291 matches
-
Abate respectat și a fost furat acum mai bine de douăzeci de generații în timpul unei schisme... Ni se predă la școală cum putem să îl recunoaștem... Nici măcar nu v-ați dat osteneala să îl modificați, să îl camuflați cumva. ― Aaa, contrabandiștii de la care l-am cumpărat uitaseră de el. Nimeni nu le ceruse vreodată așa ceva. Sunt convins că nici nu credeau că poate fi folosit. Isidor schiță semnul cercului asupra lui Crey. ― Nu meriți să te ierte Dumnezeu, spuse el cu
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
de Kit-Kat. Șuierând ca un armoniu cu burduful crăpat, Weizmann rânji și-mi Înapoie fotografia spunând: — Amsterdam ar fi locul cel mai potrivit pentru a-l vinde. Asta dacă poți să-l scoți din Germania. Vameșii germani sunt coșmarul oricărui contrabandist. Nu că n-ar fi destui oameni În Berlin care ar putea fi amatori să-l cumpere. Cine, de exemplu? — Ar putea fi interesați tipii care fac atât afaceri legale, cât și pe sub tejghea, ca Peter Neumaier. Are un magazinaș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
relativ nou, și mărfurile care erau trimise spre est și spre vest, pasagerii care soseau și plecau, bându-și cafeaua la Palm Court sau lustruindu-și pantofii - ombeurile bancherilor, vârfurile teșite ale mecanicilor și pantofii de piele cu găurelele ai contrabandiștilor. Grand Trunk, cu tavanele ei boltite și ceramică Guastavino, cu candelebrele ei, cu pardoseala de piatră extrasă din carierele Țării Galilor. Avea și o frizerie cu șase scaune, În care liderii civici erau mumificați cu prosoape fierbinți, și căzi de baie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
mai puțin adâncă, apa care clipocește subțiază gheața. Zizmo ocolește porțiunea. Curând Însă apare alt petic și e nevoit să o ia În cealaltă direcție. Spre dreapta. Spre stânga. Spre dreapta. Packardul șerpuiește Înainte, pe urmele lăsate de cauciucurile altor contrabandiști. La un moment dat un morman de gheață le blochează drumul și trebuie să dea cu spatele, să se Întoarcă pe unde au venit. Când la dreapta, când la stânga, când Înainte, când Înapoi, merg prin Întuneric pe gheața netedă ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
M-am Îndreptat cu pași mărunți pe aleea pietruită Înapoi spre școală. În depărtare, la poalele dealului și dincolo de drum, era lacul St. Clair, pe care bunicul meu, Jimmy Zizmo, Își Înscenase moartea. Lacul Încă mai Îngheța pe timpul iernii, dar contrabandiștii nu mai treceau peste el cu mașina. Lacul St. Clair Își pierduse fascinația sinistră și, ca tot restul, devenise suburban. Cargoboturile Încă mai navigau pe canal, dar acum vedeai mai ales nave de agrement: Chris-Craft, Santana, Flying Dutchman, 470. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
harpă gigantică, strălucitoare, panica puse stăpânire pe sufletul său. Îngrozit, Milton pricepu care era planul părintelui Mike. Așa cum intenționase și Capitolul Unsprezece atunci când amenința că avea să fugă de Încorporare, părintele Mike se Îndrepta spre Canada! Ca și Jimmy Zizmo contrabandistul, se Îndrepta spre ascunzătoarea liberală, fără legi, din nord! Plănuia să scoată banii din țară. Și nu mai mergea Încet. Da, În ciuda motorului cât un degetar, care suna ca o mașină de cusut, Gremlinul reușea să accelereze. Părăsind ținutul pustiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
depășește cu mult pe cel de pe unele stadioane ale lumii. Este un spectacol la care dorești să participi, ori de câte ori ajungi în metropola Hong Kong. ABERDEENUL CU MIROS DE TĂMÂIE ȘI SANTAL Fostul sătuc de pescari, Aberdeen, în care colcăiau pe vremuri contrabandiștii și pirații, astăzi, pentru turiștii din întreaga lume este un oraș-cartier al Hong Kong-ului, cu peste 60.000 de locuitori. Denumirea locală a Aberdeen-ului este și Heung Kong ("port parfumat") datorită copacilor de tămâie și de santal aduși la Aberdeen
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
un zero, iar Millard se străduia să fie unul dintre șefii cazului Nite Owl și numai la pornografie nu Îi era capul. De atunci au trecut două zile. Fix la mijlocul celei de-a doua a dat lovitura: Băiatul cu Mușchi, contrabandistul. Numărul de telefon de la Fleur-de-Lis nu apărea nicăieri. Cu un pic de gimnastică mentală, a făcut o conexiune personală: cînd a văzut prima oară cartea de vizită. Amintire: Ajunul Crăciunului din 1951, chiar Înainte de Crăciunul Însîngerat. Sid Hudgens aranjează un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
roz și umflat pe cerul de vară tîrzie. Căldura lui scosese la iveală duhoarea fluviului și a plajei, dar Într-un loc ca ăsta nu-i dădeai deloc importanță - peisajul era mult prea frumos. Duncan se gîndea la marinari, la contrabandiști, la lampagii, la lupi de mare zurbagii... Fraser rîse. — Uită-te la băieții ăia, zise el. La oarecare depărtare pe plajă, apăruse un grup de băieți. Își scoseseră cămășile, pantofii și ciorapii, Își rulaseră pantalonii și alergau spre apă. Fugeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
zărit trecând prin fața ferestrei. De îndată ce Dragoș află rezultatul cercetărilor Dorei și ale lui Ciprian, intervine : Nu doamna Dora, nu ! E imposibil să vă lăsăm să plecați acolo unde românii nu mai sunt doriți. Acolo unde, după cum spune fratele meu, mișună contrabandiști și mafioți ruși... Ăștia sunt mai răi decât comuniștii, căci banul înrăiește. Dragoș se vrea convingător deși nu prea are argumente s-o convingă pe Dora să renunțe la planul ei. Cade pe gânduri ca apoi să fie iluminat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
zoologic editat de Oxford Press, album din care lipseau o groază de jivine și gîngănii pe care Schmeltzer le văzuse cu ochii lui în desișurile de stuf și papură pe care le cercetase mai cu de-amănuntul decît un veritabil contrabandist. Cu toate că manualul în vigoare nu prevedea vreun fel de experiență ori împăieri, ori disecții, domnu' Schmeltzer se hotăra ca o dată pe an fiecare clasă să asiste la "lucrări practice" și în anul acela a introdus o noutate care a provocat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
spiritul legilor, iar Machiavelli, care ar fi fost Napoleon al III-lea, i-ar fi expus politica sa oribilă“. Dialog În infern Între Montesquieu și Machiavelli va junge În Franța cu o șaretă, sub o claie de fîn (un țăran contrabandist fusese Încredințat că În cutia de carton dosea tutun de contrabandă), ca pe filiera celor care disprețuiau tirania să se propage În Întreaga țară. Dar cum oamenii iubesc mai degrabă siguranța nelibertății decît nesiguranța datorată schimbărilor, primul om care va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
activ“), auzind dialogul din Împărăția umbrelor, va pricepe aluziile la adresa suveranului și va azvîrli cartea cît acolo, „cu groază și scîrbă“. Nădăjduind că va fi promovat În slujbă, va denunța cazul poliției. CÎnd agenții poliției vor deschide cutia cu cărți, contrabandistul de tutun, sincer mirat, va jura că acela care Îl trăsese pe sfoară va plăti scump. După părerea inspectorului de poliție nu lipsea nici o carte. Cum arderea era socotită o uzanță barbară din pricina unor asociații de gînduri cu Evul Mediu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
erau cartiere întregi care trăiau de pe urma contrabandei, în special de pe urma contrabandei spirtului. Fiindcă spirtul era un articol foarte sus taxat - 7 lei la decalitru. în înțelegere cu fabricanții, ale căror fabrice erau instalate afară din raza și raionul orașului, șefii contrabandiști aveau sub ordinele lor echipe întregi de mahalagii de pe la Vitan, Bellu etc., care nu se ocupau decât cu contrabanda. Iar contrabanda le aducea câștiguri însemnate. Bucureștenii de astăzi nici nu-și pot închipui că, în chiar capitala României, pe la periferie
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
nu-și pot închipui că, în chiar capitala României, pe la periferie, se petreceau scene și lupte pe care astăzi le văd numai în filmele cinematografice. Dar nici chiar bucureștenii de atunci nu cunoșteau misterele nopților din unele cartiere. Manoperile acestor contrabandiști ereau nesfârșite. În calitatea mea de șef al biuroului accizelor, am văzut numeroase instru mente care slujeau la introducerea spirtului prin barierele orașului, pe dinaintea perceptorilor și controlorilor comunali. Iată o parte din aceste metode: Găzarii: Aceștia aveau garnițe cu două
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
lor, iar înăuntru iarăși tuburi de tinichea cu spirt. înmormântările: Un convoi mortuar trecea bariera către un cimitir din oraș. În cap era popa care citea, în dosul coșciugului femei care se jeleau etc. În realitate, era o bandă de contrabandiști. Popa era un contrabandist, femeile ereau din bandă, iar dacă ridicai capacul coșciugului, găseai cutii de tinichea pline cu spirt. Femeile borțoase: Zilnic treceau prin barieră câteva femei cu pânticile la gură. Într-o bună zi, un controlor mai curios
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
tuburi de tinichea cu spirt. înmormântările: Un convoi mortuar trecea bariera către un cimitir din oraș. În cap era popa care citea, în dosul coșciugului femei care se jeleau etc. În realitate, era o bandă de contrabandiști. Popa era un contrabandist, femeile ereau din bandă, iar dacă ridicai capacul coșciugului, găseai cutii de tinichea pline cu spirt. Femeile borțoase: Zilnic treceau prin barieră câteva femei cu pânticile la gură. Într-o bună zi, un controlor mai curios a pus mâna: pântecele
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
contrabandele fățișe. Am spus că unele extremități ale Capitalei fiind deschise sau având ascunzători, paza era foarte greu de făcut. Prin aceste locuri - destul de bine cunoscute de altfel - treceau contrabandele în mare. Pe aci treceau căruțele încărcate cu butoaie sau contrabandiști, bărbați și femei, venind în șiruri și purtând în spinare câte un butoiaș. Bineînțeles că, în afară de guarzii călări și pedeștri, direcția accizelor se slujea și de spioni. Acești spioni aduceau informațiile și denunțau locurile pe unde trebuia să treacă negreșit
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
bărbați și femei, venind în șiruri și purtând în spinare câte un butoiaș. Bineînțeles că, în afară de guarzii călări și pedeștri, direcția accizelor se slujea și de spioni. Acești spioni aduceau informațiile și denunțau locurile pe unde trebuia să treacă negreșit contrabandiștii. Se specifica banda care trebuia să lucreze, cât și noaptea și ora. De cele mai multe ori denunțările erau opera contrabandiștilor, căci se dedea Direcției o pistă falșă; pe când agenții erau concentrați la locul denunțat, contrabanda trecea prin altă parte. îmi amintesc
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
pedeștri, direcția accizelor se slujea și de spioni. Acești spioni aduceau informațiile și denunțau locurile pe unde trebuia să treacă negreșit contrabandiștii. Se specifica banda care trebuia să lucreze, cât și noaptea și ora. De cele mai multe ori denunțările erau opera contrabandiștilor, căci se dedea Direcției o pistă falșă; pe când agenții erau concentrați la locul denunțat, contrabanda trecea prin altă parte. îmi amintesc cum odată a fost organizată o cursă. Informațiuni sigure spuneau că în noaptea cutare, la ora cutare, o mare
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
afla și Nae Ulmeanu, al căruia nume ca bătăuș politic al liberalilor era celebru prin anii 1885-1888. Rolurile au fost împărțite, forțe însemnate au fost concentrate și paza pusă. Denunțul era, de data aceasta, exact. La ora indicată, șirul de contrabandiști apăru. Imediat, oamenii comunei se repeziră din toate părțile asupra lor. Dar nici contrabandiștii nu dormeau. Știind că în noaptea aceea va trebui să treacă o foarte însemnată cantitate de spirt, toată populația din partea locului veghea. La întâiele țipete, au
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
prin anii 1885-1888. Rolurile au fost împărțite, forțe însemnate au fost concentrate și paza pusă. Denunțul era, de data aceasta, exact. La ora indicată, șirul de contrabandiști apăru. Imediat, oamenii comunei se repeziră din toate părțile asupra lor. Dar nici contrabandiștii nu dormeau. Știind că în noaptea aceea va trebui să treacă o foarte însemnată cantitate de spirt, toată populația din partea locului veghea. La întâiele țipete, au ieșit de prin toate casele bărbați și femei înarmați cu ciomege, cu topoare, cu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
locului veghea. La întâiele țipete, au ieșit de prin toate casele bărbați și femei înarmați cu ciomege, cu topoare, cu furci și o luptă crâncenă începu. Rezultatul a fost că doi guarzi comunali au fost stâlciți în bătaie, iar un contrabandist a fost ucis. Bineînțeles că s-au tras și focuri de revolver. După cum era și firesc, în acea noapte întunecoasă numai o parte a contrabandei a fost capturată. Casa de la Colentina: în sfârșit, mai era și casa de la Colentina. Între
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
tunel, și astfel butoaiele cu spirt de la cârciuma din comuna Colentina treceau în comuna cealaltă. Cu chipul acesta, o mare parte a Bucureștilor era alimentată cu spirt pentru care nu se plătea mai mult de 50 bani la decalitru. Un contrabandist de forță era un evreu, anume Sevillio. Acesta era și contrabandist, și denunțător. Negreșit, nu el trecea personal marfa în contrabandă, dar avea echipa lui cu care lucra pe picior mare. De foarte multe ori l-am văzut la Direcția
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
treceau în comuna cealaltă. Cu chipul acesta, o mare parte a Bucureștilor era alimentată cu spirt pentru care nu se plătea mai mult de 50 bani la decalitru. Un contrabandist de forță era un evreu, anume Sevillio. Acesta era și contrabandist, și denunțător. Negreșit, nu el trecea personal marfa în contrabandă, dar avea echipa lui cu care lucra pe picior mare. De foarte multe ori l-am văzut la Direcția accizelor, venind să aducă denunțuri. De cele mai multe ori denunțurile lui erau
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]