pură procesare de simboluri informatice (vezi alte patru contraargumente detaliate în Searle, 1992, pentru o aprofundare a criticii inteligenței artificialeă. Astfel, prin contraargumentul „camerei chinezești”, Searle (1981Ă dovedește faptul că intenționalitatea și înțelegerea sunt specifice operațiilor creierului uman și rezistă proceselor computerizării: ordinatoarele nu „înțeleg”, în sens semantic, chineza
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
simple manipulări de unități sintactice, pe când mintea umană presupune operații intenționale, semantice care nu pot surveni dintr-o pură procesare de simboluri informatice (vezi alte patru contraargumente detaliate în Searle, 1992, pentru o aprofundare a criticii inteligenței artificialeă. Astfel, prin contraargumentul „camerei chinezești”, Searle (1981Ă dovedește faptul că intenționalitatea și înțelegerea sunt specifice operațiilor creierului uman și rezistă proceselor computerizării: ordinatoarele nu „înțeleg”, în sens semantic, chineza, doar simulează corectitudinea unei fraze în chineză. O altă critică adusă inteligenței artificiale este
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
nu poate fi separată de trup (fără a interveni nici o modificare a conștiințeiă și, chiar dacă, prin absurd, acest lucru ar fi posibil, mintea nu poate rămâne neschimbată, fiind transpusă într-un mediu diferit de creier, precum mediul computațional. Aceștia aduc contraargumente prezumțiilor transumaniste că mintea umană nu ar avea nici o legătură cu suportul său original, cu întruparea și că „informația” umană imaterială poate circula nealterată în depozitul digital, al computerelor devenite noile forme corporale pentru conștiință (vezi critica adusă de Hayles
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
descriere teoretică a minții ca o colecție de agenți cooperativi. Pentru Hayles (1999Ă însă, mintea nu poate exista dincolo de corp întrucât convingerea teoreticienei este că informația nu constituie o entitate separată de mediul întrupării ei. Wertheim (1999Ă aduce de asemenea contraargumente împotriva posibilității de „transpunere” a minții umane într-un computer, în special împotriva tezei lui Moravec (1988Ă. Astfel, în primul rând, conștiința nu este pur și simplu o colecție a fișierelor de date care pot fi transferate dintr-un cadru
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
tc "" Concluziitc "Concluzii" Adoptând o perspectivă material-culturală și imaginală a statutului și proceselor încorporării umane, acest studiu a discutat o serie de modele discursive și existențiale care se pot contura împotriva tezei de destrupare a ființei umane în spațiul virtual. Contraargumentele aduse în apărarea corporealității au venit din zone teoretice și aplicative diverse și s-au coagulat în special pentru a chestiona programul neocartezian și neodarwinist al transumanismului. Propunând o cercetare interdisciplinară, am interfațat cibernetica și știința informaticii cu filosofia, sociologia
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]